ОNЄELГCIUNEA (despre оnєelгciunea la timp potrivit єi cu gвnd bun)

 

„Se poate sг fie єi оnєelгciune bunг, sau de bunг credinюг, cu care s-au оnєelat mulюi, єi pe care nici nu trebuie a o numi оnєelгciune, despre care оnєelгciune єi zice Ieremia (cap 20, 7): Amгgitu-m-am Doamne, єi m-ai amгgit. Eu оnsг nu o socot ca amгgire, sau оnєelгciune, cгci aceasta nu trebuie a se numi оnєelгciune. De altfel єi Iacob a оnєelat pe tatгl sгu, оnsг nu a fost оnєelгciune, ci iconomie.” (Comentariile sau Explicarea Epistolei cгtre Coloseni, omilia VI, p. 67)

 

„Оnєelгciunea nu este totdeauna pгgubitoare, ci este bunг sau rea, dupг gвndul celor ce se folosesc de ea.” (Tratatul despre preoюie, cartea оntвi, cap. 6, оn vol. Despre preoюie, pp. 39-40)

 

„Оnєelгciunea, fгcutг la timp potrivit єi cu gвnd bun, aduce atвt de mare cвєtig, оncвt mulюi au fost pedepsiюi cг n-au folosit-o. Cerceteazг, de vrei, viaюa marilor generali de altг datг єi vei vedea cг cele mai multe victorii ale lor sunt fapte de оnєelгciune. Vei vedea cг generalii care au biruit prin оnєelгciune sunt mai lгudaюi decвt cei care au cвєtigat biruinюele luptвnd pe faюг; aceєtia au cвєtigat bгtгliile cu mai multe pierderi, єi de bani єi de oameni, оncвt biruinюa nu le-a adus vreun cвєtig. Pierderile lor sunt tot atвt de mari ca єi ale оnvinєilor; єi unora єi altora le-au pierit trupe єi li s-au golit visteriile. Оn afarг de asta, оnvinєii nu оngгduie оnvingгtorilor sг se bucure de toatг gloria biruinюei; o parte din aceastг glorie, єi nu una micг o culeg єi оnvinєii, cг au fost оnvinєi numai cu trupurile, dar sunt biruitori cu sufletul. Dacг n-ar fi cгzut, doborвюi la pгmвnt, dacг moartea nu i-ar fi fгcut sг оnceteze lupta, dorinюa lor de luptг nu s-ar fi oprit. Alta este оnsг situaюia generalului care poate birui prin оnєelгciune! Aruncг peste duєmani nu numai nenorocire, ci єi batjocorг. Оntr-o astfel de luptг nu mai dobвndesc, ca dincolo, laude pentru vitejie єi оnvingгtorii єi оnvinєii, ci laudele se cuvin numai celor care au biruit prin оnєelгciune, prin isteюime. Mai mult оncг! O victorie cвєtigatг prin isteюime face ca patria sг se bucure neєtirbit de victorie. Isteюimea sufletului nu-i ca bogгюia de bani єi mulюimea de oєtiri. Banii se cheltuiesc єi pгrгsesc pe stгpвnii lor, cвnd sunt folosiюi des оn rгzboaie; dar isteюimea, cu cвt o foloseєti mai mult, cu atвt creєte.

Dar nu numai оn vreme de rгzboi e bunг єi de neapгratг trebuinюг оnєelгciunea, ci єi оn timp de pace. Nu numai оn treburile publice, ci єi оn casa fiecгruia, cвnd e оntrebuinюatг cu gвnd bun de bгrbat faюг de femeie, de femeie faюг de bгrbat, de tatг faюг de fiu, de prieten faюг de prieten єi chiar de copil faюг de tatг. Fiica lui Saul n-a putut scгpa pe David, bгrbatul ei, din mвinile lui Saul altfel decвt оnєelвndu-єi tatгl (I Regi 19, 9-17). La rвndul sгu Ionatan, fratele ei, vrвnd sг mвntuie pe cel salvat de sora lui, pe David, ajuns iarгєi оn primejdie de moarte, s-a folosit de aceleaєi arme ca єi femeia. (I Regi 20, 4-42).” (Tratatul despre preoюie, cartea оntвi, cap. 6, оn vol. Despre preoюie, pp. 40-41)

 

„Оntrebuinюarea оnєelгciunii e bunг nu numai оn vreme de rгzboi, nici numai faюг de duєmani, ci chiar оn vreme de pace єi faюг de cei mai dragi prieteni. Ca sг vezi cг оnєelгciunea este de folos atвt pentru cei ce оnєealг, cвt єi pentru cei оnєelaюi, du-te єi оntreabг pe doctori cum scapг de boli pe bolnavi! Vei auzi de la ei cг nu le este оndestulгtoare numai єtiinюa medicalг singurг, ci au nevoie uneori єi de оnєelгciune; adaugг єtiinюei medicale єi оnєelгciunea єi reuєesc aєa sг facг sгnгtoєi pe cei bolnavi. Cвnd bolnavii sunt оndгrгtnici, cвnd boala este grea, iar sfaturile doctorilor nu mai au nici o putere, atunci trebuie neapгrat ca doctorii sг ia masca оnєelгciunii, ca sг poate ascunde, ca pe scenг, adevгrul faptelor. Оюi voi povesti, de vrei, una din multele viclenii pe care am auzit cг le оntrebuinюeazг doctorii. Odatг l-a cuprins pe cineva o febrг grozav de puternicг. Temperatura s-a ridicat din ce оn ce. Bolnavul nu voia sг ia nici una din doctorii care puteau sг-i scadг temperatura. Dar dorea, stгruia єi se ruga de toюi cei ce veneau la patul lui sг-i dea vin mult, ca sг-єi potoleascг pofta aceea pierzгtoare. Dacг i-ar fi fгcut cineva gustul, nu numai cг temperatura i-ar fi crescut єi mai mult, dar nenorocitul ar fi damblagit. Оn o оmprejurare ca aceasta, єtiinюa medicalг este neputincioasг; nu avea nici un mijloc ca sг vinг оn ajutorul bolnavului. A fost, deci, оnlгturatг cu totul єtiinюa medicalг єi i-a luat locul оnєelгciunea. Ca sг vezi cвt de mare este puterea ei, ascultг! Doctorul a luat o oalг nouг de lut, abia scoasг din cuptor, a cufundat-o оn vin, apoi a scos-o goalг єi a umplut-o cu apг. Оn urmг a poruncit sг se acopere ferestrele camerei, оn care zгcea bolnavul, cu perdele groase, ca nu cumva lumina sг vгdeascг viclenia. I-a dat bolnavului sг bea din oalг, spunвndu-i cг este plinг de vin. Bolnavul, оnєelat оndatг de mirosul puternic de vin, care-i izbea nгrile chiar оnainte de a lua vasul оn mвini, nu s-a mai uitat sг vadг ce-i оn oalг, ci convins cг-i vin, оnєelat de оntuneric єi оmboldit de poftг, a smuls cu grabг oala, єi a bгut din ea pвnг s-a sгturat. Єi aєa i-a scгzut temperatura єi a оndepгrtat primejdia ce-l ameninюa. Ai vгzut ce folositoare poate fi оnєelгciunea? Dacг aє vrea sг оnєir toate vicleniile folosite de doctori, ar trebui sг-mi lungesc la nesfвrєit cuvвntul.

Dar de acest leac, de оnєelгciune, nu se folosesc numai cei ce оngrijesc bolile trupului, ci se folosesc des єi cei ce оngrijesc bolile sufletului. Astfel, prin оnєelгciune, fericitul Pavel a adus la credinюг multe mii de iudei (Fapte 21, 20). Cu acest gвnd a tгiat оmprejur pe Timotei (Fapte 16, 1-3), el care оi ameninюa pe galateni cг Hristos nu le va folosi la nimic dacг se vor tгia оmprejur (Gal., 5, 2). Tot cu acest gвnd s-a supus legii (Fapte 21, 23-26), el, care socotea cг este o pagubг sг mai cauюi sг te оndrepюi prin lege, odatг ce ai crezut оn Hristos (Filip., 3,7).

Mai este puterea оnєelгciunii! Cu o singurг condiюie: sг nu fie fгcutг cu gвnd viclean. Dar, mai bine spus, o astfel de оnєelгciune nici nu trebuie numitг оnєelгciune, ci bunг rвnduialг, оnюelepciune єi meєteєug оn stare sг te ajute sг gгseєti multe ieєiri acolo unde nu-i ieєire єi sг оndrepюi un suflet cu pгcate. Eu n-aє putea numi pe Finess ucigaє, cu toate cг a omorвt doi oameni cu o singurг loviturг (Num., 25, 1-18); nici pe Ilie, cu toate cг a ucis o sutг de ostaєi cu cгpitanii lor (4 Regi 1, 9-12), cu toate cг a fгcut sг curgг rвu de sвnge, junghiind pe preoюii idolilor (3 Regi 18, 40). Dacг am face asta, dacг am judeca faptele oamenilor оn ele оnsele, independent de intenюia cu care oamenii le-au sгvвrєit, atunci am putea osвndi pe Avraam ca ucigaє al propriului sгu copil (Fac., 22, 1-10), iar pe Iacov, nepotul lui Avraam, єi pe Moise, strгnepotul lui Avraam, i-am putea оnvinui de viclenie єi єiretenie. Cг unul, Iacov, a pus mвna pe dreptul de оntвi nгscut (Fac., 27, 1-29), iar altul, Moise, a adus оn tabгra israeliюilor bogгюiile egiptenilor (Ieє., 12, 35-36). Dar lucrurile nu stau aєa, nu stau aєa! Departe de noi aceastг cutezanюг! Nu numai cг nu le aducem acestor bгrbaюi nici o vinг, dar оi mai єi admirгm pentru faptele lor, pentru cг єi Dumnezeu i-a lгudat. Da, e drept sг fie numit оnєelгtor acela care se foloseєte cu gвnd rгu de оnєelгciune, dar nu acela care face aceasta cu gвnd curat. De multe ori trebuie sг оnєeli, ca, prin acest meєteєug, sг poюi fi de mare folos; cг dacг lucrezi pe faюг, poюi pricinui mare rгu celui pe care n-ai vrut sг-l оnєeli. (Tratatul despre preoюie, cartea оntвi, cap. 7, оn vol. Despre preoюie, pp. 41-43)

 

„Un om poate sг se foloseascг de оnєelгciune ca sг facг bine; dar mai bine spus, o faptг ca aceasta nici n-ar trebui numitг оnєelгciune, ci minunatг rвnduialг.” (Tratatul despre preoюie, cartea a doua, cap. 1, оn vol. Despre preoюie, p. 44)

ОNTВMPLГRILE

 

„Nimic nu se оntвmplг decвt prin porunca Providenюei Sale divine.” (Comentar la Evanghelia de la Ioan, omilia XXXV, 3, p. 171)

 

„Spune-mi, te rog, cine a putut da naєtere doctrinei atвt de mult rгspвndite cг oamenii sunt supuєi destinului? Pentru care pricinг mulюi oameni atribuie miєcгrii oarbe a stelelor desfгєurarea evenimentelor din lume? Pentru care pricinг unii oameni cred in soartг, оn оntвmplare? Din pricina cui unii oameni socotesc cг totul оn lume n-are nici un rost єi nici un scop? Oare din pricina celor care trгiesc оn cumpгtare єi cu mгsurг sau din pricina celorlalюi care, dupг susюinerea ta, menюin societatea, dar care, dupг cum юi-am demonstrate, sunt pricina pierderii obєteєti a оntregii lumi? Evident cг din pricina acestora din urmг.” (Apologia vieюii monahale, 10, оn vol. Despre Feciorie, Apologia vieюii monahale, Despre creєterea copiilor…, p. 274)

 

„... lasг-te peste tot оn seama necuprinsului Proniei lui Dumnezeu єi nu spune: Cum vor primi оndreptare atвtea rele?, nici nu iscodi indiscret modul оn care Dumnezeu face lucruri uluitoare.” (Scrisori din exil, Cгtre cei ce se scandalizeazг de fгrгdelegile єi persecuюiile comise єi despre Pronia lui Dumnezeu, X, 44, оn vol. Scrisori din exil. Cгtre Olimpiada єi cei rгmaєi credincioєi. Despre deprimare, suferinюг єi Providenюг…, p. 301)