INTERESUL (urmгrirea interesului comun, nu doar numai a celui personal) 


Мы поможем в написании ваших работ!



ЗНАЕТЕ ЛИ ВЫ?

INTERESUL (urmгrirea interesului comun, nu doar numai a celui personal)



 

,, Precum єi eu оntru toate tuturor plac, necгutвnd folosul meu, ci al celor mulюi, ca sг se mвntuiascг (1 Cor. 10, 33). Fiюi mie urmгtori, precum єi eu lui Hristos (1 Cor. 11, 1). Acesta este dreptarul Creєtinului celui desгvвrєit, aceasta este hotгrnicirea cea cu amгnunюime, aceasta este culmea cea mai оnaltг de desгvвrєire: a nu cгuta folosul de obєte, ceea ce єi el arгtвnd, a zis: precum єi eu lui Hristos. ” (Comentariile sau Tвlcuirea Epistolei оntвi cгtre Corinteni, omilia XXV, p. 261)

 

,,Cвnd tu nu оmparюi folosul cu alюii, nici o izbвndг mare nu vei putea avea. Aceasta o dovedeєte cel ce a adus оnapoi talantul оntreg єi a fost tгiat оn douг fiindcг nu l-a оnmulюit. Deci єi tu, frate, chiar de ai sta nemвncat, chiar de ai dormi pe pгmвnt, chiar de ai mвnca cenuєг єi ai plвnge оntruna, оnsг cu nimic nu vei folosi pe altul, nimic mare nu ai fгcut. Fiindcг chiar єi pe bгrbaюii aceia mari єi puternici din vechime aceasta mai cu seamг i-a fгcut оnsemnaюi. Cerceteazг cu amгnunюime viaюa lor єi vei vedea lгmurit cг nimeni pe atunci nu se gвndea la ale sale, ci fiecare la ale aproapelui, pentru care au єi strгlucit atвt de mult. Cгci єi pe vremea lui Moisi multe єi mari minuni єi semne s-au fгcut, оnsг nimic din acestea nu l-a fгcut atвt de mare єi slгvit ca acel fericit glas pe care l-a rostit cгtre Dumnezeu, zicвnd: De vei ierta lor pгcatul, iartг-i, iar de nu, apoi єterge-mг єi pre mine din cartea vieюii (Ieє. 22, 32). Tot astfel a fost єi David, pentru care єi zicea: Eu, pгstorul, am greєit, єi eu am fгcut rгu, dar aceєtia ce au fгcut? Fie mвna ta asupra mea єi asupra casei tatгlui meu (2 Оmp. 24, 17). Tot aєa єi Avraam nu cгuta folosul sгu, ci al celor mulюi. Pentru aceea se єi primejduia єi ruga pe Dumnezeu nu pentru ceea ce i se cuvenea lui. Aceєtia au strгlucit оn acest chip, darг tu gвndeєte-te єi cum s-au vгtгmat cei ce au cгutat numai ale lor. Оntr-adevгr, nepotul acestuia, fiindcг a auzit: De vei merge tu spre dreapta, eu mг voi duce spre stвnga (Fac. 13, 9), apoi alegвndu-єi partea, єi-a cгutat numai folosul sгu, dar nu l-a gгsit, fiindcг юara lui a fost arsг cu foc din cer, iar cea a lui Avraam a rгmas neatinsг. Iona de asemenea, fiindcг nu cгuta folosul celor mulюi, ci numai al sгu, s-a primejduit chiar a se pierde; cetatea ninivitenilor a rгmas pe loc, iar el se zbгtea, se zbuciuma єi se afunda оn valurile mгrii, єi numai cвnd a cгutat folosul celor mulюi, a gгsit єi pe al sгu. Tot aєa єi Iacov, necгutвnd оn turmele de oi folosul sгu, s-a bucurat pentru aceasta de mare belєug. De asemenea єi Iosif, cгutвnd folosul fraюilor sгi a aflat pe al sгu. Cгci fiind trimis de tatгl sгu, el nu a zis: De ce sг mг duc? Nu ai auzit cг din pricina vedeniei єi a visurilor, ei (fraюii) au uneltit a mг оnvinovгюi єi a mг pierde, єi mг gгsesc vinovat pentru cг tu mг iubeєti? Ce nu vor face cu mine avвndu-mг оn mijlocul lor? Nimic din acestea nu a spus єi nici nu a gвndit, ci a ales оnainte de toate slujirea fraюilor sгi. Pentru aceea s-a єi bucurat apoi de toate bunгtгюile, care l-au єi fгcut foarte slгvit єi strгlucit. Tot aєa єi Moisi – cгci nimic nu ne opreєte a vorbi de el єi a doua oarг, єi a vedea cum el trecea cu vederea pe cele ale sale єi cгuta numai pe ale altora. Acesta fiind crescut оn palatele оmpгrгteєti, fiindcг a socotit ca o bogгюie mai mare decвt toate bogгюiile egiptenilor batjocora lui Hristos, apoi aruncвnd din mвinile sale totul, s-a fгcut pгrtaє relelor ce le оndurau Iudeii, єi nu numai cг el nu s-a robit, ci єi pe aceia i-a scгpat din robie. Mari cu adevгrat sunt aceste fapte єi vrednice de o purtare оngereascг, оnsг faptele lui Pavel au оntrecut pe toate celelalte.” (Comentariile sau Tвlcuirea Epistolei оntвi cгtre Corinteni, omilia XXV, pp. 262-263)

 

,,Оn adevгr, iubiюilor, cг toюi ceilalюi de pe atunci pгrгsindu-єi bunгtгюile lor, voiau mai bine a se оmpгrtгєi cu relele aproapelui, dar Pavel a fгcut оncг єi mai mari decвt acestea. El nu a voit numai a se оmpгrtгєi din nenorocirile altora, ci voia chiar a fi оn cele mai de jos rele, numai alюii sг se gгseascг оn cele mai mari bunгtгюi. Nu este totuna a fi оn dezmierdгri, єi lepгdвnd dezmierdгrile, sг fii оn suferinюг, cu a te gгsi tu оnsuюi оn suferinюe єi a-i face pe alюii sг se bucure de liniєte єi cinste. Aici, deєi este mare lucru a schimba cele bune cu cele rele pentru binele fratelui, totuєi faptul are оn sine єi oarecare mвngвiere, fiindcг ai pгrtaєi оn nenorociri – dar a voi numai tu sг te gгseєti оn suferinюe, pentru ca alюii sг se bucure de cele bune, aceasta fireєte cг nu a putut ieєi decвt dintr-un suflet оntinerit єi din cugetul fericitului Pavel. Єi nu numai prin aceasta, ci єi prin altг mгreюie cu mult mai оnaltг оntrece Pavel pe toюi cei pomeniюi mai sus. De pildг Avraam єi ceilalюi toюi se aruncau оn primejdii оn viaюa aceasta, єi apoi toюi оndeobєte cereau moartea, pe cвnd Pavel cerea sг cadг chiar єi din slava vieюii viitoare pentru mвntuirea altora. Am a mai spune єi a treia mгreюie a lui Pavel. Єi care este aceasta? Cг unii dintre Iudei, deєi poate stгteau оn fruntea celor ce meєteєugeau multe neajunsuri, dar le era оncredinюatг povгюuirea lor, rгbdau cu toate acestea, cгci se petrecea cu dвnєii ceea ce s-ar petrece bunгoarг cu un pгrinte al unui fiu rгu, оnsг fiu. Dar iatг cг Pavel voia sг fie anatema pentru dвnєii, deєi nu-i era оncredinюatг lui privegherea єi оngrijirea de dвnєii, fiindcг el a fost trimis apostol al neamurilor.

Ai vгzut mгreюie de suflet єi оnгlюime de cugetare, оntrecвnd chiar оnгlюimea cerurilor? Pe acesta dar rвvneєte-l, iar de nu poюi, apoi mгcar pe cei ce au strгlucit оn legea veche. Cг astfel vei gгsi folosul tгu, dacг vei cгuta pe al aproapelui. Astfel cг, dacг te leneveєti a te оngriji de fratele tгu, cel puюin оnюelegвnd cг altfel nu te vei putea mвntui, lipeєte-te de dвnsul єi de foloasele lui. Sunt de ajuns chiar єi cele spuse pentru a ne оncredinюa cг altminteri nu este cu putinюг a gгsi folosul nostru.” (Comentariile sau Tвlcuirea Epistolei оntвi cгtre Corinteni, omilia XXV, pp. 263-264)

 

,,… gвndeєte-te cг dacг, de pildг, юi s-ar aprinde casa, iar cei ce locuiesc оn apropiere, gвndindu-se numai la folosul lor, nu ar sгri оn ajutor, ci оncuindu-se оn case ar sta ascunєi de teamг ca nu cumva intrвnd cineva sг doseascг ceva din casг – gвndeєte-te, zic, cвtг pedeapsг nu vor suferi? Fiindcг chiar focul aruncвndu-se asupra caselor lor, le va arde totul, єi fiindcг nu au оnюeles folosul lor, au prгpгdit, pe lвngг cele ale aproapelui, єi pe cel ale lor. Cгci Dumnezeu voind a lega pe oameni unii de alюii, a pus o astfel de nevoie оn оmprejurгrile ce ne leagг, оncвt de folosul aproapelui se leagг єi folosul nostru, єi оntreaga lume astfel este alcгtuitг. Pentru aceea єi оn corabie, dacг cгpitanul, lгsвnd оn timp de furtunг folosul celor mulюi, єi-ar cгuta numai de ale sale, apoi degrab se va scufunda єi el оmpreunг cu cei dinlгuntru. De asemenea, єi meєteєugurile, dacг єi-ar cгuta fiecare folosul sгu, apoi viaюa nu ar putea sta, єi nici meєteєugul care cautг aceasta. Pentru aceea єi lucrгtorul de pгmвnt nu seamгnг numai atвta grвu pe cвt i-ar ajunge lui, fiindcг degrab s-ar pierde pe sine, єi pe alюii, ci cautг folosul celor mulюi. Tot aєa єi ostaєul nu оnfruntг primejdiile ca sг scape numai el, ci ca sг punг оn siguranюг єi cetгюile, єi cetгюenii din ele. Оncг єi neguюгtorul nu aduce atвta marfг cвtг оi trebuie lui, ci cвtг trebuie єi altora. Dar dacг ar zice cineva cг fiecare face de acestea nu gвndindu-se la folosul meu, ci la al sгu, cгci єi banii sunt ai lui, єi cвєtigвnd siguranюг єi slavг, el toate acestea le face – оncвt cгutвnd de folosul meu, cautг de al sгu – apoi aceasta tocmai o zic єi eu, єi aє fi dorit s-o aud mai demult; pentru aceasta am fгcut єi atвta vorbг, ca sг arгt cг atunci оєi cautг aproapele de folosul sгu, cвnd se gвndeєte la folosul tгu. Fiindcг altminteri oamenii nu ar fi suferit ca sг caute єi sг оngrijeascг de ale aproapelui, dacг nu s-ar afla оn aceastг nevoie, apoi pentru aceea Dumnezeu a legat єi оmperecheat atвtea nevoi, оncвt nu a lгsat ca cineva sг-єi caute mai оntвi folosul sгu, dacг nu se cгlгuzeєte dupг foloase strгine. Aceasta fireєte cг nu este lucru omenesc, adicг a alerga оn folosul aproapelui, iar de aceasta trebuie a ne оncredinюa dacг nu de aici, cel puюin din cele rвnduite de Dumnezeu.” (Comentariile sau Tвlcuirea Epistolei оntвi cгtre Corinteni, omilia XXV, p. 264)

 

,,… zicea Pavel: Nimeni sг nu caute al sгu, ci fiecare al altuia (1 Cor. 10, 24), fiindcг folosul sгu propriu zace оn folosul aproapelui, єi al acestuia оn al celuilalt. Dupг cum cineva avвnd ascuns sub casa megieєului aurul sгu, s-ar lepгda de a se duce єi a-l cгuta єi dezgropa єi, prin urmare, nu ar mai vedea niciodatг acel aur, tot aєa єi aici, cгci cel ce nu voieєte a cгuta оn folosinюa aproapelui folosinюa sa, nu se va оnvrednici de cununile date pentru aceasta. Cгci Dumnezeu pentru aceea a pus folosul nostru оn aєa fel оncвt sг fim legaюi unii de alюii. Dupг cum cineva deєteptвnd pe un copil somnoros, l-ar face a urma pe fratele sгu cвnd nu ar voi de la sine, prin aceasta оncredinюeazг fratelui ceea ce оi este plгcut єi iubit, ca astfel dorinюa acestuia de a-l avea sub stгpвnirea sa sг nu se оmpuюineze, ceea ce se єi оntвmplг, tot aєa єi aicea Dumnezeu a dat folosul fiecгruia aproapelui sгu, ca astfel sг alergгm unii оn ajutorul altora єi sг nu fim dezbinaюi. Єi dacг voieєti sг єtii, apoi aceasta ar putea-o vedea cineva petrecвndu-se chiar єi cu noi cari vг vorbim acum, cгci folosul meu оn tine stг, єi folosinюa ta оn mine. Pentru cг оюi este trebuitor a оnvгюa cele ce sunt plгcute lui Dumnezeu, оnsг aceasta mi s-a оncredinюat mie, ca astfel prin mine sг o capeюi, єi pentru aceea te gгseєti silit a alerga la mine. Dar єi mie оmi este folositor ca tu sг te faci mai bun, fiindcг pentru aceasta eu voi lua o platг mare. Dar aceasta iarгєi stг оn tine, єi din aceastг pricinг mг vгd silit a te urmгri pas cu pas, ca astfel tu sг te facг mai bun, оn acelaєi timp єi folosinюa mea sг o iau de la tine, sau mai bine zis prin tine.” (Comentariile sau Tвlcuirea Epistolei оntвi cгtre Corinteni, omilia XXXIII, pp. 350-351)

INVIDIA (definiюia)

 

„Cгci invidia este un animal veninos, un animal necurat, o rгutate voitг, care nu meritг iertare, o rгutate care nu se poate scuza, rгdгcina єi maica tuturor relelor.” (Comentar la Evanghelia de la Ioan, omilia LV, 3, p. 273)

 

INVIDIA (naєterea invidiei)

 

„Cгci de nicгieri nu vine invidia, decвt din faptul de a te lipi cu trupul єi sufletul de cele de aici, sau mai bine zis, de toate relele. Pentru cг dacг ai crede cu adevгrat cг averea, ca єi slava lumii acesteia nu-nseamnг nimic, nu i-ai invidia pe cei care au. Dar, fiindcг priveєti acestea cu lгcomie, le admiri єi-юi tremurг inima gвndindu-te la ele, de aceea te єi munceєte gвndul de slavг deєartг, iar toate acestea vin din faptul cг tu le admiri pe cele din viaюa de aici. Priveєti cu ochi rгi cг cineva s-a оmbogгюit? Totuєi un astfel de om e vrednic mai mult de milг єi de lacrimi decвt de invidiat. Tu оnsг rгspunzi rвzвnd: Eu sunt vrednic de plвns, iar nu el. Desigur cг єi tu eєti vrednic de plвns, dar nu pentru cг eєti sгrac, ci pentru cг te crezi pe tine оnsuюi vrednic de jale. Noi оi plвngem pe aceia care, deєi nu pгtimesc nici un rгu, sunt totuєi veєnic nemulюumiюi, єi оi plвngem nu pentru cг nu pгtimesc nimic ci pentru cг deєi nu suferг, ei cred totuєi cг suferг.” (Omilii la Epistola cгtre Filipeni, omilia a III-a, pp. 51-52)

 

„Acest viciu este diabolic. Acest viciu este mai urвt decвt toate, acest viciu nu este de ajuns ca sг ne scoatг din оmpгrгюia cerurilor. Єi din ce cauzг se naєte el оn noi? Ce! Fiindcг noi vedem pe fraюii noєtri ridicвndu-se la cinste, оnгlювndu-se оn soarta lor, оmbrгcвnd strгlucirea celor mai оnalte poziюii? Ce aberaюie, ce lipsг, nu numai de sens creєtin, ci chiar de bun simю! Cгci оn sfвrєit ce sunt aceste onoruri, aceastг soartг, aceastг strгlucire? Ce sunt ele dacг nu o vanitate, pentru cг ele dispar atвt de rapid? Un pericol grozav, pentru cг ele sting orice viaюг naturalг єi aprind jocul tuturor patimilor. Un sclavaj, pentru cг ne оnlгnюuie оn continuu, supraоncгrcвndu-ne de datorii, ne оnalюг оn noi оnєine, ne fac tributarii lumii єi greєelilor ei.” (Din vol. Bogгюiile oratorice, p.190)

INVIDIA (manifestarea)

 

„Aєa e invidia! Invidiosul nu poate suferi оn liniєte fericirea altora; socoteєte fericirea altora propria-i nenorocire; оl macinг binele vecinului”. (Omilii la Facere, omilia LII, I, оn col. PSB, vol. 22, p. 186)

 

„Ochiul invidiosului seacг de necaz, viaюa lui nu este decвt o comoarг continuг; el оi priveєte pe toюi oamenii ca pe duєmanii sгi єi chiar pe aceia care nu i-au fгcut nici un rгu. El se оntristeazг cг Dumnezeu este cinstit; de ceea ce se bucurг diavolul, el se bucurг la fel.” (Comentar la Evanghelia de la Ioan, omilia LV, 3, p. 273)

 

„Єi ce ar fi mai rгu decвt aceasta? Un astfel de om nu se luptг numai contra fratelui sгu, ci chiar contra voinюei lui Dumnezeu. Оnюelegвnd, scapг de aceastг boalг (…) scapг de miile de rele. De ce introduci un rгzboi оn cugetul tгu? De ce umpli sufletul tгu de tulburare? De ce оюi faci singur rгu? De ce rгstorni totul pe dos? Єi cum vei putea cere iertarea pгcatelor tale, dacг te comporюi aєa? Dacг Dumnezeu nu iartг pгcatele celor ce nu le iartг pe ale altora, apoi cum va da iertare celor ce nedreptгюesc pe alюii, care cu nimic i-au nedreptгюit? Faptul acesta este dovada celei mai josnice rгutгюi. Unii ca aceєtia luptг оmpotriva Bisericii оmpreunг cu diavolul, єi poate chiar mai rгu decвt diavolul, fiindcг de diavol se poate pгzi cineva, pe cвnd de aceєtia, care sub masca prieteniei aprind pe furiє focul, оn care singuri ei mai оntвi se bagг, єi pгtimesc de o boalг ce nu numai cг nu meritг mila єi compгtimirea altora, ci are оn sine chiar mult ridicol.

De ce eєti galben? Spune-mi, de ce tremuri de necaz єi stai ca єi cuprins de fricг? Ce rгu юi s-a оntвmplat? Cг fratele tгu este strгlucit, renumit єi binevгzut? Tocmai de aceea tu ar trebui sг te оncununezi, sг te bucuri єi sг slгveєti pe Dumnezeu, fiindcг aproapele tгu a devenit strгlucit єi renumit. Deci te revolюi cг Dumnezeu se slгveєte? Acum vezi spre ce laturг se оndreaptг lupta mea? Dar – zici tu – eu nu mг revolt cг Dumnezeu se slгveєte, ci fiindcг fratele meu este slгvit.

Оnsг prin el se ridicг slava lui Dumnezeu, єi tot atunci єi rгzboiul pe care-l duci оmpotriva lui. Dar nu aceasta mг оntristeazг – zici tu -, ci faptul cг ai vrea ca єi prin tine sг se slгveascг Dumnezeu. Tocmai de aceea bucurг-te cг fratele tгu progreseazг, єi Dumnezeu atunci se va slгvi єi prin tine, єi toюi vor zice: binecuvвntat este Dumnezeu care are astfel de slugi ce nu cunosc invidia, єi care se bucurг de faptele cele bune ce se sгvвrєesc prin ei.

Ce zic eu despre frate? Chiar de юi-ar fi duєman sau te-ai rгzboi cu el, оnsг Dumnezeu prin el se slгveєte, iar trebuie pentru aceasta a-l face prieten, pe cвnd tu pe prieten оl faci duєman pentru cг Dumnezeu se slгveєte prin progresele lui.” (Omilii la Epistola cгtre Romani a Sfвntului Apostol Pavel, omilia VII, pp. 114-115)

 

,,… cel stгpвnit de aceastг patimг, de ale sale pгcate nu se grijeєte defel, iar pentru binele strгinilor el se topeєte de ciudг.” (Comentariile sau Tвlcuirea Epistolei оntвi cгtre Corinteni, omilia XXXI, p. 329)

 

,,Cu ce oare am putea asemui aceastг patimг? Deopotrivг mi se pare a fi cu un mгgar leneє єi оngreuiat de grгsimea trupului, care ar fi оnhгmat cu un cal ager єi zburгtor, єi care nici el nu ar voi sг se miєte, оn acelaєi timp єi pe tovarгєul lui l-ar trage оn jos prin greutatea trupului sгu. Оntocmai aєa єi zavistnicul, ca sг se izbгveascг de acest vierme primejdios єi adвnc, nimic gвndeєte єi nici оncearcг a face, ci toate le face ca єi pe cel ce zboarг cгtre cer sг-l оmpiedice єi sг-l doboare, fгcвndu-se prin aceasta un rвvnitor neоntrecut al diavolului. Cг єi acela vгzвnd pe om оn Rai, nu numai cг nici el nu a оncercat a se schimba din apucгturile sale, ci оncг a fгcut toate chipurile ca єi pe acela sг-l scoatг din Rai. Єi iarгєi vгzвnd pe om єezвnd оn cer єi pe alюii grгbindu-se a ajunge acolo, el оntrebuinюeazг aceleaєi uneltiri, оmpiedicвnd pe cei ce se grгbesc a ajunge la cer, оngrгmгdindu-єi prin aceasta o mai mare vгpaie asupra capului sгu.” (Comentariile sau Tвlcuirea Epistolei оntвi cгtre Corinteni, omilia XXXI, p. 329)

 

„Ieri єi alaltгieri оюi era prieten, єi vorbeai cu el, єi stгteai la masг cu el; apoi fiindcг deodatг l-ai vгzut sporind, ai aruncat masca prieteniei єi юi-ai pus-o pe cea a duєmгniei, sau mai bine zis, a nebuniei, fiindcг este o adevгratг nebunie a te atinge de bunгtгюile aproapelui tгu. Acest fapt este fapt de nebuni єi de cвini turbaюi. Cгci єi privirile lor sunt оndreptate cu furie asupra aproapelui, fiind asmuюiюi, aєa zicвnd, de pizmг.

Este mai bine a avea cineva оnlгuntrul sгu un єarpe оnvвrtindu-se decвt a avea pizmг, fiindcг pe єarpe cel puюin оl poate vгrsa dinlгuntru prin doctorii, sau cг оl poate liniєti prin mвncare, оn vreme ce pizma nu se rostogoleєte numai оnlгuntrul pвntecelui, ci se cuibгreєte єi оnlгuntrul sufletului, єi astfel pati­ma este greu de scos de acolo. Єarpele fiind оnlгuntru nu s-ar atinge cвt de pu­юin de trupul omului dacг are mвncare - оn vreme ce pizma, chiar de i-ai оntin­de mii de mese, roade chiar sufletul, muєcвndu-l din toate pгrюile, rгnindu-l, sfвєiindu-l. Єi nici o mвngвiere alta nu aflг, prin care sг se poatг opri de la aceastг nebunie, fгrг numai una singurг: neizbвnda celui pizmuit. Numai aєa se liniєteєte, sau mai drept vorbind nici aєa, fiindcг dacг vede pe acesta mergвndu-i rгu, vede оn acelaєi timp єi pe un altul mergвndu-i bine, єi atunci ace­leaєi dureri le simte din nou, єi astfel pretutindeni rane, pretutindeni dureri, cгci pentru unul ca acesta nu este nimeni pe pгmвnt pe care sг nu-l vadг cг-i merge bine.

Dar covвrєirea bolii acesteia merge atвt de departe, cг cel cuprins de ea chiar оn casг de s-ar оncuia pe sine, єi acolo ar pizmui pe bгrbaюii cei cevhi, оncetaюi din viaюг.” (Tвlcuiri la Epistola a doua cгtre Corinteni, omilia XXVII, pp. 242-243)

 

,,Cel ce are invidie luptг оmpotriva propriului lui bine єi vrea mai degrabг sг sufere nenumгrate necazuri decвt sг-l vadг pe vecinul sгu fericit, chiar єi atunci cвnd slava aceluia s-ar rгsfrвnge єi asupra lui. Poate fi o ticгloєie mai mare ca asta?” (Omilii la sгracul Lazгr, cuvвntul IV, оn vol. Omilii la sгracul Lazгr. Despre soartг єi Providenюг…, p. 104)

 

„S-au schimbat cuvintele apostolului! Оn loc sг spunem: Єi dacг pгtimeєte un mгdular, pгtimesc toate mгdularele оmpreunг cu el; iar dacг este slгvit un mгdular, se bucurг toate mгdularele оmpreunг cu el (1 Cor., 12, 26), ar trebui sг spunem: Dacг pгtimeєte un mгdular, se bucurг toate celelalte mгdulare; iar dacг este slгvit un mгdular, suferг toate celelalte mгdulare. ” (Tratatul despre preoюie, cartea a treia, cap. 10,оn vol. Despre preoюie, p. 80)

 

„Cel care invidiazг nu se mulюumeєte decвt atunci cвnd semenul sгu nu dobвndeєte nimic. Fericirea sa este nefericirea celuilalt. Existг o nebunie mai mare ca aceasta? Omul invidios se topeєte ca o lumвnare vгzвnd cг vecinului sгu оi merge bine. Astfel, el nu numai cг se lipseєte de bunгtгюile cereєti, dar nici оn aceastг viaюг nu are liniєte. Molia nu roade lвna єi nici viermele carnea aєa cum invidia roade єi distruge inima єi mгruntaiele omului invidios.

Nu este nici o greєealг dacг оi numim pe invidioєi fiare єi demoni. Aєa sunt invidioєii sau chiar mai rгi, pentru cг fiarele se nгpustesc asupra noastrг numai cвnd sunt flгmвnde sau cвnd noi le stвrnim, оnsг invidioєii, de multe ori chiar єi atunci cвnd le facem bine, se poartг ca єi cum i-am fi nedreptгюit. Demonii simt duєmгnie faюг de noi, dar nu єi faюг de ceilalюi demoni, оn vreme ce oamenii invidioєi nu юin cont de nimic. Aceєtia nu se оngrijesc de mвntuire єi оєi dau sufletul la iad, umplвndu-єi inimile cu tristeюe єi tulburare fгrг nici un motiv.” (Din vol. Problemele vieюii, p. 233)

 

„Aєa cum porcul este mulюumit cвnd se tгvгleєte prin noroi, єi diavolul, cвnd ne face rгu, la fel se bucurг omul invidios de rгul semenului sгu. Se simte foarte bine cвnd cineva din jurul sгu pгюeєte o nenorocire. Nefericirea celuilalt este fericirea sa єi fericirea celuilalt este nefericirea sa. Aєa cum scarabeul se hrгneєte cu murdгrie, la fel se hrгneєte єi omul invidios cu suferinюele altora.

Oamenii vгd cum este оnjunghiat un animal єi le pare rгu de el. Оnsг cel invidios vede cг semenul sгu are parte de binefaceri, єi suferг, se face fiarг sгlbaticг єi se оngгlbeneєte de ciudг.” (Din vol. Problemele vieюii, p. 234)

 

„Iar zavistnicul, cвnd altul pгgubeєte єi-єi pierde munca lui, atunci se bucurг єi facere de bine socoteєte nenorocirile єi pagubele altora. Dar ce este alta mai rea decвt aceasta? Cг rгutгюile lui nu le cerceteazг iar de binele altora se topeєte єi se lipseєte pe sine de a merge оn Rai єi nici оn lumea aceasta n-are nici un bine.” (Din vol. Mгrgгritarele Sfвntului Ioan Gurг de Aur, p. 51)

 

„Оn ce chip diavolul se bucurг de pierzarea єi stricгciunea noastrг, aєa єi cel ce zavistuieєte pe alюii, cвnd li se оntвmplг vecinilor cвte o pagubг sau alt rгu, atunci se veseleєte єi se odihneєte pentru primejdiile altora єi binele altora оl are ca rгul sгu, єi оn ce chip rвmele se hrгnesc cu gunoaie, aєa єi zavistnicii aceєtia, cu primejdiile altor oameni se оngraєг єi sunt оmpreunг єi vrгjmaєi єi luptгtori firii omeneєti, pentru cг ceilalюi oameni, cвnd vгd o vitг necuvвntгtoare оntristвndu-se cвnd e jughiatг, le pare rгu, iar zavistnicii, cвnd vгd pe cineva cг li se face bine, ei se fac fiare sгlbatice єi de rгutatea zavistiei lor, le piere firea єi li se оngгlbenesc obrajii єi tremurг ca єi Cain.” (Din vol. Mгrgгritarele Sfвntului Ioan Gurг de Aur, pp. 51-52)

 

„Acest fel de rгutate este zavistia, cг de multe ori face єi ucidere, nu pofteєte sг vadг cu blвndeюe binele єi sporul sau sгnгtatea vecinilor lui, cг se arde de zavistie, vгzвnd binele pe care-l au ceilalюi fraюi.” (Din vol. Mгrgгritarele Sfвntului Ioan Gurг de Aur, p. 53)

 

„Una dintre cele mai dezastruoase patimi ale noastre este оn mod sigur invidia. Invidiosul nu poate suferi оmpгrюire; nimeni alгturi de el nu are dreptul de a poseda, de a triumfa, de a se bucura; nimeni nu poate dupг el nici sг aparг, nici sг оndeplineascг un rol. Nu este pe pгmвnt loc decвt pentru el.” (Din vol. Bogгюiile oratorice, p. 29)

INVIDIA (nu este pгcat mai rгu decвt invidia)

 

„Nu este pгcat mai rгu decвt invidia. Desfrвnatul chiar dacг simte oarecare plгcere, sгvвrєeєte pгcatul оn scurtг vreme; invidiosul оnsг se chinuie єi se pedepseєte pe sine оnsuєi оnaintea celui invidiat, iar pгcatul lui nu оnceteazг niciodatг, ci lucreazг necontenit.

Dupг cum porcul se bucurг de mocirlг, iar diavolul de vгtгmarea noastrг, tot aєa єi invidiosul se bucurг de rгul semenului sгu. Atunci se liniєteєte єi rгsuflг uєurat, cвnd peste semenul sгu a venit un necaz sau o ruєine; socoteєte nenorocirile altora propriile sale bucurii, iar fericirea єi bunгstarea altora, propria sa nenorocire. Nu urmгreєte sг aibг el bucurie, ci semenul sгu sг aibг necazuri єi scвrbe. Nu meritг, oare, sг loveєti cu pietre єi sг stвlceєti оn bгtгi pe aceєti oameni ca pe cвinii turbaюi, ca pe diavolii afurisiюi єi ca pe iele?[254] Dupг cum unii gвndaci se hrгnesc cu murdгrie omeneascг, tot aєa єi invidioєii se hrгnesc cu nenorocirile altora: sunt duєmanii єi vrгjmaєii oamenilor. Celorlalюi oameni le e milг cвnd se junghie un animal; dar tu, invidiosule, devii fiarг, tremuri, te оngгlbeneєti la faюг cвnd vezi cг unui om оi merge bine”. (Omilii la Matei, omilia XL, III, оn col. PSB, vol. 23, pp. 486-487)

 

„Cг invidia face din om diavol; face din om demon sгlbatic. Invidia a sгvвrєit cel dintвi omor; invidia n-a mai cunoscut glasul sвngelui (Fac., 4, 2-8); invidia a pвngгrit pгmвntul; mai tвrziu invidia, deschizвnd gura pгmвntului, a оnghiюit єi a omorвt pe Datan, Core єi Abiron єi pe tot poporul acela (Num., 16, 1-35)”. (Omilii la Matei, omilia XL, III, оn col. PSB, vol. 23, p. 487)

INVIDIA (gravitatea)

 

„Omul invidios ajunge, ca sг spun aєa, rob єi lucreazг totul оmpotriva mвntuirii lui.” (Omilii la Facere, omilia LXI, II,PSB, vol. 22, p. 274)

 

„Nu este nimic mai rгu decвt invidia єi gelozia.” (Comentar la Evanghelia de la Ioan, omilia XXXV, 1, p. 166)

 

„Dacг cineva ar vindeca trupul tгu cel bolnav, chiar de юi-ar fi duєman, totuєi dupг aceea оl vei considera оntвiul оntre prietenii tгi; dar pe cel ce оmpodobeєte trupul lui Hristos, adicг Biserica, єi care оюi e prieten, tu оl consideri ca duєman?! Cum ai putea sг dovedeєti оn alt mod rгzboiul оmpotriva lui Hristos?

De aceea, chiar de ar face cineva minuni, chiar de ar trгi оn feciorie, chiar de ar posti, chiar de s-ar culca jos pe pгmвnt, єi prin aceste virtuюi ar ajunge la оnгlюimea оngerilor, totuєi pentru o asemenea faptг va fi mai pвngгrit decвt curvarii єi preacurvarii, єi mai nelegiuit decвt tвlharii єi profanatorii de morminte.” (Omilii la Epistola cгtre Romani a Sfвntului Apostol Pavel, omilia VII, p. 115)

 

„Cu ce ar putea compara cineva un astfel de suflet (pгtruns de invidie – n.n.)? Cu care viperг? Cu ce єarpe? Cu ce vierme? Cu ce vietate? Nimic nu este mai spurcat, nimic mai rгu ca un astfel de suflet. Aceasta a rгsturnat bisericile, aceasta a zгmislit ereziile, aceasta a оnarmat mвna frгюeascг єi a fгcut ca sг se mвnjeascг dreapta lui оn sвngele dreptului, aceasta a pвngгrit legile naturii, acesta a deschis porюile morюii єi a prefгcut blestemul acela оn fapt vгzut de toюi, nu l-a lгsat pe acel ticгlos (Cain) ca sг-єi aminteascг nici de durerile pгrinюilor єi nici de altceva, ci atвt de mult l-a оnfuriat єi l-a оmpins la o aєa mвnie, оncвt chiar Dumnezeu оndemnвndu-l єi zicвndu-i: la tine se va оntoarce, єi tu-l vei stгpвni pe acela (Facere 4, 7), totuєi nici aєa nu s-a muiat. Deєi Dumnezeu trecuse cu vederea pгcatul lui, ba оncг i-a supus єi pe fratele sгu, cu toate acestea boala lui era fгrг leac, chiar dacг s-ar fi оntrebuinюat mii de doctorii, ea totuєi єi-ar fi dat pe faюг putreziciunea єi puroiul din ea. De ce te scвrbeєti tu, o, nenorocitule єi mai ticгlos decвt toюi ticгloєii? Pentru cг Dumnezeu a fost cinstit? Dar aceasta este cugetare satanicг. Pentru cг fratele tгu a izbutit? Dar єi tu erai liber a izbuti оn fapta bunг, ba chiar a-l оntrece; aєa cг de voieєti a-l birui, nu-l sfвєia єi nici da pierzгrii, ci lasг-l оn viaюг, ca sг se pгstreze pentru generaюiile viitoare ideea de luptг dreaptг; biruieєte-l cвt timp este оn viaюa aceasta, cгci numai aєa єi cununa оюi va fi mai strгlucitг, pe cвnd ucigвndu-l, singur юi-ai luat hotгrвrea de a fi un оnvins!

Dar vai, ura єi invidia nu vor sг єtie de nimic!” (Omilii la Epistola cгtre Romani a Sfвntului Apostol Pavel, omilia VII, pp. 116-117)

 

,,Nimic nu оmparte єi nu оnvrгjbeєte atвt de mult ca pizma єi zavistia, aceastг boalг cumplitг, care este lipsitг de orice iertare єi mai pustiitoare decвt toate relele, fiind ca оnsгєi rгdгcina tuturor relelor. Iubitorul de argint atunci este mulюгmit, cвnd dвnsul ia sau rгpeєte de la altul, pe cвnd zavistnicul atunci este mulюumit cвnd altul nu ia, iar cвnd nu el ia. Nenorocirea altora el o crede binefacerea sa, єi nicidecum fericirea sa, fгcвndu-se duєman de obєte al firii oamenilor єi vгtгmвnd mгdularele lui Hristos; decвt care ce ar putea fi mai nebunesc lucru? Dracul fireєte cг zavistuieєte, оnsг pe oameni, єi nicidecum pe draci; iar tu om fiind, zavistuieєti pe oameni, єi te rгscoli asupra celui de acelaєi neam cu tine, ceea ce nici dracul nu face? Єi de ce iertare te vei оnvrednici, de ce оndreptгюire, cвnd vгzвnd pe fratele tгu sporind, tu, оn loc sг te bucuri єi sг te veseleєti єi sг te оncununezi de aceasta, tremuri de pizmг єi te оngгlbeneєti?” (Comentariile sau Tвlcuirea Epistolei оntвi cгtre Corinteni, omilia XXXI, pp. 328-329)

 

,,… pretutindeni se оntвmplг acest fapt: cel ce este zavistuit, dacг privegheazг єi este treaz, se aratг оncг mai strгlucit, iar cel ce zavistuieєte оєi adunг singur mai mare rele. Aєa, de pildг, єi Iosif s-a fгcut strгlucit; aєa єi Aaron preotul, cгci zavistia celor ce-l pizmuiau a fгcut pe Dumnezeu de a-l оncuviinюa єi o datг, єi de douг ori, єi a fгcut a-i оnverzi toiagul. Astfel єi Iacov s-a bucurat de o mare оmbelєugare єi de toate celelalte. Astfel єi zavistnicii оєi adaogг mii de rele pe lвngг dвnєii.” (Comentariile sau Tвlcuirea Epistolei оntвi cгtre Corinteni, omilia XXXI, pp. 329-330)

 

,,Cerul este neajuns de cel ce are o astfel de patimг, darг mai nainte de cer chiar єi viaюa de acum este de nesuferit unui astfel de om. Nici un vierme sau molie nu ar putea sг roadг lemnul sau lвna aєa de grozav dupг cum frigurile zavistiei rod chiar oasele zavistnicilor, pe lвngг cг vatгmг єi оnюelepciunea sufletului lor. Deci ca єi pe noi, єi pe alюii sг putem a izbгvi de mii de rele, sг alungгm din sufletul nostru acest pгcat care este mai vгtгmгtor decвt orice ofticг, ca astfel оmputernicindu-ne, sг putem a sfвrєi cu bine єi lupta de faюг, оn acelaєi timp єi de cununile viitoare sг ne оnvrednicim.” (Comentariile sau Tвlcuirea Epistolei оntвi cгtre Corinteni, omilia XXXI, p. 330)

 

„Nu vezi pe grгdinari, pe truditorii pгmвntului cum toюi la aceeaєi aleargг? Cг unul, de pildг, sapг, altul rгsгdeєte, un altul acoperг rгdгcinile, un altul udг ceea ce a rгsгdit, un altul leagг rгsadul єi un altul curгюг pгmвntul de tot viermele stricгtor, єi toюi cгtre una privesc: mвntuirea sadului.

Dar cu pizma nu se petrece aєa; cгci ceea ce eu sгdesc, un altul clatinг єi dezrгdгcineazг. Lasг cel puюin ca aceea ce am sгdit sг se prindг bine, ca astfel sг se facг mai puternicг decвt vrгjmгєia. Nu lucrul meu оl smulgi, ci pe al tгu; eu am sгdit, iar tu trebuie a uda. Iar dacг ai clгtinat planta, ai scos-o din rгdгcinг єi nu mai ai pentru ce s-o uzi. Dar poate cг vezi pe grгdinar cг-i merge bine? Nu te teme, cгci nici eu nu sunt ceva, єi nici tu. Nici cel ce sгdeєte єi nici cel ce udг este ceva (I Cor., 3, 7), cгci al unuia singur este lucrul acesta: al lui Dumnezeu. Aєa cг dacг tu smulgi cele sгdite, apoi te lupюi cu Dumnezeu.” (Tвlcuiri la Epistola a doua cгtre Corinteni, omilia XXVII, p. 243)

 

„Cine n-a invidiat vreodatг pe semenul sгu? Єi, totuєi, єi aceastг faptг ne face mai rгi decвt pгgвnii єi vameєii; єi este єtiut de toatг lumea cг cei care sunt mai rгi decвt pгgвnii єi vameєii nu pot scгpa de gheenг.” (Apologia vieюii monahale, 7, оn vol. Despre Feciorie, Apologia vieюii monahale, Despre creєterea copiilor…, p. 204)

 

 

„Nimic nu-i dezbinг mai mult pe oameni decвt invidia, care e o boalг neоnchipuit de grea єi mult mai primejdioasг decвt iubirea de argint, cгci ea este rгdгcina tuturor relelor.” (Din vol. Problemele vieюii, p. 233)

 

„Rгu mare este invidia. Existг ceva mai rгu decвt ea? Poate preacurvia. Dar cel care sгvвrєeєte preacurvie mгcar, pe de o parte, simte o anumitг plгcere, iar pe de altг parte, pгcгtuieєte doar cвteva minute, pe cвnd cel care invidiazг nu se odihneєte zi єi noapte, cгci invidia este un vierme care оi roade inima fгrг оncetare.” (Din vol. Problemele vieюii, pp. 233-234)

 

„Iatг de ce, chiar dacг ai face minuni sau ai fi curat cu trupul, dacг ai posti єi te-ai nevoi єi dacг ai ajunge la virtuюile оngerilor, nu eєti decвt un pгcгtos, pentru cг a pus stгpвnire pe tine patima invidiei. Nu te deosebeєti cu nimic de оnchinгtorii la idoli, dacг оi iubeєti pe cei care te iubesc. Gвndeєte-te atunci care este starea ta dacг оi urгєti pe cei care te iubesc. Este mai rгu sг invidiezi decвt sг duєmгneєti, pentru cг cel care duєmгneєte se potoleєte dacг dispare pricina duєmгniei lui єi chiar єi-1 face prieten pe duєmanul sгu, pe cвnd cu cel care invidiazг aєa ceva nu se оntвmplг niciodatг. Cel care duєmгneєte оєi aratг pe faюг patima, pe cвnd invidiosul o юine ascunsг. Cel care duєmгneєte are un anumit motiv pentru care se comportг astfel, pe cвnd invidiosul nu are nici un motiv, оn afarг de patima sa єi de оndemnul satanei.” (Din vol. Problemele vieюii, p. 235)

 

„De ce suferi, omule, pentru fericirea semenului tгu? Dacг trebuie sг suferi pentru ceva, sг suferi pentru nefericirea ta, nu pentru bunгstarea celuilalt. Invidia ta este o nebunie, dupг cum vezi єi tu, de aceea eєti de neiertat. Desfrвnatul poate aduce оn apгrarea sa faptul cг 1-a оndemnat dorinюa cгrnii, criminalul aduce furia, hoюul, sгrгcia. Dar tu ce motiv ai avut? Nici un alt motiv decвt rгutatea ta nemгsuratг.” (Din vol. Problemele vieюii, p. 237)

 

„Nu este alt pгcat mai rгu care desparte pe om de Dumnezeu єi de oameni ca zavistia, adicг pizma.” (Din vol. Mгrgгritarele Sfвntului Ioan Gurг de Aur, p. 51)

 

„Cгci оn ce chip mгnвncг cariul lemnul єi molia lвna, aєa єi zavistia sufletul єi oasele oamenilor celor zavistnici, care mai rгi sunt decвt fiarele єi dracii, cг fiarele sau pentru treaba hranei sau de noi fiind оntгrвtate se pornesc cu mвnie, iar oamenii zavistnici, cвnd le face cineva bine, ca єi cвnd le-ar face vreo strвmbгtate. Dracii spre noi oamenii sunt nemilostivi єi amar vrгjmaєi iar spre ceilalюi draci, care sunt tovarгєii lor, au dragoste, dar oamenii zavistnici fug de adunarea єi de vorba cea fireascг єi nici mвntuirea lor nu o poftesc, pentru cг se zice cг zavistia nu єtie a cinsti ceea ce este de folos. Unii ca aceєtia pururea se aflг plini de tulburare єi de mвhnire єi sufletele lor merg la iad, cг nu este pгcat mai rгu decвt zavistia, adicг decвt pizma, pentru cг preacurvarul se alege cu ceva dulceaюг єi apoi оn scurtг vreme se curгюeєte de pгcat, cг оmbгtrвneєte sau se оmbolnгveєte єi acelea-l opresc єi se pocгieєte єi se mвntuieєte, iar zavistnicul, mai оnainte de cel ce se zavistuieєte, el pe sine se munceєte єi se pedepseєte єi nu pгrгseєte pгcatul niciodatг, ci se face ca porcul care se tгvгleєte оn gunoi єi se aseamгnг cu diavolul.” (Din vol. Mгrgгritarele Sfвntului Ioan Gurг de Aur, p. 51)

 

„Cг de ar face cineva mгcar semne єi minuni, sau curгюia fecioriei s-o aibг, sau postire sau mвinile sг єi le оntindг spre milostenie, sau jos pe pгmвnt sг doarmг, оncвt pentru aceste bunгtгюi sг ajungг sг fie оntocmai cu оngerii єi sг aibг patima zavistiei, unul ca acela este mai pгcгtos єi mai pвngгrit decвt toюi pгcгtoєii. Cг de vreme ce a-i iubi pe cei ce ne iubesc n-avem mai multг platг decвt pгgвnii, dar cel ce-i urгєte pe cei ce-l iubesc pe el єi-i zavistuieєte, unde va sta ticгlosul? Cг єi decвt rгzboiul este mai rгu zavistnicul. Pentru cг cel ce dг rгzboi, dezlegвndu-se pricina certei a оncetat rгzboiul, iar zavistnicul niciodatг nu se face prieten nimгnui єi оn ce chip cel ce nгpгstuieєte nu nгpгstuieєte ci se nгpгstuieєte, aєa єi acela ce ponegreєte pe vecinul lui pe sine se dг єi se sinucide.” (Din vol. Mгrgгritarele Sfвntului Ioan Gurг de Aur, p. 52)

 

„Ce-юi pare rгu, frate, pentru binele fratelui tгu? S-ar cгdea sг ne parг rгu de cei ce pгtimesc rгu, dar nu de cei ce sunt la bine, pentru cг curvarul are oarecare dulceaюг єi de aceea pгcгtuieєte; la fel єi hoюul, are ca motiv sгrгcia. Dar tu, cel ce zavistuieєti, ce rгspuns ai sг dai? Nici un rгspuns, numai pagubг єi rгutate mai rea, cг de vreme ce Hristos porunceєte sг iubim pe vrгjmaєii noєtri єi noi urвm pe cei ce ne iubesc pe noi, ce seamг vom da lui Dumnezeu? Diavolul numai zavistuieєte pe oameni, iar nu pe diavoli, iar tu fiind om, zavistuieєti pe oameni? Mare pгcat este zavistia, fraюilor, єi noi vedem pe acela ce-l bвntuieєte un drac necurat ca acesta, cг aєa оl face ca nici un bine sг nu aibг la dвnsul pentru cг se zice cг zavistia nu єtie a cinsti ceea ce este de folos.” (Din vol. Mгrgгritarele Sfвntului Ioan Gurг de Aur, p. 53)

 

„Оnsг mai ales cгtre Dumnezeu se ridicг sacrilega invidie, оmpotriva Lui. Ea-l combate pe Dumnezeu cu o оndrгznealг nedreaptг. Cгci оn sfвrєit cui оi revine cinstea binelui оmplinit dacг nu lui Dumnezeu? Єi fiindcг Dumnezeu este slгvit, noi ne mвniem?” (Din vol. Bogгюiile oratorice, p. 189)

 

„Ce este mai criminal? Ce este mai de pedepsit la tribunalul lui Dumnezeu? Ce sг spui despre un mizerabil care a dat foc unei biserici? Оnsг s-o єtim, mai devastatoare este invidia cгci ea se leagг chiar de turma lui Iisus Hristos, єi mai lung, mai оnvвrtoєat, mai sвngeros decвt toate rгzboaiele, ea distruge dumnezeiescul staul. Єi excesele invidiei nu numai cг sunt necredincioase єi crude, ele sunt оncг de rвs.” (Din vol. Bogгюiile oratorice, p. 190)

 



Поделиться:


Последнее изменение этой страницы: 2017-01-26; просмотров: 161; Нарушение авторского права страницы; Мы поможем в написании вашей работы!

infopedia.su Все материалы представленные на сайте исключительно с целью ознакомления читателями и не преследуют коммерческих целей или нарушение авторских прав. Обратная связь - 18.117.186.92 (0.664 с.)