FUNCЮIILE (iubirea de onoruri єi funcюii lumeєti) 


Мы поможем в написании ваших работ!



ЗНАЕТЕ ЛИ ВЫ?

FUNCЮIILE (iubirea de onoruri єi funcюii lumeєti)



 

„Dorinюa dupг posturi de cinste - dintre toate patimile dorinюa aceasta duce cel mai mult la pieirea sufletului omenesc.” (Tratatul despre preoюie, cartea a treia, cap. 9,оn vol. Despre preoюie, p. 71)

 


GВNDURILE (curate)

 

„Vг rog, dar, sг ne strгduim totdeauna sг fim оnsufleюiюi de gвnduri curate. Gвndul curat este pricina tuturor bunгtгюilor. Bunul Stгpвn nu se uitг atвt la ceea ce facem cвt la ceea ce avem оnгuntru, оn mintea noastrг, de acolo de unde pornesc faptele noastre; єi, uitвndu-se la gвndurile noastre lгuntrice, primeєte faptele noastre sau оєi оntoarce spatele. Fie de ne rugгm, fie de postim, fie de facem milostenie – cг acestea sunt jertfele noastre cele duhovniceєti –, fie de facem o altг faptг duhovniceascг, sг o facem mвnaюi de gвnduri curate, ca sг primim cununг vrednicг de osteneli. N-am face, oare, cea mai mare prostie sг оndurгm ostenelile, dar sг fim lipsiюi de rгsplatг, din pricinг cг n-am fгcut faptele de virtute dupг cum cer legile date de Dumnezeu? Da, este cu putinюг, este cu putinюг datoritг nespusei iubiri de oameni a lui Dumnezeu, sг primim cununг chiar pentru o faptг nesгvвrєitг, numai pe temeiul gвndului”. (Omilii la Facere, omilia XXVII, III, оn col. PSB, vol. 21, p. 337)

GВNDURILE (pгcгtoase – eliberarea de ele)

 

„Dupг cum fiarele fug la ieєirea soarelui єi se оnfundг оn vizuina lor, tot aєa se afundг єi gвndurile noastre cele cu pгcat la ivirea luminii mucenicilor оn sufletele noastre єi se aprinde оn noi flacгra cea strгlucitoare a filosofiei.” (Omilie la Mucenici, оn vol. Predici la sгrbгtori оmpгrгteєti єi cuvвntгri de laudг la sfinюi, p. 473)

GВNDURILE (paza gвndurilor)

 

„Dar cum poюi supune un gвnd sгlbatic? m-ar оntreba cineva.

– Ce spui, omule? Supunem leii, le оmblвnzim sufletele lor єi te оndoieєti dacг putem оmblвnzi sгlbгticia unui gвnd?” (Omilii la Facere, omilia IX, III, оn col. PSB, vol. 21, p. 110)

 

„Sг ne aducem aminte pururea de cuvintele lui Iosif, care a spus: Cum voi face cuvвntul acesta rгu, ca sг pгcгtuiesc оnaintea lui Dumnezeu? (Fac., 39, 9). Cвnd ne tulburг un gвnd, sг ne aducem aminte de cuvintele acestea ale lui Iosif єi оndatг va fugi orice poftг ruєinoasг.” (Omilii la Facere, omilia LXII, V, оn col. PSB, vol. 22, p. 289)

 

Dar cum poate birui cineva sгlbгticia gвndului? Zic unii. Ce spui tu, omule? Оi biruim pe lei єi sufletele lor le оmblвnzim, єi te mai оndoieєti cг sгlbгticia gвndului poate fi preschimbatг оn blвndeюe? Єi asta cu toate cг leul are оn fire sгlbгticia, iar blвndeюea e оmpotriva firii lui; оn vreme ce cu tine e dimpotrivг, bunгtatea fiindu-юi оn fire, iar sгlbгticia - оmpotriva firii. Deci, cel ce scoate ceea ce este dupг fire din sufletul fiarei єi pune acolo ceea ce este оmpotriva firii ei, oare nu va putea pгstra оn sufletul sгu ceea ce-i este dupг fire? Oare cвtг nepгsare n-ar dovedi nefгcвnd aceasta? De altfel, cu sufletul leilor mai e єi altг greutate: fiindcг sufletul fiarei este lipsit de cugetare. Ci totuєi, aюi vгzut adesea duєi prin piaюг lei mai blвnzi ca oile, єi mulюi din cei aflaюi оn prгvгlii deseori aruncau bani stгpвnului, ca platг pentru meєteєugul єi оnюelepciunea cu care a оmblвnzit fiara. Iar оn sufletul tгu este єi cugetare, єi fricг de Dumnezeu, єi mult ajutor din toate pгrюile. Deci, nu оmi veni mie cu dezvinovгюiri єi оndreptгюiri...” (Cele dintвi omilii la Facere, cuvвntul al treilea, pp. 37-38)

 

„Nicгieri n-a spus (Dumnezeu) cг trupul este de vinг pentru sгvвrєirea pгcatelor, ci necontenit a spus cг de vinг este gвndul nostru cel rгu. Nu este de vinг ochiul care vede, ci mintea єi cugetul. Adeseori cвnd mintea ne e оndreptatг оn altг parte, ochiul nu vede pe cei din faюг. Prin urmare, vederea nu se datoreєte оn оntregime ochiului”. (Omilii la Matei, omilia XVII, III, оn col. PSB, vol. 23, pp. 221-222)

GELOZIA

 

„Nu este nimic mai rгu decвt invidia єi gelozia.” (Comentar la Evanghelia de la Ioan, omilia XXXV, 1, p. 166)

 

„Spune-mi, te rog, care om este mai vrednic de milг decвt omul gelos sau omul cuprins de gelozie fгrг temei? Imaginea exactг a unei astfel de cгsnicii o putem avea dacг o comparгm cu rгzboiul sau cu furtuna: numai jale, numai bгnuieli, numai dihonie, numai certuri єi discuюii. Gelosul nu-i mai fericit decвt оndrгcitul sau nebunul; necontenit se frгmвntг, sare, se ceartг cu toatг lumea, se mвnie pe oricine, vinovat sau nevinovat, pe slugг, pe copil, pe oricine оi iese оn cale. Toatг plгcerea cгsгtoriei s-a dus; toatг viaюa оi este plinг de amгrгciune, de jale єi de scвrbг. Chinul geloziei оi urmгreєte pretutindeni, fie de rгmвne оn casг, fie de iese оn oraє, fie de pleacг оn cгlгtorie; оi chinuie mai groaznic decвt boldul; оi оntгrвtг sufletul єi nu-i lasг nici o clipг de tihnг, cгci boala aceasta nu dг naєtere numai la tristeюe, ci єi la mвnie cumplitг. Tristeюea singurг, sau numai mвnia, оl poate pierde pe om dacг pune stгpвnire pe sufletul lui. Dacг оnsг оl asalteazг єi tristeюea єi mвnia, strivindu-i necontenit, fгrг sг-l lase sг-єi tragг puюin sufletul, starea lui sufleteascг este mai groaznicг decвt moartea. Nu poюi compara gelozia nici cu sгrгcia lucie, nici cu bolile de nevindecat, nici cu focul, nici cu sabia. Numai cei care au suferit pe propria lor piele chinurile geloziei оi cunosc amarul. Cuvвntul nu poate zugrгvi grozгvia bolii. Nimeni єi nimic nu poate mвngвia sufletul unui soю rгvгєit de gelozie, al unui soю silit sг bгnuiascг necontenit cinstea aceleia pe care o iubeєte ca pe ochii din cap, pentru care єi-ar da cu plгcere viaюa. Chin groaznic оl cuprinde єi cвnd se оndreaptг spre pat, єi cвnd se aєeazг la masг sг mгnвnce єi sг bea; masa оi pare plinг mai degrabг cu otrгvuri decвt cu mвncгruri, iar patul, de nesuferit; nu poate sta оn el nici cвteva clipe; se frгmвntг єi se rгsuceєte ca єi cum ar sta pe jгratec. Nu-l poюi smulge din cumplita rгvгєire a sufletului sгu nici оntвlnirile cu prietenii, nici grija de afaceri, nici teama de primejdii, nici cele mai puternice plгceri, nimica. Furtuna aceasta pune stгpвnire pe sufletul lui mai tiranic decвt orice altг bucurie, decвt orice altг supгrare. La acest chin sufletesc se gвndea Solomon cвnd a spus: Nemiloasг ca iadul este gelozia (Cвnt. Cвnt., 8, 6); iar, оn altг parte: Din pricina geloziei bгrbatul ei este plin de mвnie; este fгrг milг оn ziua rгzbunгrii, nici un preю de rгscumpгrare nu va putea sг-i potoleascг ura, nici dacг-i vei face nenumгrate daruri (Pilde 34, 35). Atвt de mare este furia geloziei, оncвt nici pedepsirea celui care i-a stricat casa nu potoleєte durerea gelosului. Adesea mulюi i-au omorвt pe oamenii care le-au necinstit casa, dar n-au putut sг-єi omoare mвnia єi tristeюea. Alюii au rгmas la fel de mistuiюi de focul geloziei, dacг nu mai mult, chiar dupг ce єi-au оnjunghiat soюiile. Soюul gelos trгieєte toate chinurile geloziei chiar dacг gelozia sa nu-i deloc оntemeiatг, iar nenorocita єi nefericita lui soюie suferг mai cumplit decвt bгrbatul ei. Unde sг-єi оndrepte privirea, la cine sг fugг, cвnd vede cг bгrbatul ei o urгєte mai mult decвt pe vrгjmaєii ei, cвnd vede cг s-a prefгcut оn fiarг sгlbaticг cel care trebuia sг-i fie mвngвiere оn necazuri, acela de la care trebuia sг aєtepte apгrare? Оn ce parte a lumii sг scape de chinurile ei o datг ce portul vieюii ei, cгsnicia, e оnchis єi plin de nenumгrate stвnci? Slugile єi slujnicele оi rвd оn obraz, sunt mai obraznice cu ea decвt soюul ei. De felul lor servitorii sunt bгnuitori єi nerecunoscгtori; cвnd оnsг li se mai dг єi libertatea sг se mai poarte cum le este felul, cвnd vгd cг a intrat dihonia оntre stгpвnii lor, atunci cearta dintre soюi e cel mai nimerit prilej ca sг-єi dea pe faюa toatг purtarea lor urвtг. Atunci pot sг nгscoceascг єi sг plгsmuiascг tot ce vor, оn toatг voia єi sг оntгreascг єi mai mult bгnuiala soюului. Gelosul crede totul cu uєurinюг; pleacг urechea la tot ce se spune; nu poate face diferenюa оntre calomniatori єi oamenii vrednici de crezare. Єi sunt mai crezuюi cei care mгresc bгnuiala soюului decвt cei care vor sг o spulbere. Pentru aceasta, soюia bгnuitг pe nedrept este silitг sг se teamг єi sг tremure de frica slugilor bвrfitoare єi a nevestelor lor tot atвt de mult ca єi de frica bгrbatului; este silitг sг cedeze slugilor locul cuvenit ei оn casг, єi sг ia ea locul lor. Poate trгi o clipг fгrг sг verse lacrimi? Ce noapte, ce zi, ce sгrbгtoare este lipsitг de gemete, de vaiete, de lacrimi? Necontenit ameninюгri єi ocгri; unele de la bгrbatul ei, rгnit fгrг temei оn suflet, altele, de la slugile cele ticгloase. Se pгzeєte, оєi controleazг vorbele єi faptele; toatг viaюa оi e plinг de temг єi de cutremur. E iscoditг nu numai cвnd iese din casг єi cвnd vine acasг, ci оi sunt cercetate cu de-amгnuntul єi vorbele, єi privirile, єi suspinele; este silitг sг stea mai nemiєcatг ca o stвncг, sг sufere totul оn tгcere, sг stea оnchisг necontenit оn camera ei, mai rгu decвt un оntemniюat; dacг vrea sг spunг ceva, sг se tвnguie, sг iasг din casг, trebuie sг dea socotealг єi explicaюii acelor judecгtori ticгloєi, adicг slujnicelor єi mulюimii servitorilor. Dacг vrei, оnchipuie-юi cг toate aceste chinuri sufleteєti le are o familie nespus de bogatг, care оntinde mese оmbelєugate єi luxoase, care are o mulюime de slugi; o familie de neam strгlucit, familia unui оnalt demnitar, оnconjurat de slavг multг єi de faima strгmoєilor. Sг nu laєi nimic dintre cele care parcг fac de invidiat viaюa acelei familii. Strвnge totul cu grijг, єi comparг totul cu tristeюea єi chinul geloziei ce stгpвnesc acea familie. Vei vedea cг, оn sвnul acelei familii atвt de bogate єi de slгvite, plгcerea nu o gгseєti nicгieri. A dispгrut, s-a stins aєa cum se stinge o micг scвnteie ce cade pe оntinsul nesfвrєit al oceanului.

Acestea se оntвmplг cвnd e gelos bгrbatul.” (Despre Feciorie, 52, оn vol. Despre Feciorie, Apologia vieюii monahale, Despre creєterea copiilor…, pp. 95-98)

 

„Dar dacг femeia e geloasг (lucru destul de des), atunci bгrbatul suferг mai puюin decвt femeia, єi cea mai mare parte a durerii cade tot pe acea nenorocitг, cгci nu va putea sг se foloseascг de aceleaєi arme, ca un bгrbat, faюг de soюul ei bгnuit de adulter. Care bгrbat va suferi sг stea necontenit acasг, la porunca soюiei lui? Care slugг va оndrгzni sг-l spioneze pe stгpвnul sгu, fгrг sг nu fie оn datг pedepsitг? Femeia geloasг nu poate sг-єi mвngвie durerea cu mijloacele de care se foloseєte un bгrbat gelos єi nici nu-єi poate exprima prin cuvinte mвnia ei. Bгrbatul va suferi poate o datг, de douг ori plвnsetele єi vaietele ei; dacг оnsг continuг sг-l оnvinovгюeascг, o оnvaюг iute cг e mai bine sг sufere єi sг se mistuie оn tгcere.

Toate acestea se оntвmplг єi pentru soю, єi pentru soюie, cвnd gelozia se оntemeiazг pe simple bгnuieli. Dacг se оntвmplг ca gelozia sг fie оntemeiatг, atunci tot femeia este cea care suferг cel mai cumplit.” (Despre Feciorie, 52, оn vol. Despre Feciorie, Apologia vieюii monahale, Despre creєterea copiilor…, p. 98)

 

„Se poate оntвmpla, оntr-adevгr ca o femeie cгsгtoritг sг nu fie оnєelatг de soюul ei єi sг nu ajungг geloasг, dar totdeauna este cu frica оn sвn cг i se poate оntвmpla asta. Este cu neputinюг ca femeia care vrea sг se mгrite cu un bгrbat sг nu se gвndeascг la toate acestea, sг nu se teamг de toate aceste chinuri dupг ce s-a cгsгtorit.

- Оюi repet, iarгєi, cг nu se оntвmplг asta оn toate cгsniciile!

- Nici eu nu susюin. Dar dacг vine peste o cгsnicie furtuna geloziei, vin єi alte furtuni. Dacг poюi scгpa de unele, apoi nu poюi scгpa de toate. Sunt multe cazuri cвnd femeile care stricг casele altora nici n-au mai avut nevoie de farmece sau de otrгvuri, cгci rivalele lor au fost rгpite mai оnainte din viaюг, datoritг marii lor supгrгri.” (Despre Feciorie, 52, оn vol. Despre Feciorie, Apologia vieюii monahale, Despre creєterea copiilor…, p. 99)

 

GENEALOGIA

 

„Iar dacг vrem sг facem genealogia cuiva, apoi sг n-o facem vorbind de pгrinюii, de bunicii єi de strгbunicii aceluia, ci sг dгm la ivealг virtutea lui. Acesta-i cel mai minunat chip de genealogie! Ce folos de-i sunt pгrinюii strгluciюi єi virtuoєi, dacг el n-are viaюг plinг de fapte bune? Єi iarгєi, ce pagubг are de-i sunt pгrinюii єi strгmoєii de neam prost єi fгrг vazг, dacг el e оncгrcat cu mii de virtuюi? Dreptul Noe nu se trгgea din pгrinюi cu vazг, dar a ajuns om virtuos єi a atras asupra lui dragostea lui Dumnezeu. Dumnezeiasca Scripturг nu ne spune de pгrinюii lui Noe cг au fost virtuoєi єi totuєi Noe a putut sг se urce pe culmile virtuюii, deєi au fost atвtea piedici єi era оmpiedicat de atвюia. Ca sг afli cг nimic nu-l poate оmpiedica pe cel care privegheazг, pe cel care e cu mintea treazг, pe cel care are multг grijг de mвntuirea lui”. (Omilii la Facere, omilia XXIII, V, оn col. PSB, vol. 21, p. 282)

 

„Dacг avem strгmoєi virtuoєi, sг le imitгm virtutea; dacг dimpotrivг avem strгmoєi pгcгtoєi, sг nu socotim cг rгutatea lor ne vatгmг cu ceva, ci sг ne pregгtim de ostenelile cele pentru virtute. Sг fim оncredinюaюi cг nu ne poate vгtгma deloc rгutatea lor. Fiecare este оncununat sau osвndit dupг cele ce-a fгcut; aєa precum spune fericitul Pavel: Ca sг ia fiecare dupг cele ce a fгcut prin trup, fie bine, fie rгu (II Cor., 5, 10)єi iarгєi: Care va da fiecгruia dupг faptele lui (Rom., 2,6)”. (Omilii la Facere, omilia XLIII, II, оn col. PSB, vol. 22, p. 107)

 

GHICIREA VIITORULUI

 

,,Noapte adвncг nu este numai printre eretici єi printre elini, ci єi printre mulюi de-ai noєtri, din pricina vieюii єi a credinюei lor. Fiindcг sunt mulюi cari nu cred оn оnviere, mulюi cari юin zilele, mulюi cari se folosesc de descвntece, de vrгji, de semne єi de ghiciri оn zborul pгsгrilor, mulюi cari cred оn puterea hвrtiuюelor atвrnate la gвtul bolnavilor єi оn alte nimicuri de felul acestora.” (Comentariile sau Tвlcuirea Epistolei оntвi cгtre Corinteni, omilia IV, p. 41)

 

,,Ascultг deci pe Platon cвnd spune astfel: Dupг cum hrismodii (ghicitorii sau prorocii cari dau hrismoasele sau rгspunsurile oracolului) єi theomanюii vorbesc multe єi bune, єi nu єtiu nimic din cele ce vorbesc (…)

Toate acestea ne dovedesc sila cu care slujesc dracii fiind stгpвniюi, cum єi sila pe care o rabdг cei ce s-au predat o datг lor єi care оєi ies din minюi. Dar єi Pithia – sunt silit a biciui acum єi o altг sluюenie a lor, pe care ar fi fost bine a o trece cu vederea, spre a nu vг vorbi de aceste lucruri netrebnice – оnsг pentru ca mai lгmurit sг cunoaєteюi acea necinste, este trebuitor a spune acestea, pentru ca єi de aici sг aflaюi nebunia єi dispreюul cel mare la care se expuneau cei ce оntrebuinюau ghicitori sau theomanюi de aceєtia. Se spune deci cг aceastг Pithie, fiind femeie, єedea pe tripodul lui Apollon cu picioarele rгєchirate, єi cг stвnd aєa, deodatг оi intra pe dedesubt, prin organele genitale, duhul cel necurat, umplвnd pe femeie de furie, care dupг ce оєi despletea pгrul cгdea оn extaz, ieєindu-i spume pe gurг, єi astfel fгcвndu-se оntr-un fel de nebunie, grгia cuvinte fгrг rost.

Єtiu cг vi s-a оnroєit obrazul de ruєine auzind acestea, оnsг aceia оncг cugetг lucruri mari єi pentru sluюenia ca єi pentru nebunia aceasta.” (Comentariile sau Tвlcuirea Epistolei оntвi cгtre Corinteni, omilia XXIX, p. 302)

 

„De ce te duci la acel mag sau vrгjitor? De ce-l оntrebi? De оndatг ce te-ai dus, de оndatг ce l-ai оntrebat, te-ai pus sub robia lui, cгci оl оntrebi ca unul ce crezi. Nu, zici tu; nu-l оntreb ca єi cum aє crede cг tot ce va spune se va adeveri, ci ispitindu-l. Dar chiar de s-ar adeveri, nu este fapta unui om care este оncredinюat cг acela spune minciuni, ci a unuia care se оndoieєte. Deci, de ce оntrebi ce va fi? Cгci dacг el ar zice: aceasta va fi, fг aceasta єi vei scгpa, chiar nici aєa n-ar trebui sг slujeєti idolilor; dar totuєi nu atвt de mare este nebunia. Cвnd оnsг prevestesc cele viitoare, apoi cel ce vrea sг єtie, nimic altceva nu-i procurг, decвt o tristeюe zadarnicг. Faptul nu se оntвmplг, pe cвnd tristeюea rгmвne єi-l topeєte. Dacг aceasta ar fi fost оn interesul nostru, nu s-ar fi ferit Dumnezeu de a ni le оmpгrtгєi, nu ne-ar fi pizmuit єi nu ne-ar fi ascuns aceasta, El care a zis: Cвte am auzit de la Tatгl, am arгtat vouг, єi: de acum nu vг mai zic slugi, ci prieteni; voi sunteюi prietenii Mei (Ioan 15, 14-15). De ce, dar, nu ni le-a arгtat єi pe acestea? Pentru cг voieєte ca noi sг nu facem nici o vorbг de ele. Acestea le spunea celor din legea veche, le spunea despre asin єi despre altele de acest fel, fiindcг erau prunci; pe cвnd nouг, fiindcг voieєte a nu face nici o vorbг de ele, n-a pus nici o grijг de a ni le face cunoscute.

Оnsг, ce anume aflгm? Ceea ce n-au aflat aceia, cг toate ale lor erau mici, pe cвnd cele ce am aflat noi sunt acestea: cг vom оnvia, cг vom fi nemuritori, cг vom deveni nestricгcioєi, cг viaюa aceea nu va avea sfвrєit, cг toate vor trece, cг vom fi rгpiюi оn nori, cг toюi cei rгi vor fi pedepsiюi єi multe altele pe lвngг acestea, єi nici o minciunг.” (Comentariile sau explicarea Epistolei a doua cгtre Timotei, omilia VIII, p. 98)

GLOSOLALIA

 

,,Cвnd cineva se boteza, de оndatг vorbea оn limbi strгine, єi nu numai cг vorbea limbi strгine, ci mulюi єi proroceau, iar unii arгtau єi alte multe semne єi minuni. Fiindcг aceia se apropiau de la idoli, єi nu єtiau nimic lгmurit, ba nici nu erau crescuюi оn vechile Scripturi, cвnd se botezau, оndatг luau Duhul Sfвnt; dar fiindcг pe acest Duh nu-l vedeau – fiindcг este nevгzut – apoi harul le dгdea un semn vгzut de lucrarea sa, єi unul, de pildг, vorbea оndatг limba Perєilor, altul a Romanilor, iar altul pe cea a Indienilor, iar un altul vreo altг limbг, єi prin aceasta se оnvedera оn ochii pгgвnilor cг Duhul este cel ce grгia prin acela. Pentru aceea єi zice mai jos (1 Cor. 12, 7): cг fiecгruia se dг arгtarea Duhului spre folos, numind harurile, arгtarea Duhului. Fiindcг єi apostolii acest semn оl luau la оnceput, єi cei ce credeau luau semnul grгirii оn limbi strгine, єi nu numai acest semn, ci єi multe altele, fiindcг mulюi dintr-оnєii єi morюii оnviau, єi dracii alungau, єi multe de-aceste minuni sгvвrєeau, єi cu un cuvвnt, aveau darurile cu dвnєii, unii mai puюin, iar alюii mai mult. Dar mai mult dintre toate printre dвnєii era harul vorbirii оn limbi, iar aceasta a єi fost pricina schismei dintre dвnєii, nu doar prin firea sa, ci din pricina nerecunoєtinюei celor ce primiserг acest har. Cei ce aveau mai mari haruri se mвndreau cгtre cei ce aveau mai mici, iar aceєtia la rвndul lor se supгrau єi pizmuiau pe cei ce aveau mai mari. Harul cel mai оnsemnat – dupг cum am zis – era printre dвnєii acela al limbilor. Aceasta chiar оnsuєi Pavel o aratг cu trecerea timpului.” (Comentariile sau Tвlcuirea Epistolei оntвi cгtre Corinteni, omilia XXIX, pp. 300-301)

 

,, Cг cel ce grгieєte оn limbг nu oamenilor grгieєte, ci lui Dumnezeu, cг nimenea оl aude, ci cu Duhul grгieєte taine. Dar cela ce proroceєte, oamenilor grгieєte zidire єi оndemnare, єi mвngвiere (1 Cor. 14, 2-3). Deci aici el face o asemuire оntre haruri, єi doboarг harul limbilor, arгtвndu-l nici cu totul netrebuitor, nici iarгєi foarte folositor prin sine; єi aceasta fiindcг dвnєii foarte mult se trufeau cu acest har єi fiindcг harul limbilor se credea de dвnєii a fi unul din harurile cele mai mari. Єi se credea a fi mare pentru cг acest har l-au primit apostolii mai оntвi, єi оncг cu atвta pompг, оnsг nu pentru aceasta era mai preferat ca celelalte. Dar de ce au luat apostolii acest har mai оnainte de toate celelalte? Fiindcг urmau a se duce prin toate югrile din lume, єi dupг cum оn timpul zidirii turnului din Vavilon o singurг limbг a fost оmpгrюitг оn multe, asemenea єi atunci multe limbi se dгdeau unui singur om, єi acelaєi grгia оn mai multe limbi strгine, оn limba Perєilor, de pildг, єi a Romanilor, єi a Indienilor, cгci duhul оl оnvгюa pe dвnsul toate acele limbi. Acest har se numea harul limbilor, fiindcг unul singur putea sг vorbeascг fгrг de veste mai multe limbi. Dar tu priveєte cum el єi doboarг harul limbilor, єi оl оnalюг, cгci cвnd zice: Cгci cel ce grгieєte оn limbг nu oamenilor grгieєte, ci lui Dumnezeu, cг nimenea оl aude, el a doborвt acest har, arгtвndu-l ca nefiind mult trebuitor, iar cвnd adaogг cг: cu Duhul grгieєte taine, iarгєi l-a оnгlюat, ca sг nu se parг cг este de prisos єi nefolositor, єi cг este dat оn zadar.

Iar cel ce prooroceєte, oamenilor grгieєte zidire єi оndemnare єi mвngвiere. Ai vгzut de unde a arгtat el оnsemnгtatea acestui har – adicг de la folosul obєtesc – єi cum pretutindeni el preferг acest har ca fiind dat spre folosinюa celor mulюi? Dar oare cei ce grгiesc limbi nu oamenilor grгiesc, spune-mi? Оnsг nu au ca roadг o astfel de zidire єi оndemnare єi mвngвiere. Astfel cг a fi stгpвniюi de Duhul amвndurora era de obєte, оnsг cel ce prorocea era mai presus de celгlalt єi, prin urmare, mai trebuitor celor ce-l ascultau, pe cвnd pe cel ce grгia limbi nu-l ascultau cei ce nu aveau har. Deci ce? Oare pe nimeni nu zideau aceia? Da, ce, se zideau pe ei оnєiєi. Pentru aceea a єi adгogat: Cela ce grгieєte оn limbг pre sine singur zideєte. (1 Cor. 14, 4). Єi cum, dacг nu єtie cele ce grгieєte? Dar pвnг acum apostolul vorbeєte de cei ce єtiau cele ce grгiau, adicг єtiau numai pentru dвnєii, оnsг nu puteau sг tвlcuiascг altora. Iar cel ce proroceєte, zice, Biserica zideєte. Cвtг deosebire este оntre acela єi Bisericг, pe atвta deosebire este оntre cel ce grгieєte limbi єi cel ce proroceєte.

Ai vгzut оnюelepciunea lui, cum nu a micєorat harul limbilor le cave de nimic, ci оl aratг ca avвnd oarecare folos, mic fireєte, оnsг pe cвt trebuie celui ce-l are! Apoi ca nu cumva sг creadг cг el pizmuindu-i doboarг harul limbilor – cгci cei mai mulюi din corintenii aceєtia aveau harul limbilor – oarecum оndreptвnd bгnuiala aceasta a lor, zice: Єi voiesc ca voi toюi sг grгiюi оn limbi, iar mai vвrtos sг prorociюi. Cг mai mare este cel ce proroceєte, decвt cel ce grгieєte оn limbi, fгrг numai de va tгlmгci, ca Biserica zidire sг ia (1 Cor. 14, 5). Оnsг mare єi mic de aici nu stг оn potrivnicia acestor haruri, ci оn оntвietatea unuia din ele. Aєadar єi de aici se оnvedereazг cг el nu defгima harul, ci оi duce pe dвnєii spre cele mai bune єi mai mari, arгtвnd prin aceasta оngrijirea lui de dвnєii, оn acelaєi timp єi mгreюia sufletului lui apгrat de orice pizmг. Nu a zis doar doi sau trei, ci voi toюi voiesc sг grгiюi оn limbi – єi nu numai aceasta, ci, mai vвrtos sг proorociюi, adicг mai mult aceasta decвt aceea, fiindcг mai mare este cel ce proroceєte (Comentariile sau Tвlcuirea Epistolei оntвi cгtre Corinteni, omilia XXXV, pp. 371-373)

 

,,… cгci un singur lucru, adicг un singur rol оl au limbile, acela adicг de a uimi pe ascultгtor, de a-l оnfricoєa numai.” (Comentariile sau Tвlcuirea Epistolei оntвi cгtre Corinteni, omilia XXXVI, p. 386)

 

,,… limbile, dacг le aud cei necredincioєi єi proєti, nu numai cг nu se folosesc cu nimic, dar оncг єi rвd de cei ce le vorbesc, ca de niєte nebuni. Cгci acestea sunt numai spre semn, adicг spre a uimi, spre a оnfricoєa. Cei ce au minte se єi folosesc – cгci spre aceasta a єi fost dat acest semn – fiindcг atunci cвnd s-au pogorвt limbile asupra apostolilor nu au fost numai aceia cari оi оnvinovгюeau de beюie, ci mulюi se єi minunau єi-i admirau, ca pe unii ce povesteau minunile lui Dumnezeu. Aєa cг cei ce rвdeau erau cei proєti. Pentru aceea nu a zis simplu: au nu ar zice cг sunteюi nebuni, ci a adгogat оncг cei neоnvгюaюi (proєti) єi necredincioєi. ” (Comentariile sau Tвlcuirea Epistolei оntвi cгtre Corinteni, omilia XXXVI, p. 386)

 

„Pe mulюi оi aud punвnd des єi mereu aceastг оntrebare: Pentru ce, atunci, toюi cei botezaюi vor­beau оn limbi, iar acum, nu?

Sг vedem mai оntвi ce era vorbirea оn limbi, єi dupг asta voi spune de ce acum nu mai vorbesc оn limbi cei botezaюi.

- Ce era, dar, vorbirea оn limbi?

- Cel botezat grгia оndatг оn limba indianг, оn limba egipteanг, оn limba persanг, оn limba scitг, оn limba tracг, єi un om primea harul grгirii оn multe limbi. Pe aceєtia de acum, dacг s-ar fi botezat atunci, i-ar fi auzit єi pe ei grгind оn felurite limbi. Scriptura spune cг Pavel a gгsit pe unii botezaюi cu botezul lui Ioan єi i-a оntrebat: Aюi primit Duhul Sfвnt dupг ce aюi crezut? Ei i-au rгspuns: Dar nici n-am auzit cг este Duh Sfвnt (Fapte, 19, 2). Єi a po­runcit оndatг sг se boteze. Єi punвndu-єi Pavel mвinile peste ei, a venit peste ei Duhul cel Sfвnt єi grгiau toюi оn limbi (Fapte, 19, 6).

- Pentru care pricinг, dar, a fost retras єi luat dintre oameni harul acesta acum?

- N-a fost luat pentru cг Dumnezeu nu ne mai cinsteєte acum, dimpotrivг, pentru cг ne cinsteєte foarte mult.

- Cum?

- Am sг-юi spun. Pe vremea aceea oamenii erau mai nepricepuюi. Abia fuseserг izbгviюi de оnchinarea la idoli. Mintea lor era mai greoaie, nu aєa de sprintenг. Erau оncвntaюi єi atraєi de cele
trupeєti. Nu aveau оncг idee de darurile cele netrupeєti, nici nu
єtiau ce este un har spiritual, privit numai cu credinюa. Pentru
asta se fгceau minuni. Unele haruri duhovniceєti sunt nevгzute
єi se оnюeleg numai cu credinюa, altele se aratг prin semne vгzute,
pentru оncredinюarea celor necredincioєi. De pildг, iertarea
pгcatelor este o faptг spiritualг, un har nevгzut. Nu vedem cu
ochii trupului cum se curгюг pгcatele noastre.

- Pentru ce?

- Pentru cг cel ce se curгюг este sufletul, iar sufletul nu se vede cu ochii trupului.

Aєadar, curгюirea pгcatelor este un dar spiritual, care nu poate fi vгzut cu ochii trupului. Vorbirea оn limbi este єi ea o lucrare spiritualг a Duhului, dar are un semn vгzut, uєor de pri­ceput chiar de cei necredincioєi. Cгci limba care se aude este o vгdire єi o dovadг a lucrгrii petrecute оnlгuntru, оn suflet, adicг a lucrгrii nevгzute. De asta єi Pavel spune: Iar fiecгruia i se dг arгtarea Duhului spre folos (I Cor., 12, 7). Eu, acum, n-am nevoie de semne, de minuni.

- Pentru ce?

- Pentru cг am fost оnvгюat sг cred оn Stгpвnul єi fгrг sг-mi
dea semn. Cel care nu crede are nevoie de o garanюie, dar eu,
care cred, n-am nevoie nici de garanюie, nici de semn. Єtiu cг am
fost curгюit de pгcate, chiar dacг nu grгiesc оn limbi. Cei de pe
vremea Apostolilor n-ar fi crezut dacг n-ar fi primit semn. De asta
li se dгdeau lor semne, ca o garanюie a credinюei оn care credeau.

Prin urmare nu ca unor credincioєi, ci ca unor necredincioєi li se dгdeau semne, se fгceau minuni, ca sг ajungг credincioєi. Aєa spune єi Pavel: Semnele nu sunt pentru cei credincioєi, ci pen­tru cei necredincioєi (I Cor., 14, 22).” (Omilia I la Rusalii, IV, оn vol. Predici la sгrbгtori оmpгrгteєti єi cuvвntгri de laudг la sfinюi, pp. 208-210)

 

,,Оn vremea de demult, cel ce se boteza єi credea grгia оndatг оn diferite limbi pentru vгdirea Duhului primit la botez. Pentru cг cei din vremea aceea mai erau оncг slabi єi nu puteau vedea cu ochii trupului harismele cele duhovniceєti, li se dгdea o harismг materialг, care sг facг vгditг harisma cea duhovniceascг; astfel, cel botezat grгia оndatг єi оn limba noastrг, єi оn limba perєilor, єi оn limba indienilor, єi оn limba sciюilor, ca sг afle єi necredincioєii cг au fost оnvredniciюi de harul Duhului Sfвnt. Semnul, adicг glasul, era material єi оl auzeau cu urechile trupului; iar acest semn material fгcea cunoscut tuturora harul duhovnicesc єi nevгzut al Duhului. Acest semn se chema glosolalie. Omul care cunoєtea prin naєtere o singurг limbг, acela grгia prin har felurite єi deosebite limbi. Puteai vedea un singur om la numгr, dar mai mulюi prin harismele lui; puteai vedea de parcг are diferite guri єi felurite limbi.” (Cuvвnt despre folosul citirii Scripturii, (La оnceputul Faptelor apostolilor – III), оn vol. Omilii la sгracul Lazгr. Despre soartг єi Providenюг…, pp. 337-338)

GLUMELE (ce nu se cuvin)

 

„Timpul prezent nu ne este dat pentru petreceri, ci e timp de jale, de necazuri єi de dureri, єi tu оncг vorbeєti glume proaste? Dar care luptгtor intrвnd оn stadiu (locul luptelor olimpice) оєi pгrгseєte lupta оnceputг cu antagonistul lui, єi se dedг la glume? Diavolul stг оn faюг, el se оnverteєte rгcnind prim-mprejurul tгu ca sг te rгpeascг, toate le miєcг єi toate le оntoarce asupra capului tгu, оntrebuinюeazг toate mijlocele ca sг te scoatг din templu, scrвєneєte cu dinюii, mugeєte, scoate din nгrile lui foc єi parг contra mвntuirii tale, єi tu оncг mai stai pe loc vorbind glume, єi vorbe nebuneєti єi cu un cuvвnt vorbe de acele ce nu se cuvine a le vorbi? Dar atunci el te va putea lua оn stгpвnire cu multг uєurinюг. Ne jucгm, iubiюilor. ” (Comentariile sau Explicarea Epistolei cгtre Efeseni, omilia XVII, p. 165)

 

„Te joci єi te desfгtezi, vorbeєti caraghiozlвcuri, cu care provoci rвsul altora, єi crezi cг lucrul acesta e o nimica? Cвte jurгminte false nu vin de la glume, cвte pagube, cвte vorbe murdare nu ies de acolo?” (Comentariile sau Explicarea Epistolei cгtre Efeseni, omilia XVII, p. 166)

 

„Cel ce vorbeєte glume, nu poate fi cuvios, nu poate fi sfвnt; chiar elen de ar fi, unul ca acesta este ridicol, cгci numai celor de pe scena teatrului li se оngгduie aceasta. Unde este gluma, acolo este єi mгscгrгciunea, unde este rвs fгrг timp, acolo este єi vorba murdarг. Ascultг pe profetul de zice: Slujiюi Domnului cu fricг, єi vг bucuraюi Lui cu cutremur (Ps., 2, 11). Vorba murdarг face sufletul uєurel єi trвndav; ea de multe ori a nгscut insultele, єi tot din cauza ei se оntвmplг lupte оntre indivizi єi chiar rгzboaie оntre popoare. Dar ce? Оncг nu ai ajuns cu totul оn vвrsta bгrbгteascг? Dacг ai ajuns, apoi leapгdг-te de cele ale copiilor. Tu nu voeєti ca servitorul tгu sг vorbeascг оn piaюг cuvinte fгrг vreun folos, єi cu toate acestea tu, care spui cг eєti servitorul lui Dumnezeu, vorbeєti glume єi caraghioslвcuri оn piaюг? E plгcut lucru a nu se оnєela un spirit privighetor; pe cвnd pe un spirit uєurel єi neprevгzгtor cine nu-l va putea vвna єi prinde оn cursг? El оnsuєi se va slгbi cu totul, єi nu va mai fi nevoie de cursa єi de siluirea diavolului. Pentru ca sг cunoєti, apoi priveєte єi chiar numele ce se dг unui astfel de om. Glumeю оnseamnг un om nestatornic, un om lesne schimbгcios, uєurel, єi care se face de toate; оnsг o astfel de purtare departe fie de cei ce se numesc creєtini. Un astfel de om iute se schimbг оn ideile lui, iute sare din una оn alta. El trebuie ca sг-єi schimbe necontenit єi schimele (gesturile), єi vorbele, єi rвsul, єi umbletul єi оn fine totul imitг, єi gвndul sгu e preocupat veєnic cum ar putea sг inventeze mai multe comicгrii, cгci de ele are nevoie. Prin forюa lucrurilor, el оєi atrage multe duєmгnii din partea celor luaюi оn rвs de dвnsul, fie cг au fost faюг єi au vгzut, fie cг dacг nu au fost de faюг, au auzit de la alюii. Deci, departe de creєtin de a-єi bate joc de cineva. Dacг lucrul acesta e bun, de ce simюiюi un fel de repulsie cгtrг mimici? Te faci mimic (imitator al altora) єi nu te ruєinezi? Pentru ce nu permiteюi femeilor voastre de a face aceasta? Oare nu e aceasta un obicei nedemn, єi un fapt nepotrivit unui om cuminte? Оntr-un spirit glumeю multe єi mari rele locuiesc, mare uєurinюг єi un pustiu complet de idei sгnгtose. Оntr-un astfel de spirit s-a slгbit armonia generalг, a devenit єubredг оntreaga clгdire, frica de Dumnezeu a fost alungatг, evlavia a fost depгrtatг. Limba o ai nu ca sг te momiюгreєti єi sг batjocoreєti pe altul ci ca sг mulюumeєti lui Dumnezeu. Nu vezi pe bufoni єi pe єarlatani, sau scamatori? Aceєtia sunt aєa-ziєii glumeюi. Alungaюi, vг rog, din sufletele voastre o astfel de patimг respingгtoare, pentru cг este fapt de paraziюi, fapt al mimicilor, al paiaюilor єi al femeilor desfrвnate. Departe fie de spiritele femeilor mгritate, departe de spiritele nobile, sau єi ale sclavilor.” (Comentariile sau Explicarea Epistolei cгtre Efeseni, omilia XVII, pp. 166-167)

 

„Dupг cum pofta treptat єi cвte puюin duce la curvie, tot aєa єi cu glumele. La оnceput se par a fi plгcute, dar mai apoi nimic nu e mai urвcios ca ele.” (Comentariile sau Explicarea Epistolei cгtre Efeseni, omilia XVII, p. 167)

 

„Omul glumeю iute devine єi ocгrвtor al altora, dar ca batjocoritor єi bгrfitor al altora el оюi оngrгmгdeєte asupra capului mii de rele.” (Comentariile sau Explicarea Epistolei cгtre Efeseni, omilia XVII, p. 169)

GRIJA (de cele duhovniceєti)

„Pe cвt de mare este deosebirea dintre Dumnezeu єi lume pe atвt mai mare єi mai bunг este grija de cele duhovniceєti decвt grija de cele lumeєti.” (Despre Feciorie, 74, оn vol. Despre Feciorie, Apologia vieюii monahale, Despre creєterea copiilor…, p. 125)

 

GRIJILE LUMEЄTI ОNROBITOARE (definiюia)

 

„Sub numele de beюie eu nu оnюeleg numai beюia de vin, ci єi acea оmbгtare venitг din bunurile lumeєti.” (Omilii la Epistola cгtre Romani a Sfвntului Apostol Pavel, omilia XXIV, p. 453)

GRIJILE LUMEЄTI ОNROBITOARE (gravitatea)

 

„Cel ce are nevoie de multe lucruri este rob a multe lucruri, cu toate cг el se pare cг este mai presus de ele...” (Comentar la Evanghelia de la Ioan, omilia LXXX, 3, p. 419)

 

„Spuneюi-mi, vг rog, ce-i deosebeєte pe оngeri de noi, dacг nu cг ei nu sunt constrвnєi de nevoi comune ca єi noi? Aєa, cu cвt avem mai puюinг apropiere de starea lor, cu atвt suntem mai depгrtaюi de ei єi adвnciюi оn aceastг viaюг nenorocitг. Єi pentru a єti dacг eu spun adevгrul, оntreabaюi-i pe bгtrвni, оntrebaюi-i care perioadг din viaюa lor o cinstesc mai mult, sau pe aceea оn care au fost robi nebuni ai tuturor nevoilor acestora sau pe aceea оn care ei s-au desprins de ele? Оntrebaюi-i pe cei care suferг de febrг, оntrebaюi-i cвnd se simt fericiюi, dacг aceasta este cвnd se simt rгu єi beau mult, atunci cвnd au nevoie de multe lucruri, sau atunci cвnd reprimindu-єi sгnгtatea, ei nu mai au aceste nevoi constrвngгtoare? Nu vedeюi cг оn orice stare ar fi, оnseamnг sг fii rгu avвnd nevoie de multe єi cг robia nenorocitг єi pofta nesгюioasг ne depгrteazг foarte mult de adevгrata filosofie a virtuюii?” (Comentar la Evanghelia de la Ioan, omilia LXXX, 3, p. 419)

 

,,Hristos a mai poruncit: Nu vг оngrijiюi de ziua de mвine (Matei 6, 34). Єtiu precis cг nici un om nu vrea sг asculte aceastг poruncг, nici sг se lase convins de adevгrul ei, din pricina puюinгtгюii credinюei noastre оn Hristos. De aceea, acoperindu-mi faюa din pricina ruєinii, voi lгsa la o parte aceastг poruncг. Ar trebui sг credem pe Hristos numai pe cuvвnt; noi оnsг nu-L credem nici cвnd ne dovedeєte adevгrul spuselor Sale cu dovezi de nezdruncinat, nici cвnd ne dг exemple despre temeinicia spuselor Lui, cum sunt cele cu pгsгrile cerului (Matei 6, 26) єi cu iarba cвmpului (Matei 6, 30); ba, dimpotrivг, ne frгmвntг grija zilei de mвine ca єi pe pгgвni, ba poate єi mai mult, єi, cu toate cг ni s-a poruncit cг nici nu trebuie sг ne rugгm pentru cele de mвine, noi ne cheltuim toatг rвvna noastrг cu astfel de rugгciuni.” (Despre cгinюг (I), 5, оn vol. Despre mгrginita putere a diavolului. Despre cгinюг…, pp. 69-70)

 



Поделиться:


Последнее изменение этой страницы: 2017-01-26; просмотров: 133; Нарушение авторского права страницы; Мы поможем в написании вашей работы!

infopedia.su Все материалы представленные на сайте исключительно с целью ознакомления читателями и не преследуют коммерческих целей или нарушение авторских прав. Обратная связь - 44.223.31.148 (0.1 с.)