HULA (оmpotriva lui Dumnezeu; pedepsirea hulitorului)

 

„Єi pentru cг noi vorbim acum de blasfemii, singura recunoєtinюг, singura mulюumire ce vг cer pentru aceastг ostenealг a mea este de a dojeni оn public pe blasfemiatori: cвnd оntвlneєti оn oraє unul din aceєti оndrгzneюi єi dacг оn auzi blasfemiind cu оndrгznealг, fг-i cele mai aspre mustrгri, єi chiar, dacг trebuie, dispreюuieєte-l lovindu-l peste faюг; tu nu poюi оntrebuinюa mвna la un lucru mai sfвnt ca acesta. Dacг te va trage оnaintea judecгюii, оnfгюiєвndu-te cu curaj, spune drept toatг apгrarea cг tu ai rгzbunat pe regele оngerilor, al cгrui sfвnt nume era blasfemiat. Cгci dacг se pedepsesc acei care blasfemiazг numele regelui pгmвntesc, cu atвt mai mult trebuie a pedepsi pe acel care merge pвnг la acelaєi abuz faюг de Dumnezeu.

Aceasta e o crimг publicг, este o nedreptate comunг contra cгreia noi trebuie sг ne ridicгm totdeauna. Iudeii єi pгgвnii sг єtie cг creєtinii sunt mвntuitorii, protectorii, ocвrmuitorii єi profesorii cetгюii: oamenii nelegiuiюi єi perverєi sг єtie cг trebuie sг se teamг de servii lui Dumnezeu: pentru cг dacг voiesc sг pronunюe blasfemii, sг fie mai atenюi єi mai timizi, sг se teamг ca un creєtin sг nu-i audг єi sг nu pedepseascг pe loc nelegiuirea lor. Nu vг aduceюi aminte de curajul sfвntului Ioan? El vгzu un om tiran care cгlca legile cгsгtoriei єi cu оndrгznealг el spune оn public: Nu юi se cuvine юie sг ai pe femeia fratelui tгu (Mc., 4, 18).

Eu te sfгtuiesc a dojeni nu un rege, nici un judecгtor; eu оnsufleюesc zelul tгu nu pentru a rгzbuna dispreюul sfinюeniei cгsгtoriei, nici insultele fгcute unuia din semenii tгi; ceea ce оюi cer este mai puюin greu: eu te оndemn a оndrepta unul din semenii tгi, care insultг pe Domnul.” (Primele patru omilii despre statui, omilia I, pp. 30-31)

...........................................................................................................

„Cel puюin оndreaptг pe egalul tгu єi dacг va trebui sг pieri, sг nu te retragi: aleargг cu bucurie la acest fel de martir: pentru cг sfвntul Ioan a fost martir. Nu se cerea de la el ca sг sacrifice, nici sг adore idolii; dar neputвnd pгzi tгcerea cвnd vedea legile sfinte insultate, el sacrificг capul sгu; aєadar, єi tu poюi lupta ca єi el pentru dreptate pвnг la moarte єi Domnul оюi va ajuta.” (Primele patru omilii despre statui, omilia I, p. 31)

HULA (оmpotriva lui Dumnezeu – lepгdarea ei)

 

„Hula nu-I pricinuieєte nici o vгtгmare lui Dumnezeu; ci, dimpotrivг, cel ce-L huleєte, acela se rгneєte. Nu te mвnia pe hulitor! Suspinг pentru el, plвnge-l! Fapta lui e vrednicг de plвns. Pe un om rгnit nimic nu-l poate vindeca aєa de bine ca blвndeюea. Blвndeюea e mai puternicг decвt forюa. Iatг ce grгieєte Dumnezeu, Cel hulit de noi, atвt Vechiul cвt єi оn Noul Testament; оn Vechiul Testament: Poporul Meu, ce юi-am fгcut? (Mih., 6, 3);iar оn Noul Testament: Saule, Saule, pentru ce Mг prigoneєti? (Fapte 9, 4). Pavel ne porunceєte sг povгюuim cu blвndeюe pe cei ce ne stau оmpotrivг (II Tim., 2, 25); iar Domnul a certat cu asprime pe ucenici cвnd s-au apropiat de El єi I-au cerut sг pogoare foc din cer, spunвndu-le: Nu єtiюi ai cгrui Duh sunteюi (Luca 9, 54-55).Єi acum, cвnd cгrturarii L-au hulit, Domnul nu le-a spus: O, spurcaюilor єi оnєelгtorilor! O, pizmaєilor єi duєmanii mвntuirii oamenilor!, ci: Pentru ce cugetaюi cele rele in inimile voastre? (Matei 9, 4).

Trebuie, dar, sг stвrpim cu blвndeюea boala. Omul care se оndreaptг datoritг fricii se оntoarce iute iarгєi la rгutatea lui. De aceea a poruncit Domnul sг se lase єi neghina (Matei 13, 30), ca sг se dea vreme de pocгinюг. Mulюi din aceєtia s-au pocгit єi au ajuns oameni vrednici, deєi mai оnainte erau pгcгtoєi єi rгi”. (Omilii la Matei, omilia XXIX, III, оn col. PSB, vol. 23, p. 367)

HULA (hulirea aproapelui)

 

,,Dacг cel care spune fratelui sгu: Nebunule este vrednic de cea mai grea pedeapsг, cвt de mult foc al gheenei va aduna pe capul lui cel care huleєte pe fratele sгu numindu-l rгufгcгtor, pizmгreю, om fгrг conєtiinюг, rвvnitor de slavг deєartг єi mai єtiu eu cum?” (Despre cгinюг (I), 2, оn vol. Despre mгrginita putere a diavolului. Despre cгinюг…, p. 58)

 

,,Dar pentru ce оl numeєte el, dupг locul naєterii sale, Iuda, cel zis Iscarioteanul єi pentru ce nu zice Iuda vвnzгtorul? El face aceasta pentru ca sг ne оndemne a ne юine limba curatг de vorbe de ocarг єi de aceea se stгpвneєte a-l numi vвnzгtorul. Sг ne оnvгюгm, deci, a nu vorbi rгu despre nici unul dintre vrгjmaєii noєtri. Dacг Evanghelistul chiar оmpotriva vвnzгtorului Domnului nu оntrebuinюeazг nici un cuvвnt aspru, cum am putea noi sг aflгm iertare cвnd hulim pe cei de aproape ai noєtri? Ba оncг noi batjocorim nu numai pe vrгjmaєii noєtri, ci єi pe cei ce sunt cгtre noi cu bune plecгri. Vг conjur, sг nu mai fie una ca aceasta! Ascultaюi numai ce zice Apostolul Pavel: Nici un cuvвnt putred sг nu iasг din gura voastrг (Efes. 4, 29).” (Cuvвnt la Sfвnta єi Marea Joi, оn vol. Omilii la Postul Mare…, p. 166)

 

 

IADUL

 

„Iadul nu trebuie sг ne оnfricoєeze єi sг ne sperie din pricina focului nestins, din pricina cumplitelor pedepse єi din pricina chinurilor fгrг de sfвrєit, ci din pricinг cг L-am supгrat pe Stгpвnul cel aєa de bun єi din pricinг cг ne aflгm оn afara bunei Lui voinюe”. (Omilii la Facere, omilia XXIII, V, оn col. PSB, vol. 21, p. 281)

 

„Dacг nu ne apucгm acum, cвt mai suntem оncг оn arenг, de ostenelile virtuюii, dacг nu fugim acum de mrejele pгcatului, mai tвrziu degeaba ne оnvinuim, cвnd pocгinюa nu mai este de folos. Cвtг vreme mai suntem оn viaюa de aici, este cu putinюг sг avem cвєtig de pe urma pocгinюei, sг ne curгюim pгcatele de mai оnainte єi sг ne оnvrednicim de iubirea de oameni a Stгpвnului; dar dacг lгsгm sг treacг timpul acesta єi suntem smulєi dintr-o datг de aici, nici un folos nu vom avea de ne vom cгi atunci. Єi ca sг vezi cг aєa este, ascultг pe profetul care spune: Оn iad cine se va mгrturisi Юie? (Ps., 6, 5); єi iarгєi: Fratele nu izbгveєte, izbгvi-va, oare, omul? (Ps., 48, 7). Nu este nimeni acolo, spune profetul, nici frate, nici tatг, nici mamг, care sг scoatг din munci pe cel pe care trвndгvia lui l-a aruncat acolo. Dar pentru ce vorbesc eu de frate, de tatг sau de mamг? Nici chiar drepюii, care au multг оndrгznire оnaintea lui Dumnezeu, nu ne vor putea ajuta cu ceva atunci, dacг ne trвndгvim acum. Chiar dacг vor veni Noe, Iov єi Daniil, nu vor mвntui pe fiii єi fiicele lor (Iez., 14, 20). Uitг-te cвt de grozavг e ameninюarea єi de ce drepюi vorbeєte profetul! Aceєtia, pe vremea lor, au mai mвntuit pe alюii. Noe a mвntuit pe femeia єi pe fii lui, cвnd potopul acela оnfricoєгtor a venit pe lume, Iov la fel a fost єi el pricina mвntuirii altora, iar Daniil a smuls pe mulюi de la moarte, cвnd barbarul acela, dorind lucruri mai presus de firea omeneascг, a оncercat sг ucidг pe caldei, pe magi єi pe gazarieni. Ca sг nu socotim cumva cг оn veacul ce va sг fie vor mai fi unele ca acestea, cг cei virtuoєi adicг єi cei care au оndrгznire оnaintea lui Dumnezeu vor putea scгpa de pedepsele de acolo pe cei dragi lor care au dus aici pe pгmвnt o viaюг pгcгtoasг”. (Omilii la Facere, omilia XLIII, I, оn col. PSB, vol. 22, pp. 106-107)

 

„Dumnezeu ne-a ameninюat cu iadul, nu ca sг ne arunce оn el, ci ca sг ne оnduplece sг fugim de aceastг cumplitг tiranie. Noi, оnsг, facem cu totul dimpotrivг єi alergгm оn fiecare zi pe drumul ce duce spre iad”. (Omilii la Matei, omilia I, VII, оn col. PSB, vol. 23, p. 25)

 

„Єi prin aceasta оюi aratг dragostea Lui єi-юi descoperг dorul ce-l are de tine. Cг nu spune: Duceюi-vг оn focul cel pregгtit vouг!, ci: Оn focul cel pregгtit diavolului! Iar mai оnainte de a pronunюa aceastг sentinюг, le spune celor trimiєi оn foc pгcatele sгvвrєite; єi nu le spune pe toate, ci cвteva. Iar оnainte de pгcгtoєi оi cheamг pe cei ce au fгcut fapte bune, ca sг le arate pгcгtoєilor, єi prin aceasta, cг pe bunг dreptate оi оnvinuieєte. Nu sunt, oare, cuvintele spuse de Hristos pгcгtoєilor mai chinuitoare chiar decвt chinul iadului? Nimeni n-ar lгsa pe binefгcгtorul sгu sг plece cu mвna goalг dacг l-ar vedea flгmвnd; iar dacг-l lasг, atunci de ruєine ar dori mai degrabг sг se ascundг оn pгmвnt decвt sг audг doi sau trei prieteni de purtarea lui. Ce va fi, oare, оn sufletul nostru, cвnd vom auzi spunвndu-ni-se, оnaintea оntregii lumi, nemilostivirea noastrг faюг de Binefгcгtorul nostru? N-ar fi vorbit Domnul nicicвnd de lucrul acesta, dacг n-ar fi urmгrit sг arate pentru ce ne pedepseєte aєa. Din nespusele Sale faceri de bine se vede cг nu pentru a ocгrо, ci pentru a Se apгra єi a arгta cг nu оn zadar, nici fгrг temei, a spus pгcгtoєilor: Duceюi-vг de la Mine! Dacгar fi vrut sг-i ocгrascг, le-ar fi pus оn faюг toate pгcatele lor; dar aєa, le spune numai ce a suferit de pe urma nemilosteniei lor”. (Omilii la Matei, omilia XXIII, VIII, оn col. PSB, vol. 23, pp. 306-307)

 

„Cunosc mulюi oameni care se tem numai de iad; eu, оnsг, spun cг mult mai amarг decвt chinul iadului este pierderea slavei din оmpгrгюia cerurilor. Nu e deloc de mirare cг nu se poate оnfгюiєa asta cu cuvвntul. Cг nici nu єtim fericirea acelor bunгtгюi, ca sг ne dгm seama bine de nenorocirea pricinuitг de pierderea lor. Pavel a cunoscut bine fericirea_, bunгtгюilor cereєti (II Cor., 12, 2-4); el єtia cг cea mai mare nenorocire este sг pierzi slava lui Hristos. Єi aceasta o vom єti atunci cвnd noi оnєine o vom pierde.

Dar sг nu suferim asta, o Unule-Nгscut, Fiule al lui Dumnezeu, nici sг оncercгm groaznicele chinuri ale iadului!

Cвt de mare rгu este pierderea acelor bunгtгюi nu se poate spune lгmurit; dar, pe cвt voi putea, mг voi sili sг v-o fac cвt de puюin cunoscutг. Sг presupunem cг este un copil minunat, care este єi virtuos єi are єi stгpвnirea оntregii lumi; cг este atвt de virtuos, оncвt toюi supuєii lui оl iubesc, ca єi cum ar fi propriul lor copil. Gвndiюi-vг acum ce n-ar оndura tatгl acestui copil numai єi numai sг nu piardг prilejul de a sta necontenit alгturi de el? Ce necaz, mare sau mic, n-ar accepta, numai sг-l poatг vedea єi sг se poatг bucura de chipul lui? Aceasta sг o gвndim єi despre slava din ceruri. Nu este atвt de dorit єi de iubit de tatгl lui acest copil, chiar de ar fi de nenumгrate ori virtuos, cвt de iubitг єi de doritг este dobвndirea bunгtгюilor cereєti, adicг desfacerea de legгturile trupului єi trгirea cu Hristos (Filip., 1, 23). Nesuferit este iadul єi chinul de acolo; dar chiar de-ai spune cг sunt mii єi mii de iaduri, nici atunci nu vei putea spune cг chinul celui cгzut оn atвtea iaduri este la fel cu chinul celui care pierde slava aceea fericitг, a cerurilor, de a fi adicг urвt de Hristos єi de a auzi: Nu vг єtiu pe voi (Matei 25, 12), de a fi оnvinuit cг ai vгzut pe cel flгmвnd єi nu l-ai hrгnit (Matei 25, 42). Am suferi mai degrabг mii de trгsnete, decвt sг vedem cг Hristos оєi оntoarce de la noi blвnda Sa faюг, cг nu vrea sг Se uite la noi cu dulcii Sгi ochi. Dacг atunci cвnd Оi eram duєmani, cвnd Оl uram, cвnd Оi оntorceam spatele, Hristos ne-a iubit atвt de mult, оncвt nu S-a cruюat nici pe Sineєi, ci S-a dat spre moarte, cu ce ochi, dar, ne vom mai uita la El, cвnd dupг toate aceste binefaceri, nu L-am оnvrednicit nici de o bucatг de pвine cвnd era flгmвnd”. (Omilii la Matei, omilia XXIII, VII, оn col. PSB, vol. 23, pp. 305-306)

 

„Unde sunt, deci, cei care nu cred оn existenюa iadului? Dacг cei care au trгit оnainte de venirea lui Hristos, care n-au auzit nici din nume de iad єi nici de оnviere, vor fi pedepsiюi pe lumea cealaltг, dupг ce au fost pedepsiюi єi aici, apoi cu mult mai mult noi, care am fost nгscuюi єi crescuюi cu cuvintele filozofiei! Aє putea fi, оnsг, оntrebat:

- Dar e drept sг fie aruncaюi оn iad cei care nici n-au auzit de iad? Vor spune: Dacг ne ameninюai cu iadul, ne-am fi temut єi ne-am fi оnюelepюit!

- Nu cred! Cг єi noi, cei de astгzi, auzim оn fiecare zi vorbindu-ni-se de iad єi totuєi nu ne sinchisim deloc. Оn afarг de asta, trebuie sг mai spun єi aceea cг acela care nu se teme de pedepsele care оi stau оn faюг, cu mult mai mult nu se va teme de pedepsele de pe lumea cealaltг. Cг pe oamenii mai puюin ascuюiюi la minte єi mai legaюi de pгmвnt оi cuminюesc de obicei mai repede pedepsele imediate decвt cele de mai tвrziu.

- Deasupra noastrг, оnsг, stг o fricг mai mare, iadul, mi se poate spune. Cei dinainte de venirea lui Hristos n-o aveau, aєa cг li se face nedreptate cвnd sunt pedepsiюi.

- Deloc! Mai оntвi, оn faюa lor nu stгteau aceleaєi lupte ca оn faюa noastrг. Ale noastre sunt cu mult mai mari. Iar cei ce se ostenesc mai mult au nevoie єi de ajutor mai mare. Єi nu mic ajutor ne este nouг creєterea fricii. Dacг noi avem avantajul faюг de cei de dinainte de venirea Domnului, sг єtim pedepsele de pe lumea cealaltг, ei au faюг de noi avantajul cг erau pedepsiюi cumplit оndatг. Dar mulюi mai fac оncг o obiecюie:

- Unde mai este dreptatea lui Dumnezeu, spun aceєtia, dacг pгcгtuind eєti pedepsit єi pe lumea aceasta єi pe lumea cealaltг?

- Vreюi sг vг aduc aminte chiar de cuvintele voastre, ca sг nu-mi faceюi greutгюi, ci ca voi оnєivг sг daюi rгspuns оntrebгrii voastre? Am auzit pe mulюi oameni de-ai noєtri revoltвndu-se єi grгind aєa cвnd aflг cг unui ucigaє i s-a tгiat capul оn temniюг: Ticгlosul єi blestematul acela a ucis treizeci de oameni єi chiar cu mult mai mulюi єi оndurг numai o singurг moarte! Unde este dreptatea? Deci voi оnєivг mгrturisiюi cг nu-i de ajuns o singurг moarte pentru pedepsirea lui. Cum se face, оnsг, cг atunci cвnd e vorba de pedepsele de pe lumea cealaltг sunteюi de altг pгrere? Sunteюi de altг pгrere pentru cг nu judecaюi pe alюii, ci pe voi оnєivг. Atвt de mare piedicг e dragostea de sine pentru vederea dreptгюii!”. (Omilii la Matei, omilia XXXVI, IV, оn col. PSB, vol. 23, pp. 449-450)

 

„Sг nu supгrгm pe Hristos. Lucrul acesta e mai cumplit єi mai groaznic decвt orice. Chiar dacг multora li se pare iadul оnfricoєгtor, eu nu voi оnceta de a striga mereu, cг a supгra pe Hristos este mai cumplit єi mai оnfricoєгtor decвt gheena. Єi vг rog ca єi voi sг gвndiюi la fel. Aєa vom scгpa єi de iad єi ne vom bucura de slava lui Hristos”. (Omilii la Matei, omilia XXXVI, IV, оn col. PSB, vol. 23, p. 450)

 

„Dacг focul acesta material de pe pгmвnt s-a nгpustit ca o fiarг din cuptorul Babilonului єi i-a ars pe cei ce єedeau afarг, ce nu va face focul celгlalt, nematerial, celor peste care se va nгpusti? Ascultг ce spun profeюii despre ziua aceea: Ziua Domnului este nelipsitг de mвnie єi plinг de urgie (Isaia 13, 9). Nu va fi nimeni care sг ne apere; nimeni care sг ne scape; nicгieri chipul cel blвnd єi liniєtit al lui Hristos. Ci, dupг cum cei osвndiюi оn mine, la muncг silnicг, sunt daюi pe mвna unor oameni fгrг de inimг єi nu vгd pe nici unul din cunoscuюii lor, ci numai pe cei care-i pгzesc, tot aєa va fi єi atunci; dar, mai bine spus, nu aєa, ci chiar cu mult mai cumplit. Aici pe pгmвnt mai poюi sг faci o cerere de graюiere оmpгratului, оl mai poюi ruga sг-юi ridice osвnda; dar acolo nu. Cei ce au intrat acolo nu mai scapг, ci rгmвn acolo, se pвrjolesc єi simt atвta durere cвt nu se poate spune cu cuvвntul. Dacг nimeni nu poate sг оnfгюiєeze prin cuvinte durerile cumplite ale celor arєi оn foc, cu mult mai mult suferinюele pricinuite de focul de acolo. Aici pe pгmвnt se terminг totul оntr-o scurtг scurgere de timp; dincolo оnsг focul arde mereu єi nu se mistuie ce se arde”. (Omilii la Matei, omilia XLIII, IV, оn col. PSB, vol. 23, pp. 515-516)

 

„Dar pentru ce trebuie sг vorbesc de chinurile din iad? Gвndeєte-te la cei care suferг de podagrг. Cвnd оi chinuie cuюitele durerii, poюi sг le arгюi mii de bolnavi cu suferinюe mai mari decвt ale lor, nici nu te bagг оn seamг! Durerea lor e atвt de puternicг оncвt nu оngгduie minюii sг aibг o clipг de rгgaz sг se mai gвndeascг єi la alюii єi sг se mвngвie. Sг nu ne hrгnim, dar, cu aceste nгdejdi zadarnice! Te poюi mвngвia cu nenorocirile altora cвnd e vorba de suferinюele mici; dar cвnd durerea e covвrєitoare, cвnd toate cele dinгuntrul tгu sunt pline de tulburare, cвnd sufletul nu mai poate sг-єi dea seama nici de el оnsuєi, de unde mai poюi culege mвngвiere?

Deci sunt de rвs єi de batjocurг toate aceste cuvinte; sunt basme de adormit copiii. Mвngвierea de care-mi vorbeєti poюi s-o capeюi cвnd ai o supгrare, o supгrare micг, atunci cвnd auzim cг єi cutare a pгюit la fel. Dar sunt cazuri cвnd nici supгrarea nu ne-o mвngвie. Dacг deci suferinюele altora n-au nici оn aceste mici supгrгri vreo putere, cu mult mai mult nu vor avea vreo putere cвnd e vorba de dureri єi chinuri nespuse, care atrag dupг ele scrвєnetul dinюilor. Єtiu cг vг supгr єi vг оntristez cu aceste cuvinte. Dar ce sг fac? N-aє vrea sг grгiesc aєa! Aє vrea ca єi eu єi voi toюi sг оndrгgiюi virtutea. Dar pentru cг cei mai mulюi dintre noi trгim оn pгcate, aє vrea sг-mi dea cineva atвta putere ca sг vг оntristez cu adevгrat єi sг ating sufletul ascultгtorilor mei. (…) Dacг o slugг dispreюuieєte ameninюarea stгpвnului sгu, negreєit sluga nu rгmвne nepedepsitг, pentru cг dispreюul arгtat stгpвnului este o pricinг de єi mai mare pedeapsг.

De aceea vг rog sг ne zdrobim inimile cвnd auzim vorbindu-se de iad. Оntr-adevгr, nimic nu este mai plгcut decвt de a vorbi de iad, pentru cг nimic nu-i mai amar decвt chinurile din iad.

- Dar cum poate fi plгcut sг aud vorbindu-mi-se de iad? m-ar putea оntreba cineva.

- Pentru cг este neplгcut sг ajungi оn iad! Pentru cг aceste cuvinte, supгrгtoare оn aparenюг, оndepгrteazг iadul de la noi єi оn locul lui ne dau o altг plгcere: ne schimbг sufletele, ne fac mai evlavioєi, ne оnalюг mintea, ne оnaripeazг gвndul, alungг atacul cel rгu al poftelor, sunt doctorie. De aceea оngгduiюi-mi ca, vorbindu-vг de iad, sг vг vorbesc єi de ruєinea din iad. Cг dupг cum ninivitenii vor osвndi atunci pe iudei, tot aєa єi pe noi ne vor osвndi mulюi din cei care par acum cu mult mai prejos de noi. Sг ne gвndim, dar, cвt de mare va fi batjocura, cвt de mare osвnda. Sг ne gвndim, cel puюin acum, sг punem оnceput єi uєг de pocгinюг”. (Omilii la Matei, omilia XLIII, IV, оn col. PSB, vol. 23, pp. 516-517)

 

„Pentru noi, spun monahii, a supгra pe Stгpвn e mai groaznic decвt a fi aruncaюi оn iad”. (Omilii la Matei, omilia LV, I, оn col. PSB, vol. 23, p. 634)

 

„Hristos, vrвnd sг ne descrie chinul din iad, ni l-a zugrгvit sub chipul unui om care nu-єi poate satisface dorinюa; ne-a dat ca pildг pe bogatul care se pвrjolea de sete; dorea o picгturг de apг єi n-o putea avea; aєa se chinuia (Luca 16, 24)”. (Omilii la Matei, omilia LXIII, III, оn col. PSB, vol. 23, p. 731)

 

„Cвnd a vorbit despre оmpгrгюie, dupг ce a spus: Veniюi de moєteniюi оmpгrгюia, a adгugat: cea pregгtitг vouг de la оntemeierea lumii; dar cвnd a vorbit de foc, n-a mai grгit aєa, ci: cel pregгtit diavolului. << Eu, le spune Hristos pгcгtoєilor, v-am pregгtit оmpгrгюia; focul nu-i pregгtit vouг, ci diavolului єi оngerilor lui; dar pentru cг voi оnєivг v-aюi aruncat оn el, vina e a voastrг>>.

Hristos оєi оndreptгюeєte hotгrвrea Lui nu numai prin cele spuse mai оnainte, ci єi prin cele ce le mai spune, arгtвnd pricinile osвndirii lor: Am flгmвnzit єi nu Mi-aюi dat sг mгnвnc. De-ar fi fost chiar un duєman cel ce оntindea mвna, oare, suferinюele lui, foamea lui, frigul lui, lanюurile lui, goliciunea lui, boala lui, umbletul lui de ici-colo sub cerul liber n-ar fi fost оn stare sг оnmoaie єi sг оnduplece chiar pe cel mai nemilos om? Aceste suferinюe sunt оn stare sг punг capгt єi duєmгniei. Dar voi n-aюi fгcut aceasta nici prietenului vostru, care vг e prieten єi binefгcгtor єi stгpвn. De vedem un cвine flгmвnd, ni se face milг de el; o sгlbгticiune de-o vedem оnflгmвnzitг, ni se moaie inima; dar юie nu юi se оnmoaie inima cвnd vezi pe Stгpвn flгmвnd? Poюi sг mai aperi o astfel de purtare?”. (Omilii la Matei, omilia LXXIX, II, оn col. PSB, vol. 23, pp. 898-899)

 

„- Ar trebui оnsг, mi s-ar mai putea spune, sг vinг pe lume numai cei buni, atunci n-ar mai fi fost nevoie de iad, nici de osвndг, nici de pedeapsг єi n-ar mai fi fost nici urmг de rгutate; cei rгi ar fi trebuit sau sг nu se nascг sau sг moarг оndatг ce s-au nгscut.

- Se cuvine sг-юi spun mai оntвi cuvintele apostolice: Dar tu, omule,
tu cine eєti care rгspunzi оnaintea lui Dumnezeu? Oare fгptura va zice Celui Ce a fгcut-o: Pentru ce m-ai fгcut aєa? (Rom., 9, 20).Iar dacг vrei єi argumente, оюi voi spune cг sunt mai mult admiraюi cei buni cвnd se gгsesc printre cei rгi; atunci se vгdeєte mai ales bunгtatea єi multa lor filozofie. Dar tu, spunвnd acestea, nimiceєti temeiul luptelor єi al strгdaniilor.

- Dar ce? Ca sг se arate aceєtia buni, trebuie sг fi pedepsiюi alюii?

- Doamne fereєte! Ei nu sunt pedepsiюi ca sг se arate ceilalюi buni, ci sunt pedepsiюi pentru rгutatea lor; nici n-au ajuns rгi pentru cг au fost aduєi aєa pe lume, ci pentru rгutatea lor; nici n-au ajuns rгi pentru cг au fost aduєi aєa pe lume, ci pentru cг sunt trвndavi. De aceea єi sunt pedepsiюi. Єi cum sг nu fie vrednici de pedeapsг, cвnd au avut atвюia dascгli de virtute єi n-au cвєtigat nimic. Dupг cum cei buni єi virtuoєi sunt vrednici de оndoitг cinste єi pentru cг au ajuns de folos єi pentru cг n-au fost vгtгmaюi cu nimic de cei rгi, tot aєa єi cei rгi sunt vrednici de оndoitг pedeapsг єi pentru cг au ajuns rгi, cвnd puteau sг ajungг buni - dovadг cei care au ajuns buni - єi pentru cг n-au cвєtigat nimic de la cei buni”. (Omilii la Matei, omilia LXXXI, II, оn col. PSB, vol. 23, p. 918)

 

„Douг lucruri a spus Ioan despre Hristos: unul, cг va boteza cu Duh Sfвnt єi altul, cг va arde pe cei necredincioєi. Dacг unul e vrednic de credinюг, atunci negreєit єi celгlalt. De aceea Ioan a fгcut douг proorocii despre Hristos, pentru ca pe temeiul celei care s-a оmplinit sг crezi єi оn aceea care nu s-a оmplinit оncг. Hristos face la fel; adeseori despre aceleaєi lucruri sau despre lucruri contrare, face douг proorocii, una care se оmplineєte pe pгmвnt, alta pe care o fгgгduieєte cг se va оmplini pe lumea cealaltг. Face asta pentru ca oamenii, cгrora le place sг discute mult, sг creadг pe temeiul profeюiei оmplinite єi profeюia care nu s-a оmplinit оncг. Hristos a fгgгduit cг va da оn viaюa aceasta оnsutit celor care au pгrгsit tot ce-au avut, iar оn veacul viitor viaюг veєnicг (Marcu10, 30); єi a fгcut vrednice de credinюг єi darurile viitoare prin оmplinirea darurilor date pe pгmвnt. Aєa єi Ioan Botezгtorul; a fгcut douг profeюii: una cг Hristos va boteza cu Duh Sfвnt, alta cг va arde pe cei pгcгtoєi оn focul cel nestins.

Deci dacг Hristos n-ar fi botezat cu Duhul Sfвnt pe apostoli єi оn fiecare zi pe cei ce voiesc, ai putea pune la оndoialг єi pe celelalte, adicг pedeapsa veєnicг єi focul cel nestins; dar dacг s-a sгvвrєit єi se sгvвrєeєte оn fiecare zi ceea ce este mai mare єi mai greu, ceea ce depгєeєte orice cuvвnt – botezul cu Duh Sfвnt –, cum poюi spune cг nu-i adevгrat ceea ce-i uєor, ceea ce-i potrivit minюii omeneєti, adicг pedeapsa veєnicг єi focul nestins?” (Omilii la Matei, omilia XI, V-VI, оn col. PSB, vol. 23, p. 139)

 

„... pe cel care spune fratelui sгu: nebunule, оl pedepseєte cu gheena focului. Acum, pentru prima datг, Hristos pomeneєte de gheenг. Mai оnainte, vorbise mult de оmpгrгюia cerurilor; dar abia acum vorbeєte de gheenг, arгtвnd cu asta cг оmpгrгюia cerurilor se datoreєte iubirii Sale de oameni єi voinюei Sale, pe cвnd iadul se datoreєte vieюii noastre pгcгtoase.” (Omilii la Matei, omilia XVI, VIII, оn col. PSB, vol. 23, pp. 210-211)

 

,,… sг nu оnvinovгюeascг nimeni pe Dumnezeu. Nu din partea celui ce cheamг se оntвmplг a nu crede, ci din partea celor ce fug cвnd sunt chemaюi. Darг, zici tu, trebuia ca єi fгrг voia lor sг-i tragг la sine. Sг nu fie! El nu sileєte pe nimeni, cгci cine oare, chemвnd la cinste, la cununi, ospeюe єi serbгri, trage la sine pe cei chemaюi, legaюi єi fгrг voia lor? Nici unul nu face aєa, cгci un asemenea fapt este al celui ce batjocoreєte. Dumnezeu trimite fгrг voie оn gheena, оnsг оn Оmpгrгюia Cerurilor cheamг pe cei ce vor. Оn focul cel veєnic el trimite pe pгcгtoєi legaюi єi vгicгrindu-se, оnsг cвnd este vorba de miile de bunгtгюi, nu aєa; fiindcг dacг firea celor buni nu este aєa оncвt ei sг alerge spre ele de bunгvoie єi sг cunoascг harul cel mare, apoi atunci sila оntrebuinюatг cu oamenii defaimг оnseєi acele bunгtгюi, Dar pentru ce, zici tu, nu voiesc oamenii aceste bunгtгюi єi nu aleargг dupг ele? Din pricina neputinюei sau, mai bine zis, din pricina slгbiciunii lor. Єi pentru ce atunci nu vindecг slгbiciunea lor? Dar cum єi оn ce fel trebuia sг vindece aceastг slгbiciune? Oare n-a fгcut el fгptura оntreagг, care оnvaюг pe om єi-i aratг puterea єi iubirea de oameni a lui Dumnezeu? Cerurile, zice, spun slava lui Dumnezeu (Ps. 18, 2). Oare nu a trimis єi pe Proroci? Nu i-a cinstit? Nu a fгcut cu dвnєii minuni? Nu le-a dat lege scrisг єi lege fireascг? Nu a trimis єi pe Fiul sгu? Nu le-a trimis єi pe apostoli? Nu a fгcut cu dвnєii semne? Nu i-a ameninюat cu gheena? Nu le-a fгgгduit Оmpгrгюia Cerurilor? Nu оn fiecare zi rгsare soarele sгu peste cei buni єi peste cei rгi? Oare cele ce a poruncit nu sunt atвt de uєoare єi lesne de оmplinit, оncвt mulюi covвrєesc poruncile lui prin prisosinюa filosofiei lor? Ce trebuia sг facг viei sale, єi n-a fгcut? (Is. 5, 4). Darг, zici tu, pentru ce nu ne-a insuflat оn chip firesc cunoaєterea єi virtutea? Deci cine zice acestea, Elinul sau Creєtinul? Amвndoi o zic, оnsг nu pentru aceleaєi lucruri, ci unul se ceartг pentru cunoaєtere, iar celгlalt pentru viaюг. Aєadar, noi vom vorbi mai оntвi cгtre Creєtin, cгci nu atвt оmi este vorba de mгdularele dinafarг, pe cвt de ale noastre proprii.

Deci ce zice Creєtinul? Trebuia, zice, ca sг ne insufle оnsгєi cunoaєterea virtuюii. Dar ne-a insuflat aceastг cunoaєtere, cгci de nu ne-ar fi insuflat-o, cum am putea cunoaєte cele vrednice de fгcut, cum єi cele ce nu trebuia a le face? De unde atunci єi pentru ce sunt legile єi judecгюile? Deci el ne-a insuflat aceastг cunoaєtere, sau mai bine zicвnd, nu atвt cunoaєterea, pe cвt оnsгєi fapta. Dar pentru ce atunci ar trebui ca sг primeєti rгsplata, dacг totul ar fi al lui Dumnezeu? Cгci, spune-mi, rogu-te, oare Dumnezeu te pedepseєte la fel cu Elinul, pгcгtuind? Nicidecum, cгci tu ai cu tine libertatea izvorвtг din cunoaєtere. Dar ce? Dacг юi-ar spune cineva acum cг єi tu, єi Elinul vг veюi оnvrednici aceloraєi bunгtгюi pentru cunoaєtere, oare nu te-ai neliniєti? Eu cred cг da, cгci ai zice cг Elinul, putвnd afla cunoaєterea prin sine, n-a voit totuєi sг o afle. Єi dacг єi el ar zice cг Dumnezeu trebuia sг insufle оn noi cunoaєterea оn chip firesc, oare nu ai rвde єi nu ai spune Dar pentru ce n-ai cгutat-o? Pentru ce nu te-ai silit ca sг o afli, precum am aflat-o eu? - єi ai sta cu multг оndrгznealг оmpotriva lui, spunвndu-i cг este cea mai de pe urmг prostie a оnvinovгюi pe Dumnezeu cг nu ne-a insuflat єi cunoaєterea odatг cu firea. Acestea le-ai zice fiindcг tu singur cercetвnd, ai cгpгtat cunoaєterea, єi tot aєa ai putea izbuti sг capeюi o viaюг curatг, dacг nu ai ispiti єi nu ai cere totul; dar fiindcг te оngreuiezi spre fapta bunг, pentru aceea єi pui оnainte astfel de vorbe prosteєti. Cum ar fi putut sг facг ca binele sг fie silit, adicг оndeplinit prin silг? Dar atunci ne-ar fi tгgгduit virtutea multe dintre dobitoacele necuvвntгtoare, fiindcг multe dintre ele sunt mai cumpгtate оn viaюг decвt noi. Darг, zici tu, aє fi voit mai bine sг fiu bun din silг єi sг fiu lipsit de orice platг, decвt sг fiu rгu prin dorirea єi voirea mea, єi apoi sг mг osвndesc єi sг mг pedepsesc. Оnsг niciodatг binele nu este silit, єi nici cг s-a auzit vreodatг cг sila este mama binelui. Dacг nu єtii ce trebuie sг faci, aratг, єi atunci vom spune ce trebuie; dar dacг cunoєti singur cг desfrвnarea, de pildг, este un lucru rгu, pentru ce atunci nu fugi de rгu? Nu pot, zici tu. Оnsг te vor оnvinui єi-юi vor оnchide gura alюii cari au izbutit a face cele mai mari fapte. Tu poate avвnd єi femeie nu te оnfrвnezi, pe cвnd un altul єi fгrг femeie оєi pгstreazг оntreaga-cugetare. Deci ce cuvвnt de оndreptгюire vei avea, nepгzind mгsura cumpгtгrii, pe cвnd acela sare peste primejdie? Nu sunt aєa, zici tu, din pricina firii trupului, єi nu din pricina voirii. Nu eєti aєa fiindcг nu voieєti, єi nu cг n-ai putea.” (Comentariile sau Tвlcuirea Epistolei оntвi cгtre Corinteni, omilia II, pp. 18-19)

 

,,Fiindcг ai auzit de foc, sг nu-юi оnchipui cг cei arєi acolo vor fi aduєi la nefiinюг, sau cг vor pieri cu totul.” (Comentariile sau Tвlcuirea Epistolei оntвi cгtre Corinteni, omilia IX, p. 93)

 

,,Cг de ar rгmвne sufletul de mii de ori nemuritor, zice – dupг cum chiar єi este – totuєi fгrг de trup nu se va putea оnvrednici de acele bunгtгюi negrгite, dupг cum nici nu va putea fi pedepsit.” (Comentariile sau Tвlcuirea Epistolei оntвi cгtre Corinteni, omilia XXXIX, p. 420)

 

„Cгci este cea mai de pe urmг ticгloєie, єi mai grozavг decвt оnsгєi gheena, ca dupг ce Dвnsul ne-a arг­tat atвta dragoste, sг se gгseascг unii care nu au lucrat nimic chiar dupг o ast­fel de оngrijire din parte-I.” (Tвlcuiri la Epistola a doua cгtre Corinteni, omilia XI, p. 110)

 

„Оmpгrгюia a gгtit-o oamenilor, dar gheena, spune Domnul, n-a gгtit-o oamenilor, ci a pregгtit-o diavolului єi оngerilor lui. Dacг voi duceюi o astfel de viaюг оncвt sunteюi vrednici de osвndг єi de pedeapsг, оn sarcina voastrг e drept sг cadг vina”. (Cuvвntгri оmpotriva anomeilor, cuv. VIII, оn vol. Cuvвntгri оmpotriva anomeilor. Cгtre iudei, p. 129)

 

,,Sг ne gвndim apoi, fгrг a mai юine seamг de chinurile iadului, cвt de mare rгu este pierderea оmpгrгюiei cerurilor. Cгci chiar dacг nu ne-ar ameninюa focul iadului, nici nu ne-ar aєtepta chinuri veєnice, numai gвndul de a fi оnstrгinaюi de Hristos cel blвnd єi iubitor de oameni, Care S-a dat pe Sine la moarte pentru noi, Care a suferit toate ca sг ne scoatг din chinurile iadului єi sг ne оmpace cu Tatгl pe noi, cei care Оi eram duєmani din pricina pгcatelor noastre, prin urmare, numai gвndul acesta, de a putea pierde acele bunгtгюi negrгite єi nemuritoare care ne aєteaptг, ar trebui sг fie mai puternic decвt chinul iadului єi оndestulгtor ca sг ne deєtepte sufletele єi sг ne оnduplece sг fim totdeauna treji.” (Despre cгinюг (I), оn vol. Despre mгrginita putere a diavolului. Despre cгinюг…, p. 86)

 

„Chiar iubirea face iadul! Este iubirea respinsг, dispreюuitг, mвniatг, care sfвrєeєte prin a pгrгsi pentru totdeauna pe mizerabilul care s-a jucat cu ea оn mod ostentativ.” (Din vol. Bogгюiile oratorice, p. 303)

 

„Cгci оn sfвrєit, dacг noi ne plвngem de o disproporюie оntre crimele noastre єi pedepsirea noastrг, aceastг disproporюie era cu mult mai mare оncг оntre infinitul rгsplгюilor noastre єi puюinul pe care Dumnezeu оl cerea de la noi pentru dobвndirea lor. Nu! Dacг iadul este grozav, el este pe atвt de drept, pe cвt de grozav.” (Din vol. Bogгюiile oratorice, p. 303)

 

IADUL (Dumnezeu ne ameninюг cu iadul pentru a ne scгpa de iad)

 

„Precum deci pedepsele оi atrag pe oameni mai mult la datoria lor decвt binefacerile, Iisus Hristos ne-a fгcut ameninюгri grozave, ca teama sг ne aducг sг-L cinstim.” (Comentar la Evanghelia de la Ioan, omilia XXXVIX, 1, p. 187)о

 

„ Єi cum atunci, zici tu, el care ne iubeєte ne-a ameninюat cu gheena, cu osвnda єi pedeapsa? Tocmai de aceea, fiindcг te iubeєte. Cгci scoювndu-юi din rгdгcinг rгutatea ta, єi stгpвnindu-te cu fricг, ca єi cu un frвu, totul face єi toate le lucreazг ca sг nu pгєeєti pe calea rгului, єi atвt prin cele plгcute, cвt єi prin cele neplгcute, te оmpiedicг de a da nгvalг la cele de jos; voieєte, cu un cuvвnt, a te ridica la El, izbгvindu-te de rгutate, care este mai grozavг decвt gheena.” (Omilii la Epistola cгtre Romani a Sfвntului Apostol Pavel, omilia IX, pp. 158-159)

 

„A fugi de osвndг are cea mai mare putere asupra cuiva; cг dacг paguba s-ar mгrgini la a nu cвєtiga cele bune, negreєit cг cei mai mulюi ar suferi aceasta, оnsг cвnd ajunge pвnг єi la a suferi rele, apoi atunci nu ar mai putea rгbda. Trebuia ca pierderea оmpгrгюiei cerurilor sг fie socotitг de dвnєii ceva de nesuferit, оnsг pentru neputinюa celor mulюi aceasta pare cu mult mai grozavг;nu atвt dгruirea celor bune miєcг pe ascultгtorul cel оncгpгювnat, pe cвt amenin­юarea cu pedepsele.” (Tвlcuiri la Epistola a doua cгtre Corinteni, omilia X, p. 105)

 

„De aceea auzim vorbindu-se de gheenг, ca astfel mult folos sг tragem din ameninюarea єi din frica ei. Dacг ar fi urmat ca sг-i arunce оntr-оnsa pe cei ce pгcгtuiesc, fгrг ca dinainte sг vesteascг ameninюarea de ea, desigur cг mulюi ar cгdea оntr-оnsa. Dacг єi acum, cвnd ni se cutremurг sufletul de fricг, єi оncг sunt unii care pгcгtuiesc cu uєurinюг, ca єi cum nici nu ar fi gheenг, dar dacг nici nu s-ar fi spus mai dinainte єi nici nu ne-ar fi ameninюat, ce rele n-ar face? Astfel cг – cum am spus deseori – gheena ne aratг nouг оngrijirea pгrinteascг a lui Dumnezeu nu mai puюin decвt Оmpгrгюia cerurilor. Cгci gheena conlucrвnd оmpreunг cu Оmpгrгюia cerurilor pe mulюi oameni prin fricг оi оmpinge оn Оmpгrгюia cerurilor. Aєadar, sг nu luгm faptul acesta ca o asprime sau cruzime din parte-I, ci ca o milг єi filantropie mare, ca o оngrijire pгrinteascг єi dragoste cгtre noi. Dacг n-ar fi ameninюat pe niniviteni pe timpul lui Iona, desigur cг n-ar mai fi rгmas cetatea lor. Dacг n-ar fi ameninюat cu gheena, cu toюii ar fi cгzut оn gheenг. Dacг n-ar fi ameninюat cu foc, nimeni n-ar fi scгpat de foc. El voieєte a face cu totul contrare celor ce grгieєte, ca tu sг faci ceea ce voieєte. Nu voieєte moartea pгcгtosului, ca nu cumva sг cazi оn acea moarte. N-a spus numai prin cuvinte, ci a arгtat єi faptul ca astfel sг fugim.” (Tвlcuiri la Epistola оntвi cгtre Timotei, omilia a XV-a, p. 171)

 

„Bune sunt, Stгpвne, fгgгduinюele Tale, bunг este єi Оmpгrгюia Ta, pe care o aєteptгm, dar єi gheena, cu care ne ameninюi! Una ne оndeamnг, cealaltг ne оnfricoєeazг: Оmpгrгюia ne оndeamnг spre bine, gheena ne оnfricoєeazг cu folos.

Dumnezeu ne ameninюг cu iadul, nu ca sг ne arunce оn iad, ci ca sг ne scape de iad. Dacг ar fi vrut sг ne pedepseascг, nu ne-ar fi ameninюat mai оnainte, pentru ca, оntгriюi, sг fugim de cele ce ne ameninюг. Ne ameninюг cu pedeapsa, ca sг scгpгm de pedeapsг. Ne оnfricoєeazг cu cuvвntul, ca sг nu ne pedepseascг cu fapta.” (Omiliile despre pocгinюг, omilia a єaptea, pp. 152-153)

 

„Te оnfricoєeazг spunвndu-юi dinainte ce te aєteaptг, ca sг te fereascг de a da ochii cu primejdia.” (Cuvвnt la Sfвntul Mucenic Vasu, II, оn vol. Predici la sгrbгtori оmpгrгteєti єi cuvвntгri de laudг la sfinюi, p. 544)

 

,,Chiar ameninюarea cu focul gheenei ne оnfгюiєeazг tot atвt de bine iubirea Lui de oameni, ca єi fгgгduinюa оmpгrгюiei cerurilor. Dacг nu ne-ar ameninюa cu iadul, n-am dobвndi atвt de iute bunгtгюile cereєti. Dacг frica de pedepse n-ar оmpinge pe cei mai trвndavi, fгgгduinюa bunгtгюilor ar fi neоndestulгtoare spre a оndemna la virtute.” (Despre necazuri єi biruirea tristeюii (I). Cгtre Staghirie, ascetul care era chinuit de demon. Cuvвnt de sfгtuire, оn vol. Despre mгrginita putere a diavolului. Despre cгinюг…, p. 121)

 

,,Pentru aceea Dumnezeu ne-a ameninюat єi cu iadul, pentru ca sг nu ne arunce оn iad. El zice cгtre noi cam aєa: Teme-te de cuvintele Mele, єi nu vei tremura de faptele mele ”. (Cuvвnt la Duminica Lгsatului sec de brвnzг, оn vol. Omilii la Postul Mare…, p. 29)

 

„Dar chiar єi focul gheenei l-a fгcut Dumnezeu pentru mвntuirea noastrг, ca sг ne dea motiv de luptг єi pricinг de оncununare, ca sг ne atragг оn Оmpгrгюia cerurilor prin frica chinurilor veєnice єi prin strгduinюa evitгrii lor.” (Din vol. Problemele vieюii, p. 178)

 

„Pentru aceasta, Dumnezeu adesea ne aduce aminte de оnfricoєгtoarea muncг, ca sг ne folosim din frica muncii, pentru cг de nu le-ar fi spus mai dinainte de оnfricoєгtoarea muncг, mulюi ar fi cгzut оn ea, pentru cг acum de ni se cutremurг sufletele de fricг єi оncг tot sunt unii fгrг de omenie єi fac pгcate ca єi cum n-ar fi muncг, cг de nu ne-ar оnvгюa єi оnfricoєгtoarea muncг, ce rгu n-am face noi?” (Din vol. Mгrgгritarele Sfвntului Ioan Gurг de Aur, p. 39)

 

„… spune Dumnezeu mai оnainte cele ce va face, pentru ca sг nu facem noi lucrurile rele de la care ne opreєte, pentru aceea ne оnfricoєeazг cu matca focului, ca sг nu intrгm оn ea єi ne sperie cu cuvвntul, iar nu ne scвrbeєte cu fapta, bune-юi sunt o, Stгpвne, fгgгduinюele, bunг-юi este єi оmpгrгюia pe care o aєteptгm sг ne-o dai єi оnfricoєarea gheenei, cг оmpгrгюia cerului оndeamnг pe oameni, iar iadul оnfricoєeazг pe pгcгtoєi ca sг-i facг buni, pentru cг Dumnezeu оnfricoєeazг pe pгcгtoєi nu ca sг-i punг оn matca focului, ci ca sг-i izbгveascг din matcг, оi оnfricoєeazг cu cuvвntul, ca sг nu-i munceascг cu fapta, pentru cг cel ce nu aєteaptг nici оnviere, nici muncг pentru pгcatele lui, оi pare cг numai aici va sг vieюuiascг, iar nu єi оn cealaltг lume, pentru aceea nici bine nu face, nici de pгcat nu se lasг, dar nici munca lui sfвrєit nu are. Iar cel ce se teme de muncг єi оnfricoєгtoarea judecatг, єi de rгspunsul cel groaznic, face оn tot felul ca sг poatг scгpa de curvie, de malahie, de viclenie єi de tot felul de pгcate, єi se face blвnd єi оntreg la minte, smerit, milostiv єi iubit de toюi єi de singur Dumnezeu, pentru cг cuvвntul nu poate sг facг pвnг оntru atвta cвt face frica.” (Din vol. Mгrgгritarele Sfвntului Ioan Gurг de Aur, pp. 41-42)

 

„Оnfricoєarea muncii ne-a gгtit nouг atвtea bunгtгюi єi odihnг, pentru ca sг ne ajute єi frica єi nгdejdea din douг pгrюi, frica sг ne оmpiedice de la lucrurile cele rele, iar nгdejdea sг ne оndemne sг facem cele bune.” (Din vol. Mгrgгritarele Sfвntului Ioan Gurг de Aur, p. 90)