ISPITELE (felurile ispitelor)

 

„ - Dar care sunt sгgeюile diavolului?

- Poftele cele rele, gвndurile cele necurate, patimile cele pierzгtoare, mвnia, invidia, gelozia, urgia, ura, pofta de bani, єi la toate celelalte pгcate. ” (Omilii la Facere, omilia III, V, оn col. PSB, vol. 21, p. 54)

 

„Atвtea єi atвtea cгi de pierzare a croit diavolul celor ce vor sг-i slujeascг!”. (Omilii la Facere, omilia XIII, II, оn col. PSB, vol. 21, p. 149)

 

„Pentru cг primul om, prin ascultarea de diavol, a pгcгtuit faюг de Dumnezeu єi a cгlcat legea, Hristos te оnvaюг cu prisosinюг sг nu asculюi de diavol nici cвnd оюi porunceєte sг faci o faptг de poruncг. Dar pentru ce vorbesc de cгlcare de lege? Chiar dacг юi-ar spune demonii sг faci ceva folositor, nu le da ascultare! De pildг Hristos a оnchis gura acelor demoni care-L predicau Fiu al lui Dumnezeu (Luca 4, 41). Pavel, iarгєi, la fel a certat pe demonii care strigau, deєi spusele lor erau cuvinte de folos; ci, mustrвndu-i cumplit єi oprind viclenia lor, i-a alungat, cu toate cг predicau оnvгюгturi mвntuitoare, оnchizвndu-le gurile єi poruncindu-le sг tacг (Fapte 16, 16-18).

Pentru aceasta nici оn pustie Hristos n-a dat ascultare spuselor diavolului.

- Ce i-a spus?

- Nu numai cu pвine va trгi omul!

Cuvintele Sale au acest оnюeles: Dumnezeu poate єi cu cuvвntul hrгni pe cel flгmвnd. Prin aceste cuvinte Hristos оi aduce mгrturie din Vechiul Testament (Deut., 8, 3), iar pe noi ne оnvaюг sг nu ne depгrtгm niciodatг de Stгpвn, fie de flгmвnzim, fie de suferim un alt necaz”. (Omilii la Matei, omilia XIII, II, оn col. PSB, vol. 23, p. 156)

 

„Cг duєman de moarte ne este diavolul єi, a pornit оmpotriva noastrг rгzboi neоmpгcat. Nu ne sвrguim noi atвt pentru mвntuirea noastrг, cвt se sвrguieєte el pentru pierderea noastrг.

Sг-l urвm, deci, de moarte, nu numai cu cuvintele, ci єi cu faptele; nu numai cu mintea, ci єi cu lucrurile єi sг nu facem nimic din cele ce ne porunceєte el, cг aєa vom face pe acelea ce ni le porunceєte Dumnezeu. Diavolul, da, fгgгduieєte multe, nu ca sг ne dea, ci ca sг ne ia. Ne fгgгduieєte bunuri din furtiєaguri єi rгpiri, ca sг ne rгpeascг оmpгrгюia єi dreptatea: pune оnaintea noastrг comorile cele de pe pгmвnt ca niєte curse єi laюuri ca sг ne lipseascг єi de acestea єi de comorile cele din ceruri; voieєte sг ne оmbogгюim aici ca sг nu ne оmbogгюim dincolo. Dacг nu poate cu bogгюia sг ne scoatгdinmoєtenirea cea cereascг, atunci apucг altг cale, calea sгrгciei. Cum a fгcut cu Iov. Cвnd a vгzut cг bogгюia cu nimic nu l-a vгtгmat, оmpleteєte cu sгrгcia curse, nгdгjduind sг-l biruie prin ea. Poate fi, oare, ceva mai fгrг de judecatг? Nu! Cг cel ce poate оndura cu cuminюenie bogгюia, cu mult mai mult оndurг cu bгrbгюie sгrгcia; cel ce nu doreєte averile cвnd le are, nu le cautг nici cвnd оi lipsesc, aєa precum nici atunci fericitul acela, ci prin sгrгcie a ajuns din nou mai strгlucit”. (Omilii la Matei, omilia XIII, IV, оn col. PSB, vol. 23, p. 160)

 

„Pe lвngг altele, diavolul a fгcut-o єi pe aceasta cг nu ne mai dгm seama de rele, cг alungг ruєinea cu mulюimea celor ce sгvвrєesc rгul”. (Omilii la Matei, omilia LXXXI, IV, оn col. PSB, vol. 23, p. 921)

 

„Cumplit lucru, cumplit lucru este cвnd faci loc оn suflet
patimilor rele. De aceea trebuie sг le оndepгrtгm prin orice mijloc єi sг nu le lгsгm intrare liberг; cвnd ajung de pun stгpвnire pe suflet єi-l biruie, dau naєtere la mare vвlvгtaie, ca єi focul ce cade pe lucruri care se aprind uєor. Vг rog deci sг faceюi totul ca sг le opriюi intrarea. Sг nu bгgaюi оn sufletul vostru orice pгcat, mвngвindu-vг cu acest gвnd fгrг de folos, spunвnd: Ce lucru mare e fapta aceasta, ce mare lucru cealaltг? De aici se nasc mii єi mii de rele. Cг diavolul, ticгlos fiind, pentru a pierde pe oameni se foloseєte de multг viclenie, de multг stгruinюг, de mult pogorгmвnt. Оєi оncepe atacul cu lucruri mici”. (Omilii la Matei, omilia LXXXVI, III, оn col. PSB, vol. 23, p. 969)

 

„Ia ascultг ce spune Solomon: Dг-юi seama cг mergi prin mijlo­cul curselor. N-a spus cг mergi pe lвngг curse, ci: prin mijlocul curselor. Din amвndouг pгrюile ne pвndesc prгpгstiile, vicleєugurile. S-a dus cineva оn tвrg єi a vгzut pe un duєman єi s-a єi aprins numai la vederea lui; a vгzut un prie­ten cгruia оi mergea bine єi l-a pizmuit; a vг­zut un sгrac, l-a dispreюuit єi nu s-a uitat la el; dacг a vгzut un bogat, l-a pizmuit; a vг­zut pe unul asuprit єi s-a mвhnit; a vгzut pe unul asuprind pe cineva єi s-a necгjit; a vгzut o femeie frumoasг, єi s-a prins (оn laю). Vezi, iubitule, ce de curse? De aceea spune Solo­mon: Dг-юi seama, cг mergi prin mijlocul curse­lor. Curse sunt єi acasг, єi la masг єi la оn­truniri. Adesea, unul cu nechibzuinюг, vorbind plin de оncredere оn mijlocul prietenilor, a ros­tit vreo vorbг ce nu trebuia spusг єi a dat de o primejdie aєa de mare, оncвt єi-a surpat toatг casa.

Prin urmare, trebuie totdeauna sг cerce­tгm lucrurile cu luare aminte. Adesea, pentru cei ce n-au luat seama, єi soюia a ajuns o cursг, adesea copiii, prietenii, vecinii.” (Predicile despre statui, Partea a II-a, predica a XV-a, p. 87)

 

„ Sг єtii, spune Scriptura, cг prin mijlocul laюurilor treci (Оnю. Is. Sir., 9, 13). Ispitele оn valuri, grijile multe єi mari, rгzboiul demonilor neоntrerupt, iar rгvгєirile patimilor, continue.” (Cuvвnt de laudг la cel оntru Sfinюi, Pгrintele nostru Eustaюie, arhiepiscopul Antiohiei celei Mari, I, оn vol. Predici la sгrbгtori оmpгrгteєti єi cuvвntгri de laudг la sfinюi, p. 386)

 

„... acest duh rгu, ca dintr-o cetгюuie, dг de acolo de sus tuturor oamenilor оn fiecare zi porunci nelegiuite єi ticгloase, nu numai pentru desfacerea cгsгtoriilor, nici numai pentru оmpгrюirea єi pentru confiscarea averilor, nici numai pentru uciderea pe nedrept a oamenilor, ci dг porunci cu mult mai cumplite decвt acestea: porunceєte sг fie smuls sufletul din legгtura lui cu Dumnezeu, lвngг care se simюea atвt de bine, sг fie dat slugilor lui necurate єi sг fie silit sг trгiascг оmpreunг cu ele. Slugile, o datг ce au pus mвna pe suflet, se poartг cu el cu neruєinare єi ocгri, aєa cum e єi firesc sг facг niєte demoni rгi, care cu furie єi cu оnverєunare doresc pierderea єi ruєinarea noastrг. Dezbracг sufletul de toate hainele virtuюii єi-l оmbracг cu zdrenюele viciului, zdrenюe murdare, sfвєiate єi pline de miros urвt; єi ajunge sufletul mai urвt la оnfгюiєare decвt dacг ar fi gol. Iar dupг ce l-au umplut de toatг necurгюenia lor, slugile duhului celui rгu nu оnceteazг de a se lгuda cu aceste umilinюe cu care au copleєit sufletul. Nu cunosc saюiu al acestei оmpreunгri ticгloase єi nelegiuite, sunt ca beюivii: cu cвt beau mai mult, cu atвt le arde mai mult gura dupг bгuturг. Tot astfel єi slugile duhului celui rгu, mai cu seamг atunci se оnverєuneazг оmpotriva sufletului єi se nгpustesc cu mai multг furie єi mai sгlbatic asupra lui, cвnd оl fac sг pгcгtuiascг mai mult, cвnd оl sгgeteazг din toate pгrюile cu ideile lor nelegiuite, cвnd оl muєcг, cвnd varsг оn el otrava cugetгrii lor; єi nu lasг sufletul din mвini pвnг ce nu ajunge sг gвndeascг єi sг lucreze ca ei, sau pвnг ce nu vгd cг sufletul a pгrгsit trupul.” (Apologia vieюii monahale, 7, оn vol. Despre Feciorie, Apologia vieюii monahale, Despre creєterea copiilor…, pp. 201-202)

 

,,Poftele trupului apoi iau cu nгvalг mai cumplit pe cei ce trгiesc оn lume; оi subjugг prin ochi єi chipul frumos єi trupul bine оntocmit; iar un cuvвnt de ruєine lгsat auzului ne tulburг mintea; de multe ori, єi un cвntec de desfrвu оnmoaie tгria sufletului nostru. Dar pentru ce vorbesc de aceste mari ispite? Adeseori, un lucru ce pare a fi cu totul neоnsemnat, de pildг mirosul de parfum pe care оl lasг o curtezanг оn urma ei, robeєte sufletul prin simpla vedere.” (Omilii la sгracul Lazгr, cuvвntul III, оn vol. Omilii la sгracul Lazгr. Despre soartг єi Providenюг…, p. 70)

 

„Diavolul reia cele trei єiretlicuri care i-au reuєit atвt de bine la primii noєtri pгrinюi, єi pe care le foloseєte atвt de stгruitor cu fiecare din noi: ispita slavei deєarte єi a curiozitгюii, ispita mвndriei, ispita senzualitгюii; acela este izvorul оntreit de unde ies toate celelalte seducюii.” (Din vol. Bogгюiile oratorice, p. 289)

 

„Privitor la armele duєmanului, care sunt ele? Care sunt sгgeюile aprinse, pe care le trage el asupra sufletului nostru? Pofta rea, gвndurile necurate, afecюiunile stricate; mвniile nestгvilite, invidia, ura, cupiditatea, patimile ruєinoase єi tot ceea ce poate oferi rгul оn varietгюi diferite” (Din vol. Bogгюiile oratorice, p. 455)