DUPLICITATEA (ferirea de aceastг patimг execrabilг єi demascarea ei) 


Мы поможем в написании ваших работ!



ЗНАЕТЕ ЛИ ВЫ?

DUPLICITATEA (ferirea de aceastг patimг execrabilг єi demascarea ei)



„Pгziюi-vг de profeюii mincinoєi, cг vor veni la voi оn haine de oi, dar pe dinгuntru sunt lupi rгpitori (Matei 7, 15).

Iatг, оn afarг de cвini єi porci, altfel de duєmani, mai cumpliюi decвt aceia. Pe cвini єi pe porci оi recunoaєte єi-i vede toatг lumea, dar pe aceєtia nu. Sunt ascunєi. De aceea ne-a poruncit sг ne юinem departe de cвini єi de porci, dar pe profeюii mincinoєi sг-i cercetгm cu deosebitг grijг, pentru cг nu-i cu putinюг sг-i cunoaєtem de la primul lor atac. De aceea a єi spus: Pгziюi-vг, tocmai pentru a-i cunoaєte mai bine”. (Omilii la Matei, omilia XXIII, VI, оn col. PSB, vol. 23, p. 302)

 

„Domnul оnюelege aici prin: profeюi mincinoєi nu pe eretici, ci pe oamenii cu viaюa stricatг, care-єi pun masca virtuюii єi pe care majoritatea oamenilor obiєnuiesc sг-i numeascг oameni falєi. De aceea a єi adгugat, zicвnd:

Dupг roadele lor оi veюi cunoaєte (Matei 7, 16).

De multe ori gгseєti оntre eretici єi oameni cu viaюг curatг; dar printre profeюii mincinoєi, niciodatг.

- Dar dacг єi printre eretici sunt fгюarnici?

Pot fi demascaюi cu uєurinюг. Calea pe care ne-a poruncit Hristos sг mergem este grea єi obositoare prin natura ei; fгюarnicii, оnsг, nu vor sг se oboseascг, ci vor numai sг arate lumii cг se osebesc. De aceea pot fi uєor demascaюi. (…)

Uitг-te la blвndeюea lui Hristos! N-a spus: Pedepsiюi-i, ci: Cгutaюi sг nu fiюi vгtгmaюi de ei, ca nu cumva sг cгdeюi din neluare aminte оn mвinile lor.

Apoi, ca sг nu spui cг nu-юi este cu putinюг sг-i recunoєti pe unii ca aceєtia, Domnul оюi dг iarгєi o pildг din viaюa de toate zilele, grгind aєa:

Oare se culeg struguri din spini sau smochine din ciulini? Astfel orice pom bun face roade bune, iar pomul rгu face roade rele. Nu poate pomul bun sг facг roade rele, nici pomul rгu sг facг roade bune (Matei 7, 16-18).

Cu alte cuvinte Hristos spune aєa: Оn astfel de oameni nu gгseєti nici blвndeюe, nici dulceaюг; sunt oi numai la piele; de aceea єi pot fi recunoscuюi uєor ”. (Omilii la Matei, omilia XXIII, VI, оn col. PSB, vol. 23, pp. 303-304)

 

„Nici o minciunг sг nu fie оn noi, nu una sг zicem, єi alta sг cugetгm, cгci aceasta este minciunг, єi nici sг nu ne оmpuюinгm cu sufletul, cгci aceasta nu poate fi al unei inimi adevгrate.” (Comentariile sau Explicarea Epistolei cгtre Evrei, omilia XIX, p. 241)

DUЄMГNIA (- bucuria diavolului)

 

„Cг de n-ar fi fost vrajba оntre noi, nu s-ar bucura diavolul niciodatг (...) Ne luptгm unul cu altul єi оntгrim pe vrгjmaєul nostru diavolul, iar pe noi ne slгbim luptвndu-ne unul cu altul, оn toate zilele єi оmpreunг cu diavolul ne sculгm unii asupra altora єi pe el оl luгm ajutor єi rгzboinic.” (Din vol. Mгrgгritarele Sfвntului Ioan Gurг de Aur, p. 56)

DUЄMГNIA (manifestarea ei)

 

„Cвnd duєmгnia te stгpвneєte оn ziua оntвi, єi оn cea de a doua, de multe ori apoi o vei оntinde chiar pentru ani оndelungaюi, єi astfel ea singurг va creєte fгrг de ajutorul cuiva. Chiar cuvinte vorbite cu altг intenюie, оn alt mod vor fi interpretate; chiar miєcгrile celui duєmгnit, єi оn fine orice ar face el, totul contribuie de a оnfuria оncг mai mult єi de a preface оn fiarг sгlbatecг pe adversari, cum єi de a-l face mai rгu єi chiar de cвt cei nebuni. Nici chiar numele lui nu voeєte a-l pronunюa, єi nici nu suferг de a-l auzi mгcar, ci tot ce iasг din gura lui este izvorвt din rгutate єi din deprinderea de a batjocuri.” (Comentariile sau Explicarea Epistolei cгtre Efeseni, omilia XIV, p. 140)

 

,,Nu numai cг nu-i iubim pe vrгjmaєi, dar оncг duєmгnim єi urвm chiar pe cei ce ne iubesc. Uitгtura urвtг, invidia, nimicirea prin fapte єi vorbe a cinstei єi a numelui bun a altora nu au altг explicaюie decвt ura єi duєmгnia оnverєunatг. Astfel, nu numai cг nu ne deosebim оntru nimic de pгgвni, dar suntem оn privinюa aceasta cu mult mai rгi decвt ei.” (Despre cгinюг (I), 4, оn vol. Despre mгrginita putere a diavolului. Despre cгinюг…, pp. 66-67)

DUЄMГNIA (pricinuieєte rгu mai ales celui ce o оmbrгюiєeazг)

 

„… aflг cг nu faci duєmanului tгu atвta rгu cвt юie”. (Omilii la Matei, omilia XVI, X, оn col. PSB, vol. 23, p. 215)

DUЄMГNIA (gravitatea)

 

„Niciodatг єi nicгieri diavolul nu gгseєte un loc mai propriu єi mai potrivit ca оn duєmгnii. De aici se єi nasc miile de rele ce bвntuie omenirea.” (Comentariile sau Explicarea Epistolei cгtre Efeseni, omilia XIV, p. 139)

 

„Cвnd e vorba de cel ce юine mвnie, оn fiecare zi se оncearcг acelaєi pгcat. La ce iertare - ia spu­ne-mi — ne putem atunci aєtepta, dacг, de bunгvoie, ne-am supus unei fiare aєa de crunte (pгcatul)? Cum vei ruga pe Dumnezeu sг fie blвnd єi blajin cu tine, cвnd tu, pentru tova­rгєul tгu de robie, eєti aєa de hapsвn єi neоn­durгtor? O sг-mi spui cг te-a batjocorit. Dar єi tu batjocoreєti pe Dumnezeu adesea. Єi unde se potriveєte tovarгєul de robie cu Stгpвnul? Єi apoi el - tovarгєul tгu de robie - poate cг te-a batjocorit fiind nedreptгюit, єi tu te-ai oюгrоt: ci tu batjocoreєti pe Stгpвnul tгu, nu fiind nedreptгюit sau asuprit de El, ci primind binefaceri de la El оn fiecare zi. Gвndeєte-te cг dacг Dumnezeu ar vrea cu de-amгnuntul sг cerceteze greєelile ce le-am fгcut faюг de El, n-am trгi nici mгcar o singurг zi. Dacг ai юine seama, Doamne, Doamne, de pгcatele noastre, zicepsalmistul, cine ar putea sг fie gгsit bun? (Ps., 129, 3). Єi ca sг las la o parte toate celelalte, pe care le єtie cugetul fiecгruia din acei ce pгcгtuiesc єi la care nu are de martori pe oameni, ci numai pe singur Dumnezeu, dacг ni s-ar cere socotealг numai de pгcatele acestea fгюiєe єi mгrturisite, ce iertare am putea avea pentru acestea?” (Predicile despre statui, Partea a II-a, predica a XX-a, pp. 178-179)

DUЄMГNIA (consecinюele nimicitoare de suflet ale acesteia)

 

„Ce poate fi mai nenorocit decвt un om mвniat fгrг оncetare? Dupг cum nebunii nu se pot niciodatг bucura de liniєtea (cugetului), tot aєa єi cel care юine mвnia єi are duєman, niciodatг nu va avea parte de pace, fierbвnd оntr-una єi sporind оn fiecare zi furtuna gвndu­rilor lui, cвnd оєi aduce aminte de vorbele єi faptele aceluia, umflвndu-se de duєmгnie chiar numai la auzul numelui celui care l-a supгrat, iar cвnd оl vede tremurг єi se teme, ca єi cum ar fi supus la cel mai greu chin. E destul sг vadг vreun lucru de-al lui: un veєmвnt, casa sau strada lui, ca sг se chi­nuiascг: єi, dupг cum hainele, faюa, оncгlюг­mintea, casa ba chiar єi strada celor scumpi єi dragi obiєnuiesc sг ne umple de voie bunг, orice vine de la oamenii duєmani єi urвюi, sluga, prietenul, casa, strada sau orice alt lucru de la ei, dacг ne iese оnainte, ne roade sufletul єi cu fiecare lucru vгzut, ne face altг ranг.

Dar la ce avem nevoie de aceastг оmpresurare, de acest chin єi pedeapsг a sufle­tului? Chiar dacг gheena nu i-ar ameninюa pe cei ce sunt munciюi de urг, dar mгcar nu­mai din pricina caznelor ce le pricinueєte ura, ar trebui sг iertгm pгcatele aproapelui nostru. Dar cвnd ne aєteaptг pedeapsa veєnicг, ce lucru poate fi mai neghiob decвt sг te chinuieєti єi aci єi acolo, оnchipuindu-юi cг pe­depseєti pe duєman?” (Predicile despre statui, Partea a II-a, predica a XX-a, p. 183)

 

„Nimic nu umple atвt cugetul de necurгюie, ca mвnia ce stгruie neоncetat оn suflet. Acolo unde e mвnie sau supгrare, zboarг duhul blвndeюii. Єi dacг omul e gol de Duhul Sfвnt, ce nгdejde de mвntuire va avea? Cвnd va єti sг pгєeascг drept? Drept aceea, iubitule, cautг ca nu cumva, cвnd vrei sг-юi rгzbuni pe duєman, sг aluneci оn prгpastie єi sг te pustieєti de ocrotirea lui Dumnezeu. Mai ales cг, chiar dacг lucrul ar fi foarte greu, mгrimea pedepsei (ce ne aєteaptг pe cea lume) izvorвte din neascultare ar fi оn stare sг ridice chiar єi pe cel mai cгzut єi mai netrebnic, оnduplecвndu-l sг rabde orice trudг.” (Predicile despre statui, Partea a II-a, predica a XX-a, pp. 198-199)

 

„Dacг vei continua cu duєmгnia єi te sur­prinde moartea cu vrгjmгєie-n suflet, trebuie neapгrat sг fii pedepsit acolo. La fel se оntвmplг cu oamenii care sunt оn proces unii cu alюii. Dacг se оmpacг оnainte de a intra la judecatг, scapг єi de pagubг, єi de fricг, єi de primejdii multe, cг pun capгt procesului dupг cum vor ei; dar dacг lasг оn seama judecгtorului judecarea lor, suferг єi pedeapsг, єi pierdere de bani, iar duєmгnia dintre ei nu mai are sfвrєit. Tot aєa єi aici; dacг ne оmpгcгm cu duєmanii noєtri оn viaюa de aici, scгpгm de orice pedeapsг; dar dacг ne ducem cu duєmгnia оn suflet оnaintea acelui tribunal оnfricoєгtor, vom fi pedepsiюi cumplit la judecata Dreptului Judecгtor. Vom fi pedepsiюi neоndurгtor єi noi, єi duєmanii noєtri: cei care s-au mвniat pe nedrept, pentru cг s-au mв­niat fгrг sг aibг dreptate, iar cei care s-au mвniat pe bunг dreptate, pentru cг pe bunг dreptate au purtat оn suflet dor de rгzbunare.” (Cгtre cei ce n-au venit la bisericг; єi la cuvвntul apostolic care zice: <<Dacг flгmвnzeєte duєmanul tгu, dг-i pвine…>>, 7, оn vol. Despre schimbarea numelor. Despre rгbdare. Despre milostenie…, p. 123)

DUЄMГNIA (remedii)

 

„Sг arгtгm duєmanilor noєtri dragostea poruncitг de Hristos, ca sг fim asemenea Tatгlui nostru celui din ceruri! Єi-i vom pune capгt, dacг ne aducem aminte de propriile pгcate, dacг cercetгm cu toatг luarea aminte de propriile noastre pгcate.” (Omilii la Matei, omilia XIX, IX, оn col. PSB, vol. 23, pp. 258-259)

 

„Dar cum sг оmblвnzim oare mвnia? Cum sг stingem flacгra? Dacг vom оnюelege єi vom simюi propriile nostre greєeli, єi cвt suntem de rгspunzгtori оnaintea lui Dumnezeu; dacг vom оnюelege cг nu ne rгzbunгm asupra duєmanului, ci asupra noastrг; dacг vom оnюelege cг noi prin duєmгnie mulюumim pe diavol, pe cel ce cu adevгrat este duєmanul nostru, єi cг odatг cгzuюi оn cursele lui noi nu facem altceva, decвt cг pe de o parte nedreptгюim pe aproapele, care este unul din mгdularele noastre, iar pe de-altг parte cг pe dвnsul (diavolul) оl cinstim єi оl preamгrim. Voieєti numaidecвt sг fii rгzbunгtor єi duєman? Fii єi duєman, оnsг al diavolului, iar nu al mгdularului, al fratelui tгu.” (Comentariile sau Explicarea Epistolei cгtre Efeseni, omilia XIV, p. 140)

 

„Cвnd duєmanul tгu te-a vгtгmat, dacг eєti treaz, єi nu doar cг nu te rгzbuni pe cei deopotrivг cu tine, dar le mai faci єi bine, vei оnюelege cг tocmai prin aceasta el юi-a fгcut bine. Dar rana este adвncг, spui tu. Dar оnюelege cг binele nu i-l faci duєmanului tгu, cгci pe dвnsul оl pedepseєti, ci юie оnsuюi оюi faci bine, pentru cг iute vei dobвndi оnclinarea de a face binele.

Dar cum? Trebuie oare ca binele sг fie fгcut cu scop? Desigur cг nu, оnsг cвnd inima nu va putea suporta nedreptatea venitг de la aproapele, tu sfгtuieєte-o єi grabnic o vei convinge ca sг lase duєmгnia, iar apoi vei face bine duєmanului tгu ca unui prieten єi de bunгtгюile viitoare te vei оnvrednici.” (Omilii la Epistola cгtre Filipeni, omilia a XV-a, p. 262)

 

„Cвnd voieєti a rгzboi pe fratele tгu, оnюelege cг te rгzboieєti оmpotriva membrelor lui Hristos, єi conteneєte cu mвnia.” (Comentariile sau Explicarea Epistolei cгtre Coloseni, omilia III, p. 41)

 

„Doresc sг aud cг cineva оntвlnind оn cale pe duєmanul sгu i-a apucat amвndouг mвinile оn mвinile sale, l-a prins оn braюe, l-a sгrutat єi a lгcrimat. Atunci acela chiar de ar fi fiarг sгlbaticг, chiar de ar fi piatrг, sau orice, se va оmblвnzi оn urma unei asemenea dragoste єi prietenii arгtate.” (Comentariile sau Explicarea Epistolei I cгtre Tesaloniceni, omilia IV, оn vol. Comentariile sau Explicarea Epistolei cгtre Coloseni, I єi II Tesaloniceni, p. 210)

 

„Rugгmintea ce v-am facut-o mai оnainte v-o fac єi acum. Rogu-vг, оndepliniюi-o! Sг stingem vrгjmгєiile pe care le avem unii cu alюii! Nimeni sг nu poarte vrajbг semenului sгu mai mult de o zi. Оnainte de pogorвrea nopюii, stinge єi mвnia, pentru ca nu cumva, rгmвnвnd singur cu gвndurile tale, sг aduni cu scumpгtate toate cele fгptuite єi spuse de vrajbг єi sг faci mai оmpovгrгtor sfвrєitul єi mai grea оmpгcarea.

E la fel ca atunci cвnd ni se scrвntesc oasele mгdularelor noastre єi ies de la locul lor. Dacг le оndreptгm оndatг, le punem la locul lor farг multг durere; dar dacг le lгsгm multг vreme оn afara cгsuюelor lor, cu anevoie le оntoarcem sг le punem la locul lor; iar dupг ce le-am pus, e nevoie de multe zile ca sг se potriveascг bine, sг se оntгreascг єi sг rгmвnг la locul lor.

Tot aєa єi cu vrajba. Dacг ne оmpгcгm оndatг cu vrгjmaєii noєtri єi o facem cu dragг inimг, n-avem nevoie de multг silinюг ca sг ne reоntoarcem la vechea prietenie; dar dacг lгsгm sг curgг multг vreme, ca єi cum am fi orbiюi de vrajbг, ne roєim la faюг, ne ruєinгm; avem nevoie de alюi oameni, nu numai de aceia care sг ne punг faюг оn faюг cu cei cu care suntem оnvrгjbiюi, dar єi de oameni care sг ne єi stгpвneascг bine dupг ce ne-am оntors, pвnг ce ajungem la prietenia de mai оnainte”. (Cuvвntгri оmpotriva anomeilor, cuv. X, оn vol. Cuvвntгri оmpotriva anomeilor. Cгtre iudei, p. 166)

 

„Dacг prindem duєmгnie pe cineva, sг ne оmpгcгm cu el оn aceeaєi zi. Dacг rгmвne duєmгnia єi a doua zi єi a treia zi, atunci ziua a treia ajunge repede a patra, aceasta a cincea, iar a cincea va da naєtere la mai multe zile de duєmгnie. Cu cвt zгbovim mai mult, cu atвt ne este mai ruєine sг ne оmpгcгm.

Spui cг este o ruєine sг te duci la duєmanul tгu, sг te оmpaci cu cel ce юi-a fгcut rгu?

Dar tocmai aceasta-i laudг, aceasta-i cununг, acesta-i cuvвnt de laudг, acesta-i cвєtig єi visterie cu mii єi mii de bunгtгюi. Оnsuєi duєmanul te va lгuda єi te vor lгuda toюi cei de faюг! Iar dacг unii oameni te vor judeca, aflг cг Dumnezeu negreєit te va оncununa. Dacг оnsг aєtepюi ca duєmanul tгu sг vinг mai оntвi la tine єi sг-юi cearг iertare, nu vei avea atвta cвєtig; cгci el, luвndu-юi-o оnainte, юi-a rгpit rгsplata єi a mutat asupra lui toatг binecuvвntarea; dar dacг alergi оnainte de-a alerga el, nu te-ai micєorat, ci ai biruit mвnia, ai biruit patima, ai arгtat multг filosofie ascultвnd de Dumnezeu, юi-ai fгcut viaюa mai plгcutг, ai scгpat de griji єi de tulburare. Este greu єi primejdios lucru sг ai mulюi duєmani, nu numai dupг hotгrвrea lui Dumnezeu, dar єi dupг judecata omeneascг. Dar pentru ce vorbesc de mulюi duєmani? E primejdios lucru sг ai chiar numai un singur duєman, dupг cum liniєtitor єi mвntuitor lucru este sг оi ai pe toюi semenii prieten”. (Cuvвntгri оmpotriva anomeilor, cuv. X, оn vol. Cuvвntгri оmpotriva anomeilor. Cгtre iudei, pp. 167-168)

 

„Cвnd cei vinovaюi de nelegiuirile acestea (dгrвmarea statuilor) erau tвrвюi оn judecatг, cвnd focul (la flacгra cгruia erau canoniюi) ardea оnгuntru, iar cгlгii оi оnconjurau єi le sfвєiau coastele, dacг cineva stвnd acolo оntr-o parte i-ar fi grгit astfel: Dacг aveюi duєmani, uitaюi mвnia voastrг єi atunci puteюi sг scгpaюi de acest chin, oare nu s-ar fi rostogolit la picioarele aceluia sг le sгrute? Dar ce vorbesc de picioare? Dacг i-ar fi poftit sг se оnvoiascг a fi robi de aici оncolo, ar fi primit єi aceastг condiюie. Apoi dacг o pedeapsг omeneascг, ce are un sfвrєit, biruie orice supгrгri, cu atвt mai mult pedeapsa veєnicг, dacг gвndul la ea ar stгpвni mereu cugetul nostru, ar alunga din suflet nu numai mвnia, dar єi orice gвnduri rele. Cгci ce e mai uєor decвt sг nu mai юii mвnia оmpotriva omului ce te-a vгtгmat? Pentru asta nu e ne­voie de mari cгlгtorii, de cheltuieli de bani, de mijlocirea altora; e de ajuns ca sг vrei, єi vir­tutea aceasta єi-a єi оmplinit lucrarea ei. Atunci de ce pedeapsг nu suntem noi vrednici, dacг din pricina unor treburi lumeєti ne supunem la оndatoriri vrednice de robi єi facem servicii mai prejos de mвndria noastrг, cheltuim bani, stгm de vorbг cu portarii, ca sг ne gudurгm pe lвngг niєte nelegiuiюi, єi оntr-un cuvвnt, suntem gata la orice numai ca sг ne ajungem scopul, iar cвnd e vorba de o lege dumnezeiascг, nu numai cг pregetгm de a-1 оmbia noi la оmpгcгciune pe fratele ce ne-a mвhnit, dar оncг socotim o ruєine sг alergгm noi mai оntвi spre dвnsul?

Oare socoteєti ca o ruєine, ca sг te alegi tu mai оntвicu un cвєtig? Ba ar trebui sг-юi fie ruєine de a stгrui оn aceastг patimг (a mвniei), aєteptвnd sг vie la tine pentru оmpгcare cel care te-a supгrat: aceasta e ruєine, ocarг єi cea mai mare pagubг. Cгci cel care vine оntвi, acela se alege cu cвєtigul. Dacг te lepezi de mвnia ta, rugat fiind de altul, atunci acestuia i se pune оn socotealг fapta asta bunг; cгci nu din supunere cгtre Dumnezeu, ci ca sг-i faci aceluia pe plac, ai оmplinit legea; dacг оnsг, fгrг sг mijloceascг nimeni, fгrг sг vie nici acela care te-a jignit, ca sг te roage (de оmpгcare), ci tu, lгsвnd la o parte orice ruєine єi codealг, alergi la cel ce te-a jignit, sг te оmpaci cu el, atunci toatг isprava e numai a ta єi tu vei primi toatг rгsplata.” (Predicile despre statui, Partea a II-a, predica a XX-a, pp. 184-185)

 

„Dacг юi-aє spune: Posteєte!, оmi pui оnainte slгbiciunea trupului; dacг-юi spun: Dг sгracilor! o sг-mi vorbeєti de lipsa ta de mijloace єi de оndatorirea de a-юi creєte copiii; dacг-юi spun: Du-te mai des la bisericг!, vorbeєti de grijile tale lumeєti; dacг-юi spun: Du-te la sobor єi cautг sг оnюelegi adвncimea оnvгюгturilor (creєtine), vorbeєti de nepriceperea ta. Dacг-юi spun: оndreaptг pe altul!, rгspunzi cг acela nu ascultг de sfaturile tale, cгci adesea, cвnd vorbeai, nu te-a luat оn seamг. Scuzele astea sunt cam slabe, dar totuєi sunt scuze. Dar dacг оюi voi spune: Uitг-юi supгrarea єi оmpacг-te!, atunci la ce pretext mai alergi? N-o sг-mi poюi vorbi nici de slг­biciunea trupului, nici de sгrгcie, nici de ne­pricepere, nici de treburi: de aceea pгcatul acesta e mai de neiertat ca oricare altul.” (Predicile despre statui, Partea a II-a, predica a XX-a, pp. 185-186)

 

„Cum vei putea оntinde mвna spre cer sau sг-юi miєti limba sau sг ceri iertare? Cгci chiar dacг Dumnezeu ar vrea sг-юi ierte pгcatele, tu nu-I оngгdui, de vreme ce юii mвnia оn su­flet оmpotriva tovarгєului de robie al tгu. O sг-mi spui cг acesta e hain єi sгlbatic, lacom de pedeapsг єi de rгzbunare. Dar tocmai de aceea sг-i ierюi pгcatele. Ai rгbdat multe asupriri, юi s-au hrгpit multe, ai auzit multe ocгri, ai suferit pagubг оn treburile cele mai de seamг, єi doreєti sг-юi vezi duєmanul pe­depsit. Єi оn aceasta юi-e юie de folos sг ierюi.” (Predicile despre statui, Partea a II-a, predica a XX-a, p. 186)

 

„Cгci adesea mulюi fiind mustraюi de noi pentru cг nu s-au оnduplecat sг se оm­pace cu duєmanii cвnd au fost оmbiaюi la aceasta, au gгsit de cuviinюг sг se dezvinovгюeascг de rгutatea lor оn acest fel: Nu vreau sг mг оm­pac, ca sг nu-1 fac mai rгu, mai hain, єi sг nu mг dispreюuiascг dupг aceea єi mai mult. Єi pe lвngг aceasta mai spun єi aceea: Mulюi oameni cred cг din slгbiciune mг duc eu mai оntвi sг mг оmpac єi sг-mi оmbii duєmanul. Toate acestea sunt deєertгciuni. Ochiul cel neadormit a vгzut cugetul tгu; de aceea nu trebuie sг юii deloc seamг de tovarгєii tгi de robie, cвnd e vorba sг оndupleci pe Judecг­torul ce are sг te judece. Iar dacг stai pe gвnduri de teamг ca duєmanul sг nu se facг єi mai rгu din pricina omeniei tale, apoi aflг cг nu aєa se face mai rгu, ci mai rгu se face, dacг nu te оmpaci cu el. Chiar dacг ar fi omul cel mai pгcгtos, єi chiar dacг nu ar spune єi n-ar vesti-o, chiar tгcвnd, el va оncuviinюa felul tгu de purtare, єi оn cugetul lui va cinsti blвndeюea ta; dacг, оnsг, cu toate mгgulirile єi cu toatг omenia va stгrui оn aceeaєi rгutate, va avea ca pedepsitor foarte crunt pe Dumnezeu.” (Predicile despre statui, Partea a II-a, predica a XX-a, pp. 187-188)

 

„Cel care vвneazг slava cea lumea­scг, єi care de aceea se оmpacг, acela e oprit de la cвєtigul provenit din rгsplatг; acela оnsг care єtie bine cг mulюi оl vor єi batjocori єi-l vor ocгrо, єi care totuєi chiar aєa mai оncearcг sг se оmpace, va avea parte de o cununг оndoitг єi оntreitг. Єi acesta e cu adevгrat cel ce face aceasta pentru Dumnezeu.” (Predicile despre statui, Partea a II-a, predica a XX-a, p. 189)

 

„Ni s-a poruncit sг avem un singur duєman: diavolul. Cu el sг nu te оmpaci niciodatг, iar fratelui sг nu-i porюi niciodatг urгоn inimг, ci chiar de se iscг vreo neоnюelegere, aceasta sг юinг doar o zi, єi sг nu treacг de lungimea unei zile. Soarele - zice Apostolul - sг nu apunг peste mвnia voastrг (Efes., 4, 26).

Dacг te оmpaci оnainte de searг, capeюi o oarecare iertare de la Dumnezeu; dacг stгrui sг rгmвi duєman єi mai departe, ura nu mai e fiica mвniei sau a supгrгrii care te-au scos din fire, ci a rгutгюii єi a unui suflet pгcгtos care nu unelteєte decвt rele. Rгul nu e numai cг te lipseєti de iertare, dar єi оndreptarea se face din ce оn ce mai greu; dacг trece o zi, ruєinea se face mai mare, iar dacг trece єi a doua, sporeєte iarгєi.

Dacг se va adгuga єi a treia єi a patra, se va adгuga єi a cincea. Єi iarгєi din cinci se fac zece, din zece douгzeci, din douгzeci o sutг єi оn cele din urmг rana nu mai are leac; єi cu cвt se adaugг mai mult timp, cu atвt ne depгrtгm mai mult (de оmpгcгciune).” (Predicile despre statui, Partea a II-a, predica a XX-a, p. 191)

 

„Dacг ai fost nedreptгюit de aproapele tгu, adu-юi aminte de David. Gвndeєte-te la blвndeюea єi la lipsa de rгutate a acestui prooroc єi mвnia care оюi arde sufletul va dispгrea.

Spune-mi: din ce pricinг юi-e duєman fratele tгu? Poate te-a оnjurat? Poate a furat de la tine? Poate te-a nedreptгюit? Orice юi-ar fi fгcut, sг nu оntвrzii sг tai frвnghia care te юine legat de duєmгnie. Dacг nu faci lucrul acesta astгzi, mвine va fi mai greu. Poimвine, єi mai greu. Cu fiecare zi ce trece, ruєinea ta va creєte єi odatг cu ea, duєmгnia va prinde rгdгcini puternice оn inima ta.

Umple-mг de bucurie spunвndu-mi cг ai fost la duєmanul tгu, l-ai prins оn braюe, l-ai strвns cu iubire єi l-ai sгrutat cu lacrimi оn ochi. Chiar єi fiarг dacг ar fi, purtarea ta оi va muia inima єi se va оmblвnzi. Оn felul acesta, scapi de pгcat, iar pe el оl cвєtigi, fгcвndu-l sг-єi prefacг ura оn prietenie єi dragoste.

Sг nu-mi zici: Este un om sucit, rгu єi de neоndreptat єi de aceea nu aє putea niciodatг sг mi-l fac prieten. Oricum ar fi, nu poate fi mai rгu decвt Saul, care, deєi, a fost salvat de multe ori de la moarte de David, s-a оntors оmpotriva acestuia. Dar cu toate cг Saul s-a purtat astfel, David l-a ajutat din nou, оnsг Saul nu s-a potolit єi a cгutat sг-l omoare iar єi iar.

Ce poюi sг mai zici despre duєmanul tгu? Cг юi-a intrat fгrг drept pe ogor? Cг юi-a furat animalele? Cг єi-a bгtut joc de tine? Cг te-a оnєelat? Cu toate acestea, nu a оncercat sг-юi ia viaюa, aєa cum a оncercat оn repetate rвnduri Saul cu David. Єi chiar dacг ar оncerca sг-юi ia viaюa, tot David este mai presus de tine, cгci cu toate cг a trгit оn vremea legii mozaice, care nu era desгvвrєitг єi care оnvгюa: ochi pentru ochi, dinte pentru dinte (Ieє., 21, 24), a ajuns la оnгlюimea оnюelepciunii legii evanghelice: iubiюi pe vrгjmaєii voєtri, faceюi bine celor ce vг urгsc pe voi (Luca 6, 27). Pe cвnd tu, de multe ori, te umfli de rгutate, оnfuriat de ceea ce юi-a fгcut duєmanul tгu оn trecut, David, neюinвnd cont de ce avea sг-i facг Saul оn viitor, nu оnceta sг-1 ajute єi sг-1 salveze din orice primejdie. Pe cine salva mereu? Pe cel care cгuta cu tot dinadinsul sг-1 omoare.” (Din vol. Problemele vieюii, pp. 241-242).


EDUCAЮIA (copiilor)

 

„Vг rog, sг оntindeюi mвnг de ajutor copiilor voєtri, ca sг nu fim pedepsiюi єi pentru pгcatele sгvвrєite de ei. Nu єtiюi, oare, ce a pгюit preotul Eli, cг n-a оndreptat cum se cuvine pгcatele copiilor lui? (I Regi, 4, 18-19). Dupг cum un doctor nu vindecг o ranг dacг оntrebuinюeazг plasture оn loc de cuюit, cвnd rana are nevoie de cuюit, tot aєa єi preotul acela a primit aceeaєi pedeapsг ca єi copii lui, pentru cг s-a purtat cu ei cu multг blвndeюe, оn loc sг-i pedepseascг pe mгsura pгcatelor lor.

Sг ne temem, vг rog, de aceastг pildг! Iar dacг avem copii sг ne оngrijim de creєterea lor.” (Omilii la Facere, omilia LIX, V, оn col. PSB, vol. 22, p. 263)

 

„Sг nu ne strгduim, dar, sг adunгm bani, ca sг-i lгsгm copiilor noєtri, ci sг-i оnvгюгm virtutea єi sг chemгm peste ei binecuvвntarea lui Dumnezeu. Acesta, acestea e cea mai mare bogгюie, aceasta e bogгюia cea nespusг, cea necheltuitг, care sporeєte оn fiecare zi bogгюia noastrг. Nimic nu-i egal cu virtutea, nimic nu-i mai puternic decвt ea. Chiar de mi-ai vorbi de demnitate de оmpгrat, de cel cu coroana pe cap! Dacг nu e virtuos, va fi mai ticгlos decвt un om оmbrгcat оn zdrenюe. La ce poate folosi diadema sau porfira dacг-i lipsit de virtute? Crezi, oare, cг Stгpвnul se uitг la deosebirea de dregгtorii? Crezi, oare, cг юine seamг de strгlucirea persoanelor? Nu! Cel care n-a dobвndit aici pe pгmвnt оndrгznire cгtre El, nu va avea parte nici pe lumea cealaltг de cinste єi de оndrгznire.

Lucrul acesta sг-l urmгrim cu toюii. Sг оnvгюгm pe copii noєtri sг punг virtutea mai presus de orice єi sг socoteascг bogгюia o nimic. Aceasta, da, aceasta este adeseori piedicг оn calea virtuюii, cвnd tвnгrul nu єtie sг se foloseascг de bani cum trebuie. Єi dupг cum copii cei mici adeseori se rгnesc cвnd umblг cu cuюite sau sгbii, pentru cг nu єtiu sг le foloseascг cum trebuie – de aceea mamele nici nu-i lasг sг punг mвna pe ele – tot aєa єi tinerii cad оn mari primejdii, cвnd primesc moєtenire de averi єi nu vor sг le оntrebuinюeze aєa cum trebuie. Cu ele оєi adunг povarг de pгcate. Din ele se nasc desfгtгrile, plгcerile ruєinoase єi nenumгrate rele. Nu vreau sг spun cг averile-s de vinг, ci cг de vinг sunt cei care moєtenesc averile єi nu єtiu cum sг se foloseascг cum trebuie de ele”. (Omilii la Facere, omilia LXVI, IV, оn col. PSB, vol. 22, p. 329)

 

„Ascultг cum se оngrijea Iov de creєterea copiilor lui! Nu-i rгsfгюa peste mгsurг, aєa cum facem noi, ci le cerea sг aibг viaюг desгvвrєitг. Dacг aducea jertfe pentru pгcatele neєtiute ale copiilor lui (Iov 1, 5), gвndeєte-te ce judecгtor aspru era al faptelor lor єtiute!” (Omilii la Matei, omilia XXXIII, VI, оn col. PSB, vol. 23, p. 416)

 

„Un tвnгr, de a cгrui educaюie nu te ocupi este ca un pгmвnt оnюelenit pe care cresc mulюi spini. Sг aruncгm, dar, asupra tinerilor focul Duhului Sfвnt, sг ardem dorinюele lor rele, sг оntoarcem brazdele ogorului sufletului lor єi sг-i facem gata de a primi sгmвnюa. Sг arгtгm lumii pe tinerii noєtri mai cuminюi єi mai оnюelepюi decвt bгtrвnii pгgвnilor”. (Omilii la Matei, omilia XLIX, V, оn col. PSB, vol. 23, pp. 576-577)

 

„Єi doar nu este o artг mai mare ca aceasta. Care artг poate fi egalг cu arta de a educa sufletul copilului, de a-i forma mintea tвnгrului? Cel care practicг aceastг artг trebuie sг fie mai priceput єi mai talentat decвt un pictor єi decвt un sculptor”. (Omilii la Matei, omilia LIX, VII, оn col. PSB, vol. 23, p. 695)

 

„Cea dintвi mare este marea vвrstei copilгriei, care e tare agitatг din pricina neєtiinюei, a uєurгtгюii єi a nestatorniciei. De aceea punem copiilor єi dascгli, ca aceєtia, prin purtarea lor de grijг, sг dea firii ceea ce-i lipseєte, оntocmai ca pe mare, prin meєteєugul conducerii corгbiei.” (Omilii la Matei, omilia LXXXI, V, оn col. PSB, vol. 23, p. 924)

 

„Оn mod principal aceastг vвrstг are nevoie de оnvгюгturile noastre: cum ea este fragedг, оnvгюгturile care i se dau intrг uєor оn sufletul lor, єi se imprimг ca єi sigiliul pe cearг оn sufletul lor; este momentul critic de care depinde viaюa lor оntreagг sг aleagг viciul sau virtutea. Dacг deci de la оnceput єi din primii ani, sunt оntorєi copiii de la pгcat, єi sunt puєi pe calea cea dreaptг, li se va imprima lor obicei bun care va rгmвne оn ei ca o a doua naturг; ei nu vor fi duєi uєor de la sine la rгu, obiceiul оi va reюine єi-i va antrena la bine. Prin aceia, noi оi vom face mult mai folositori pentru stat chiar decвt bгtrвnii єi le vom insufla din tinereюe, virtuюile maturitгюii.” (Comentar la Evanghelia de la Ioan, omilia III, 1, p. 16)

 

„Sг nu ne gвndim dar cum sг lгsгm pe copii bogaюi, ci cum sг-i lгsгm virtuoєi. Dacг ei au avere оn care se оncurajeazг, nu se vor mai оndeletnici cu nimic, fiindcг prin averea lor cea multг vor astupa, aєa zicвnd, relele ce-i stгpвnesc, pe cвnd dacг se vor vedea goi єi lipsiюi de mвngвiere, vor face totul ca prin virtutea lor sг gгseascг mвngвiere оn sгrгcie. Deci sг nu le laєi avere, ca sг le laєi virtutea.” (Omilii la Epistola cгtre Romani a Sfвntului Apostol Pavel, omilia VII, p. 123)

 

„Tinereюea este sгlbaticг, avвnd nevoie de mulюi purtгtori de grijг, dascгli, pedagogi, оngrijitori, de mulюi hrгnitori. Este de dorit, deci, ca dupг atвtea necazuri, sг poatг fi stгpвnitг. Tinereюea este ca un cal sгlbatic, ca єi o fiarг sгlbaticг, єi dacг de la оnceput єi din cea mai fragedг vвrstг a copilгriei оi vom pune niєte hotare bune, dupг aceea nu vom avea anevoie de multe osteneli, ci obiєnuinюa va deveni lege. Sг nu-i dгm sг facг ceva din cele plгcute єi vгtгmгtoare єi nici ca unor copii sг le facem totdeauna pe placul lor, ci mai cu seamг sг-i юinem оn оntreaga оnюelepciune єi cumpгtare, fiindcг abuzul de acestea pierde tinereюea mai mult decвt orice.” (Tвlcuiri la Epistola оntвi cгtre Timotei, omilia a IX-a, p. 97)

 

„Mare depozit avem noi оn copiii noєtri. Sг ne оngrijim de ei, iar aceasta sг o facem ca nu cumva vicleanul diavol sг ne piardг chiar pe noi. Acum, оnsг, toate sunt contrare pentru noi. Pentru ca sг putem avea юarina bunг єi rodnicг, toate le facem: єi ca sг o оncredinюгm unui bгrbat credincios, єi sг cгutгm a avea un оngrijitor de mгgari, un altul pentru catвri, un iconom, єi un logofгt deєtept; iar tocmai ceea ce este mai de preю pentru noi, sг ne оngrijim de a оncredinюa pe copilul nostru unuia care ar putea sг-i pгstreze neatinsг оntreaga ui оnюelepciune, la aceasta nu ne gвndim, deєi aceasta este proprietatea noastrг cea mai de preю, iar celelalte prin el vin. Ne оngrijim de proprietгюile ce le vom da lor, єi nu ne оngrijim de ei. Ai vгzut cвtг lipsг de judecatг?

Cerceteazг sufletul copilului, єi la urmг vor veni єi acelea; iar dacг acest bun nu este, nici un folos nu va avea el din averi, pe cвnd dacг va cвєtiga acest bun, nici o vгtгmare nu va avea de la sгrгcie. Voieєti a-l lгsa pe el bogat? Оnvaюг-l sг fie om bun єi cinstit, fiindcг astfel va putea єi averile sг єi le stгpвneascг єi dacг nu va putea cвєtiga altele din nou, cel puюin nu va fi mai prejos decвt cele deja cвєtigate. Iar dacг copilul este rгu, chiar de i-ai lгsa lui nenumгratг avere, dacг nu i-ai lгsat pгzitor, l-ai fгcut mai rгu decвt cei ce ajung la cea mai de pe urmг sгrгcie. Copiilor celor care nu sunt bine crescuюi le este mai bunг sгrгcia decвt bogгюia. Sгrгcia юine pe cineva оn virtute chiar єi fгrг voia lui, pe cвnd bogгюia nici pe cei ce voiesc nu-i lasг sг fie оnюelepюi, ci оl scoate pe om, оl zdrobeєte єi оl bagг оn mii de rele.

Mamelor! Оngrijiюi-vг mai ales de fetele voastre, cгci este mai uєoarг pentru voi o astfel de оngrijire; luaюi seama bine, ca sг se deprindг sг stea оn casг, iar mai cu seamг оnvгюaюi-le sг fie evlavioase, demne a dispreюui averile, sг fie simple єi fгrг pretenюii оn оmbrгcгminte єi оn felul acesta daюi-le оn cгsгtorie. Cu chipul acesta nu numai pe ele, ci єi pe bгrbatul pe care оl vor avea l-aюi mвntuit єi l-aюi scгpat din neajunsuri; єi nu numai pe bгrbat, ci єi pe copii, єi nu numai pe copii, ci єi pe nepoюi. Cг dacг rгdгcina este bunг, ramurile se vor оntinde tot mai bine, iar pentru toate acestea veюi lua platг. Noi facem toate astfel оncвt sг folosim nu numai unui suflet, ci printr-un suflet sг folosim multora. Fata ta, astfel trebuie a ieєi din casa pгrinteascг la cгsгtorie, precum iese un luptгtor din locul de antrenament, avвnd toatг єtiinюa, cu cea mai mare exactitate, ca єi un aluat care trebuie a dospi оntreaga frгmвntгturг єi a o preface оn pвine bunг. Єi bгieюii trebuie sг fie aєa de sfioєi, prin demnitatea єi оntreaga оnюelepciune, оncвt sг aibг laudг єi de la oameni, єi de la Dumnezeu. Sг se оnveюe a-єi pгzi pвntecele, a fugi de lux, a fi iconomi, iubitori, sг оnveюe sг fie cumpгtaюi. Cгci numai aєa vor putea єi pгrinюilor a le pricinui o mai multг platг єi cu chipul acesta toate vor fi spre slava lui Dumnezeu, єi spre a noastrг mвntuire.” (Tвlcuiri la Epistola оntвi cгtre Timotei, omilia a IX-a, pp. 97-98)

 

,,Acesta, Eli, este unul dintre cei care au pгcгtuit din pricina rгutгюii copiilor lui, dar, mai bine spus, din pricina trвndгviei lui. N-a fost pedepsit pentru cг avea copii rгi, ci pentru cг-i cruюa mai mult decвt trebuie єi n-a apгrat legile lui Dumnezeu cвnd copiii lui le cгlcau оn picioare (I Regi 2, 13-18; 23-26).” (Despre necazuri єi biruirea tristeюii (III). Cuvвnt cгtre Staghirie, 6, оn vol. Despre mгrginita putere a diavolului. Despre cгinюг…, p. 214)

 

„Cвnd cineva ne face stгpвni peste unul dintre semenii noєtri, ne face o cinste deosebitг, dar cinstea aceasta ne sileєte foarte mult sг purtгm grijг de el; dacг nu ne obligг altceva, apoi faptul cг soarta aceluia stг оn mвinile noastre este destul de puternic sг ne оnduplece la aceasta єi n-am admite sг trгdгm cu uєurinюг pe cel оncredinюat nouг. Obligaюia aceasta оnsг creєte єi mai mult cвnd єtim cг cel care ne-a dat cinstea de a fi stгpвni peste cineva se supгrг, se mвnie, mai mult decвt cel de sub stгpвnirea noastrг, єi ne pedepseєte cumplit cвnd nu ne facem datoria. Tot aєa a procedat єi Dumnezeu.

Pentru ca pгrinюii sг nu dispreюuiascг poruncile lui Dumnezeu prin care li se porunceєte sг-єi creascг copiii, El le-a sгdit оn suflet o necesitate fireascг, dragostea de copii. Dar pentru ca nu cumva dragostea de copii sг slгbeascг єi sг se frвngг din pricina purtгrii urвte a acestora faюг de pгrinюi, Dumnezeu a rвnduit pedepse pentru copii, date atвt de El, cвt єi de pгrinюi, ca astfel copiii sг se supunг pгrinюilor cu toatг luarea-aminte, iar pгrinюii sг capete, prin aceastг rвnduialг, o єi mai mare dragoste de copii.

Dumnezeu nu numai cг pedepseєte pe copii cвnd se poartг urвt cu pгrinюii, єi оi cinsteєte єi оi laudг cвnd sunt buni, dar se poartг la fel єi cu pгrinюii, оi pedepseєte amar cвnd nu se оngrijesc de creєterea copiilor, єi-i cinsteєte єi-i laudг cвnd le dг o bunг creєtere.” (Apologia vieюii monahale, 4, оn vol. Despre Feciorie, Apologia vieюii monahale, Despre creєterea copiilor…, pp. 253-254)

 

„... sг-i chemгm acasг pe fiii noєtri doar cвnd vor fi puternici, cвnd vor fi de folos єi altora. Sг-i scoatem din mгnгstire numai atunci cвnd lumina vieюii lor va putea lumina pe toюi, cвnd lumina lor poate fi pusг оn sfeєnic (Matei 5, 14-16). Atunci veюi vedea ce fii aveюi voi єi ce fii au ceilalюi pгrinюi, care єi-au lгsat copiii оn lume єi pe care voi оi fericeaюi.” (Apologia vieюii monahale, 18, оn vol. Despre Feciorie, Apologia vieюii monahale, Despre creєterea copiilor…, p. 309)

 

„Aєa ar trebui sг procedeze єi cei care dau legi societгюii omeneєti, dacг vor sг aibг vreun folos de pe urma legiuirii lor. N-ar trebui sг aplice pedepsele cuvenite tinerilor atunci cвnd ajung bгrbaюi, ci sг-i formeze єi sг-i educe atunci cвnd sunt copii. Dacг ar proceda aєa, n-ar mai avea nevoie mai tвrziu de pedepse. Оn starea de azi a lucrurilor, legiuitorii se aseamгnг cu un doctor care, оn faюa unui om cuprins de o boalг uєoarг, n-ar spune nimic, nu i-ar arгta cum sг scape de boalг, dar i-ar prescrie nenumгrate reюete medicale atunci cвnd boala l-a doborвt єi nu mai poate fi vindecat. Tot astfel єi cei care fac legi, atunci оncearcг sг ne facг educaюia, cвnd ne-am stricat cu totul.

Pavel оnsг nu gвndeєte aєa, dimpotrivг, cere ca tinerii sг aibг de Ia оnceput єi din copilгrie lвngг ei dascгli ai virtuюii. Prin aceastг poruncг Pavel оmpiedicг strecurarea viciului оn sufletele lor. Aceasta-i оnvгюгtura cea mai bunг.

Nu-i bunг deloc aceea care mai оntвi оngгduie ca rгutatea sг punг stгpвnire pe sufletele tinerilor, iar apoi cautг s-o alunge. Noi sг procedгm altfel. Sг ne dгm toatг silinюa, sг nu precupeюim nimic spre a face ca rгutatea sг nu se strecoare оn sufletul copiilor noєtri.

Pentru aceea vг sfгtuiesc:

Nu оmpiedicaюi pe alюi oameni care vor sг оnveюe pe fiii voєtri virtutea. Veniюi-le voi оn ajutor, ca sг salvaюi de la оnec corabia sufletului copiilor voєtri. Puneюi-le totul la оndemвnг, astfel ca fiii voєtri sг traverseze cu bine marea acestei vieюi.

Dacг toюi am gвndi aєa despre creєterea copiilor noєtri, dacг toюi am cгuta sг-i povгюuim mai mult spre virtute decвt spre toate celelalte bunuri ale lumii, оncredinюaюi fiind cг virtutea este adevгratul bun, iar celelalte sunt bunuri de puюinг оnsemnгtate, fiii noєtri s-ar оmpodobi cu bunгtгюi atвt de mari, оncвt amintindu-le ar pгrea cг aiurez.” (Apologia vieюii monahale, 18, оn vol. Despre Feciorie, Apologia vieюii monahale, Despre creєterea copiilor…, pp. 309-310)

 

„Iar pricina tuturor relelor din lume provine din principiul pe care оl punem la temelia educaюiei copiilor noєtri. Єi vг voi explica acest lucru оn cele ce urmeazг.” (Despre creєterea copiilor, 15, оn vol. Despre Feciorie, Apologia vieюii monahale, Despre creєterea copiilor…, pp. 398)

 

„Dacг o fatг este crescutг оn casa pгrinteascг оn dragostea єi patima dupг podoabe femeieєti, cвnd va pleca din casa pгrinюilor va fi de nesuferit soюului ei єi greu de mulюumit єi mai оmpovгrгtoare decвt cei care strвng impozitele. V-am mai spus єi altгdatг cг rгul nu poate fi оndreptat din lume din pricinг cг nici un om nu are grijг de copii, nimeni nu le vorbeєte despre feciorie, nimeni nu le spune despre curгюia trupeascг єi sufleteascг, nimeni nu-i оnvaюг sг dispreюuiascг averile єi mгririle, nimeni nu le vorbeєte despre poruncile vestite оn Scripturi.

Ce se va оntвmpla cu copiii noєtri dacг n-au, chiar din prima vвrstг, educatori? Dacг oamenii care au fost educaюi chiar de cвnd s-au nгscut єi au fost instruiюi pвnг la bгtrвneюe nu reuєesc totuєi sг ajungг oameni desгvвrєiюi, cвt rгu nu vor sгvвrєi cei care de la оnceputul vieюii lor au fost obiєnuiюi sa audг vorbindu-li-se numai despre lucrurile pгmвnteєti? Оn vremea noastrг fiecare pгrinte оєi dг toatг silinюa sг instruiascг pe copiii lui оn meserii, оn arte, оn єtiinюг, оn oratorie, dar nici unul nu se intereseazг cвt de puюin sг educe sufletul lor.

Nu оncetez de a vг ruga, de a vг ruga cu lacrimi єi a vг cere ca, оnainte de toate celelalte, sг daюi copiilor voєtri o bunг educaюie. Dacг-юi iubeєti copilul, arat-o prin educaюia ce i-o dai. De altfel, ai єi rгsplatг. Ascultг ce spune Pavel: …dacг vor stгrui, cu оnюelepciune, оn credinюг, оn dragoste єi оn sfinюenie (I Tim., 2, 5). Dacг ai nenumгrate pгcate adunate оn conєtiinюa ta, atunci nгscoceєte o iertare a pгcatelor tale, єi anume: creєte un atlet pentru Hristos. Prin aceste cuvinte nu-юi spun: Nu-l lгsa sг se cгsгtoreascг. Trimite-l оn pustie. Pregгteєte-l sг оmbrгюiєeze viaюa monahilor! Nu-юi spun asta! Aє vrea negreєit єi aє dori ca toюi sг оmbrгюiєeze viaюa monahalг, dar nu silesc pe nimeni, pentru cг o astfel de viaюг pare prea greu de purtat. Creєte un atlet pentru Hristos! Оnvaюг-юi copilul din prima vвrstг sг trгiascг cu evlavie оn lume!” (Despre creєterea copiilor, 17-19, оn vol. Despre Feciorie, Apologia vieюii monahale, Despre creєterea copiilor…, pp. 399-400)

 

 

„Dacг vei оntipгri оn sufletul lui оncг fraged оnvгюгturile cele bune, nimeni nu va putea sг i le desprindг; ele se оntгresc ca єi sigiliul aplicat pe cearг. Copilul, cвnd e mic, tremurг, se teme єi are respect єi de chipul tгu, єi de cuvintele tale, єi de tot ce faci. Оntrebuinюeazг cum trebuie superioritatea ta. Tu eєti cel dintвi care te vei bucura de bunгtгюi dacг ai un copil bun, єi apoi Dumnezeu. Prin educarea copilului tгu lucrezi pentru tine оnsuюi.” (Despre creєterea copiilor, 20, оn vol. Despre Feciorie, Apologia vieюii monahale, Despre creєterea copiilor…, p. 400)

 

„Pune deci numaidecвt copilului lege ca sг nu ocгrascг pe nimeni, sг nu huleascг pe nimeni, sг nu se jure, sг nu оnjure, sг nu se batг. Cвnd оl vezi cг-юi calcг legea, pedepseєte-l, uneori printr-o cгutгturг asprг єi severг, alteori prin cuvinte usturгtoare, iar alteori, prin cuvinte de mustrare; deєteaptг-i uneori ambiюia prin cuvinte mгgulitoare de a fi mai bun decвt alюii, alteori fгgгduieєte-i rгsplatг pentru o purtare bunг. Nu-l bate mereu єi fгrг socotealг, ca sг nu-l obiєnuieєti sг fie crescut prin bгtaie. Dacг se va obiєnui sг fie educat numai prin bгtaie, va оnvгюa sг dispreюuiascг bгtaia. Iar dacг a оnvгюat sг dispreюuiascг bгtaia, ai stricat totul. Dimpotrivг, sг se teamг de bгtaie, dar sг n-o primeascг. Sг fie miєcat biciul, dar sг nu cadг pe spatele copilului. Ameninюгrile sг nu meargг pвnг la faptг. Dar sг nu creadг cг se reduc numai la ameninюгri cuvintele tale. Ameninюarea atunci este bunг, cвnd este crezut cг se va traduce оn faptг. Cгci dacг cel ce a greєit оюi aflг gвndul, va dispreюui єi ameninюarea, єi bгtaia. Dimpotrivг, sг se aєtepte sa fie pedepsit, dar sг nu-l pedepseєti, ca sг nu se stingг teama de pedeapsг, ci teama sг rгmвnг ca un foc plin de putere ce arde de peste tot toюi spinii, sau ca o cazma ascuюitг ce sapг pвnг оn adвnc. Cвnd vei vedea cг teama are bune rezultate, fii blвnd. Firea omeneascг are nevoie єi de blвndeюe.

Оnvaюг pe copil sг fie оngгduitor єi bun cu oamenii. Dacг-l vei vedea cг оnjurг єi insultг pe servitor, nu trece cu vederea acest lucru, ci pedepseєte-l pe copil. Dacг єtie cг nu-i este оngгduit sг оnjure єi sг insulte sluga, cu atвt mai mult nu va оnjura єi insulta pe ceilalюi oameni, оnchide-i gura la orice cuvвnt rвu єi urвt. Dacг-l vei vedea cг huleєte pe cineva, astupг-i gura єi оndreaptг-i limba spre propriile sale greєeli єi scгderi.

Sfгtuieєte єi pe mamг sг-i dea copilului astfel de оnvгюгturi; tot aєa єi pe pedagog, ca єi pe servitorul ce-l оnsoюeєte la plimbare, pentru ca toюi la un loc sг-i fie paznici єi sг observe ca nu cumva sг iasг din gura copilului, prin uєile cele de aur, acele cuvinte urвte єi rele.

Sг nu crezi cг-юi trebuie mult timp ca sг ajungi la bune rezultate, оюi sunt de-ajuns douг luni єi ai reuєit оn totul dacг de la оnceput оl observi, оl ameninюi єi pui atвt de mulюi supraveghetori. Buna lui deprindere se preface оntr-o a doua naturг.

Aєadar, aceastг poartг va ajunge o poartг vrednicг de a intra prin ea Domnul numai dacг nu se vor rosti nici cuvinte de ruєine, nici cuvinte necugetate єi nici un alt cuvвnt rгu, ci numai cele ce se cuvin Stгpвnului. Dacг cei care instruiesc pe copiii lor pentru a fi buni ostaєi, оi iau de mici єi-i оnvaюг sг tragг cu arcul, sг se оmbrace cu haine ostгєeєti, sг cгlгreascг, fгrг ca vвrsta copiilor sг le fie o piedicг, cu cвt mai mult trebuie ca aceia care se pregгtesc pentru oastea cereascг sг se оmbrace cu toatг aceastг podoabг оmpгrгteascг! Sг fie оnvгюat deci copilul sг cвnte psalmi lui Dumnezeu, spre a nu-єi petrece vremea cu cвntece de ruєine єi povestiri nefolositoare.” (Despre creєterea copiilor, 30-34, оn vol. Despre Feciorie, Apologia vieюii monahale, Despre creєterea copiilor…, pp. 404-405)

 

„Dacг poveєtile bгbeєti pun atвta stгpвnire pe sufletul copilului, оncвt оєi оnchipuie cг sunt adevгrate cele povestite, cum oare n-ar pune stгpвnire pe sufletul lui єi nu l-ar umple de multг teamг, cвnd i s-ar spune istorisiri cu totul adevгrate?” (Despre creєterea copiilor, 44, оn vol. Despre Feciorie, Apologia vieюii monahale, Despre creєterea copiilor…, p. 411)

 

„Sг nu duci niciodatг copilul la teatru, ca sг nu se pвngгreascг оn оntregime prin cele ce aude єi vede. Оn pieюe, mai cu seamг cвnd trece prin оnghesuialг de lume, pedagogul sг юinг seamг de aceastг lege єi sг vorbeascг cu el оn aєa chip, оncвt sг nu se pвngгreascг ochii copilului.

Sunt multe mijloace prin care poюi face pe copil sг nu-єi оnchipuie cг meritг sг fie vгzut єi admirat: dezbracг-l de prea multa podoabг; tunde-i pгrul de pe cap, aєa cum se cade sг fie un copil. Dacг se supгrг copilul cг este lipsit de podoabe, оnvaюг-l оn primul rвnd cг el este cea mai mare podoabг.

Astfel, pentru a face pe copil sг nu se uite cu plгcere Ia lucrurile care i-ar vгtгma sufletul, serveєte-te de povestirile acelea, destul de bune pentru a-l feri, оn care se vorbeєte despre pгcatele sгvвrєite de fiii Iui Dumnezeu cu fiicele oamenilor (Fac., 6, 4; Mt. 34, 37-39; Lc. 17, 27), despre cele оntвmplate sodomiюilor (Fac., 19, 1- 28), despre gheenг єi оncг multe altele.

Оn privinюa educaюiei ochilor, pedagogul єi оnsoюitorul copilului trebuie sг aibг multг grijг. Aratг-i alte frumuseюi єi оntoarce-i privirile, de la priveliєtile de ruєine, spre cer, soare, stele, florile pгmвntului, livezi, spre pozele frumoase din cгrюi. Cu astfel de frumuseюi sг-i оncвnюi vederea. Єi sunt оncг alte multe lucruri frumoase care nu sunt vгtгmгtoare.

Greu de pгzit este aceastг poartг. Foc zace оnlгuntrul ochilor; focul este legat de оnsгєi natura ochilor єi ai putea spune cг este chiar constrвngгtor. Sг оnveюe copilul cвntece dumnezeieєti. Dacг оn lгuntrul sufletului sгu nu se deєteaptг nici o poftг, apoi nu doreєte sг vadг nici оn afarг. Sг nu facг baie cu femeile (rгu e obiceiul acesta), nici sг nu fie trimis unde sunt adunate mai multe femei la un loc.

Sг audг necontenit оntreaga istorie a vieюii lui losif. Sг afle оnvгюгturile despre оmpгrгюia cerurilor єi ce mare rгsplatг se dг celor ce trгiesc оn castitate. Fгgгduieєte-i cг ai sг-i dai o mireasг frumoasг єi ai sг-l faci moєtenitorul averii tale. Ameninюг-l оn toate chipurile. Ameninюг-l оn toate chipurile dacг vezi cг face altceva decвt doreєti єi grгieєte-i aєa:

Nu vom reuєi, fiule, sг-юi gгsim o soюie virtuoasг dacг nu vei arгta multг grijг de tine, dacг nu vei dori sг trгieєti virtuos. Dar dacг te vei sili sг trгieєti aєa, te voi оnsura curвnd.

Dacг va fi оnvгюat copilul sг nu rosteascг mai ales cuvinte de ruєine, atunci sг sгdeєti de sus, de la Dumnezeu, оn sufletul lui evlavia. Vorbeєte-i despre frumuseюea sufletului. Fг sг se nascг оn sufletul lui gвnduri єi sentimente curate faюг de femei. Spune-i: Cel care se lasг dispreюuit de o servitoare este el оnsuєi un servitor. Spune-i cг tвnгrul trebuie sг aibг foarte multг grijг de el оnsuєi. Sг aibг grijг mai mult de ochi decвt de limbг: cuvintele sunt auzite оndatг de oameni, pe cвnd privirile nu sunt observate de toюi. Simюul vгzului merge iute; poate ademeni, chiar оntre mulюi oameni, fгrг sг fie observat, cu aruncгturile ochilor orice faюг ar vrea. Tвnгrul sг nu aibг legгturг cu nici o femeie afarг de mama lui. Nu-i da bani pe mвnг. Sг nu se gгseascг ceva ruєinos оn preajma lui. Оnvaюг-l sг dispreюuiascг distracюiile єi altele asemenea acestora.

Sг nu obiєnuim trupul copilului cu haine moi єi nici sг nu-i оngгduim sг se apropie de alte trupuri. Sг cгutгm sг facem rezistent trupul copilului. Trebuie sг ne gвndim cг noi creєtem un atlet pentru Dumnezeu. Sг nu оntrebuinюeze deci nici aєternut moale єi nici haine moi. Оn acest chip sг dгm legi simюului tactil.” (Despre creєterea copiilor, 56-63, оn vol. Despre Feciorie, Apologia vieюii monahale, Despre creєterea copiilor…, pp. 415-417)

 

„Prin urmare, o lege de netrecut sг fie pentru copil: sг nu se rгzbune niciodatг cвnd este insultat el sau cвnd suferг vreo nedreptate sau ceva rгu; dar niciodatг sг nu treacг cu vederea pe altul care suferг pe nedrept.

Dacг tatгl оnvaюг aceste lucruri pe copiii lui єi-i creєte aєa, atunci єi el va fi cu mult mai bun. Єi va cгuta sг fie cu mult mai bun dacг nu pentru alt motiv, cel puюin din obligaюia de a nu-єi prejudicia оnvгюгtura prin exemplul sгu.

Sг fie оnvгюat copilul sг rabde dispreюul єi lipsa de consideraюie. Sг nu cearг de la servitori sг-i facг servicii pentru simplul fapt cг este fiul stгpвnului. Sг se serveascг singur, оn acelea numai sa fie slujit de servitori оn care nu poate sг se serveascг singur, spre exemplu a face de mвncare, оndatorire ce nu-i de cгderea unui om liber. Оntr-adevгr, copilul nu trebuie sг neglijeze treburile ce sunt de cгderea omului liber, iar оn schimb sг se ocupe cu lucrurile ce trebuie fгcute de sclavi. Cвnd trebuie spгlat pe picioare, sг nu-l spele servitorul, ci sa se spele copilul оnsuєi. Dacг se poartг aєa, el ajunge iubit єi respectat de servitori. Sг nu-l оmbrace nimeni cu hainele єi nici sг nu aєtepte in baie ca sг fie servit de cineva, ci el оnsuєi sг le facг pe toate. Dacг va face aєa, va ajunge sгnгtos, lipsit de mвndrie єi plгcut celorlalюi oameni.

Оnvaюг-l pe copil cг toюi oamenii sunt egali prin fire; spune-i ce este un rob єi ce este un om liber.

Vorbeєte-i aєa:

Оn vechime, fiule, pe vremea strгmoєilor noєtri, nu erau robi. Pгcatul a adus pe pгmвnt robia. Odinioarг, la оnceput, un fiu a insultat pe tatгl sгu єi a fost pedepsit ca sг fie rob fraюilor sгi (Fac., 9, 20-25).

Bagг de seamг deci sг nu fii rob robilor. Dacг te vei mвnia єi te vei supгra ca robii єi vei face aceleaєi fapte ca єi ei, atunci nu eєti оntru nimic mai presus de ei оn ceea ce priveєte virtutea єi nici nu vei mai avea vrednicia de om liber. Sвrguieєte-te dar sг fii stгpвnul for; єi sг fii stгpвn nu prin faptul cг eєti stгpвn, ci prin felul tгu de a te purta; sг fii stгpвnul pornirilor tale, ca nu cumva sг fii gгsit rob al lor, deєi eєti liber. Oare nu vezi cвюi pгrinюi au dezmoєtenit pe copiii lor єi i-au fгcut moєtenitori оn locul lor pe sclavi? Ai grijг deci sг nu se оntвmple aєa ceva. Din partea mea nici n-o vreau, nici n-o doresc; tu eєti stгpвn єi pe una, єi pe alta.

Potoleєte-i оn acest chip mвnia. Porunceєte-i sг se poarte cu slugile cum se poartг cu fraюii. Оnvaюг-I cг toюi oamenii sunt egali prin fire…” (Despre creєterea copiilor, 69-72, оn vol. Despre Feciorie, Apologia vieюii monahale, Despre creєterea copiilor…, pp. 419-420)

 

„Spune deci copilului:

Dacг vei vedea cг un servitor юi-a pierdut creionul, sau юi-a stricat pana de scris, nu te mвnia, nici nu insulta єi nici nu оnjura; dimpotrivг, fii iertгtor, potoleєte-te repede. Dacг te vei оnvгюa sг suporюi fгrг supгrгri pagube mici, vei suporta єi pe cele mari, cвnd ai sг pierzi cureaua de Ia tгbliюг sau lгnюiєorul de aramг.

Copiii sunt tare supгrгcioєi cвnd pierd astfel de mгrunюiєuri єi єi-ar da mai degrabг viaюa decвt sг lase nepedepsite asemenea pierderi. Atunci este timpul sг оnmoi asprimea mвniei Iui. Fii оncredinюat cг dacг va fi liniєtit єi blвnd faюг de aceste pagube, cвnd va fi bгrbat va suporta cu uєurinюг orice pagubг. Dacг va avea copilul plгcuюa lucratг frumos din lemn foarte curatг єi fгrг nici o patг, iar lвngг ea lгnюiєoare de aramг єi creioane strгlucitoare ca єi argintul єi alte obiecte de acestea copilгreєti єi dacг le va pierde sau le va strica servitorul care-l оnsoюeєte, iar copilul nu se va supгra, nici nu se va mвnia, a dat dovadг de cea mai mare оnюelepciune. Sг nu-i cumperi оndatг lucrurile pierdute sau stricate, ca nu cumva sг se stingг dorinюa prin оnlocuirea obiectelor. Dimpotrivг, atunci sг-i оnlocuieєti ceea ce l-a supгrat, cвnd vei vedea cг nu le mai doreєte єi nici nu mai suferг din pricina lor.

Nu este vorba aici de lucruri mici, ci sunt lucruri care юin de orвnduirea оntregii lumi. Оnvaюг-l sг dea precгdere fratelui mai mic, dacг are; de nu are frate, servitorului. Єi acesta este un semn de cea mai mare оnюelegere.

Оnmuiaюi prin aceste mijloace mвnia copilului, ca sг dea naєtere la gвnduri potolite єi blвnde. Dacг nu simte dezgust de nimeni, dacг suportг paguba, dacг n-are nevoie sг fie servit, dacг nu se revoltг cвnd altul este cinstit єi preюuit, cum poate sг se mai mвnie?” (Despre creєterea copiilor, 73-75, оn vol. Despre Feciorie, Apologia vieюii monahale, Despre creєterea copiilor…, pp. 421-422)

 

„Оnvaюг-юi copilul sг nu punг nici un preю pe bani, nici pe slava omeneascг, nici numai pe viaюa de aici. Dacг va avea astfel de gвnduri, va fi un оnюelept.” (Despre creєterea copiilor, 87, оn vol. Despre Feciorie, Apologia vieюii monahale, Despre creєterea copiilor…, p. 427)

 

„Dacг vrea sг se facг militar, dacг vrea sг se facг avocat sau orice altceva, оnvaюг-l sг nu-єi cвєtige existenюa оn chip ruєinos.

Mama sг caute sг-єi creascг fiica оn acelaєi chip, sг оndepгrteze de faюa ei luxul, podoaba єi toate celelalte lucruri cu care se оmpodobesc femeile stricate. Оn afarг de aceasta, sг stabileєti o lege generalг ca sг оndepгrtezi, atвt pe tвnгr, cвt єi pe faюг, de lux єi de beюie. Єi acest lucru este de mare ajutor pentru pгzirea castitгюii. Pe tineri оi ispiteєte pofta trupeascг, iar pe fete, dragostea de podoabe єi uєurгtatea. Sг cгutгm sг stвrpim toate aceste porniri.

Crescвnd astfel de atleюi, vom putea sг plгcem lui Dumnezeu ca sг putem єi noi, єi copiii noєtri, sг dobвndim bunгtгюile fгgгduite celor ce-L iubesc pe El...” (Despre creєterea copiilor, 89-90, оn vol. Despre Feciorie, Apologia vieюii monahale, Despre creєterea copiilor…, p. 427)

 

,,Ca un sculptor minunat, care face o statuie de aur єi o lucreazг cu foarte mare grijг, aєa lucra єi Iov sufletul copiilor, formвndu-l єi оmpodobindu-l. єi ca un plugar vrednic, care udг, apгrг єi оmprejmuieєte trunchiurile finicilor sau ale mгslinilor єi-i оngrijeєte оn tot chipul, aєa єi Iov nu lasг nimic la o parte pentru a creєte, ca pe un mгslin plin de rod, sufletul fiecгrui copil cu un spor mai mare de virtute.” (Omilii la sгracul Lazгr, cuvвntul V, оn vol. Omilii la sгracul Lazгr. Despre soartг єi Providenюг…, p. 121)

 

,,Cг adeseori cвnd o slujnicг aprinde sfeєnicul, оi poruncim sг nu-l ducг unde este vreo trestie sau iarbг uscatг sau ceva de acest fel, ca nu cumva uitвnd noi de el, sг cadг vreo scвnteie єi, pornind de la acea uscгturг, sг se aprindг toatг casa. Aceastг purtare de grijг sг o avem єi pentru copii єi sг nu le ducem privirile unde sunt slujnice desfrвnate[215], fete destrгbгlate ori roabe neоnfrвnate, ci sг poruncim cu tгrie ca, єi dacг avem o asemenea slujnicг, sau vecinг, sau pur єi simplu orice fatг care este astfel[216], sг nu vinг nici sub privirile, nici sг nu aibг convorbiri cu cei tineri, ca nu cumva cгzвnd din acelea vreo scвnteie, sг aprindг оntreg sufletul copilului єi nefericirea sг devinг nemвngвiatг. Єi nu numai de imagini, ci єi de auziri dulci єi desfrвnate sг-i ferim[217] ca sг nu li se vrгjeascг[218] prin acestea sufletul. Nici la spectacole sг nu-i ducem, nici la ospeюe єi beюii, ci mai degrabг tinerii sг fie pгziюi mai tare decвt fecioarele оn cгmгrile lor[219]. Cг nimic nu оmpodobeєte aєa de mult vвrsta lor precum cununa оntregii оnюelepciuni [ σωφροσυνη ] єi a veni la nuntг curat de toatг desfrвnarea [220]. Iar dacг sufletul nu a cugetat mai оnainte [ προμελεταω ] la desfrвu[221], nici nu s-a stricat, ci tвnгrul a cunoscut doar pe femeia cu care s-a unit prin nuntг, atunci єi soюiile le vor deveni dorite. Cвnd tinerii vor pгєi spre cгsгtorie cu o asemenea pazг, atunci єi pornirile drгgгstoase [ ερωτες ] vor fi mai calde єi dragostea [ ευνια ] mai adevгratг єi prietenia [ φιλια ] lor mai adвncг єi mai strвnsг. Iar cele ce se оntвmplг acum nu sunt nuntг, ci pur єi simplu оnavuюire єi negoю. Cгci atunci cвnd tвnгrul este stricat dinainte de nuntг, iar dupг nuntг iarгєi se uitг la altг femeie, care mai este folosul nunюii, spune-mi?” (Cinci cuvвntгri despre Ana єi Samuel, cuvвntul I, оn vol. Omilii єi cuvвntгri despre educaюia copiilor…, pp. 25-27)

 

,,… sг-i creєtem (pe copii – n.n.) cu multг sвrguinюг [оn legea lui Dumnezeu] єi sг оndepгrtгm pe cei tineri de orice rгutate, mai cu seamг de neоnfrвnare єi оmprгєtiere[222]. Cumplit este acest rгzboi єi nimic nu primejduieєte atвt de mult vвrsta copilгriei єi tinereюii ca aceastг patimг. Din toate pгrюile sг-i оngrгdim єi sг-i ocrotim cu sfгtuiri, cu оndemnuri, cu оnfricoєгri, cu ameninюгri[223]. Dacг ei vor birui aceastг poftг, nu vor fi biruiюi degrabг de vreo alta, ci vor fi єi mai tari decвt banii, se vor оnfrвna єi de la beюie, єi chefurile єi оntвlnirile stricate le vor оndepгrta cu toatг rвvna, le vor fi mai iubiюi єi pгrinюilor, vor fi mai respectaюi єi de toюi oamenii.” (Cinci cuvвntгri despre Ana єi Samuel, cuvвntul I, оn vol. Omilii єi cuvвntгri despre educaюia copiilor…, cuvвntul II, p. 42)

 

,,… ca sг fie respectaюi єi de oameni єi sг fie doriюi єi lui Dumnezeu copiii [noєtri], sг оmpodobim sufletele lor єi sг-i aducem cгtre nuntг cu [zestrea] оntregii оnюelepciuni [ σωφροσυνη ][224]. Cгci astfel se vor revгrsa asupra lor ca din niєte izvoare єi toate cele ale veacului de acum єi Оl vor avea milostiv єi pe Dumnezeu. Se vor bucura єi de slava de acum єi de cea viitoare[225].” (Cinci cuvвntгri despre Ana єi Samuel, cuvвntul II, оn vol. Omilii єi cuvвntгri despre educaюia copiilor…, p. 43)

 

,,Ascultг-l pe Pavel zicвnd: [ femeia se va mвntui prin naєtere de prunci ] dacг ei [ copiii ] stгruie оn credinюг, оn iubire єi sfinюenie cu cuminюenie [ en pistei, en agape, en hagiasmo meta sophrosynes, 1 Timotei 2, 15]. Chiar dacг єtii de mii de rele оn tine оnsuюi, gвndeєte-te cг ai totuєi o mвngвiere pentru relele tale. Creєte un atlet pentru Hristos! Nu-юi spun: оntoarce-l de la cгsгtorie, trimite-l оn pustie, pregгteєte-l sг-єi aleagг viaюa monahilor! Nu-юi spun aceasta. Desigur, vreau acest lucru єi aє dori ca toюi sг-l оmbrгюiєeze, dar fiindcг el pare sг fie o povarг, nu vг silesc. Creєte un atlet pentru Hristos єi, fiind оn lume, оnvaюг-l evlavia din fragedг vвrstг.” (Cuvвnt despre cum se cade sг-єi creascг pгrinюii copiii, оn vol. Sfaturi pentru o educaюie ortodoxг a copiilor de azi…, pp. 107-108)

 

 

,,Dacг оn sufletul оncг fraged se оntipгresc оnvгюгturile bune, nimeni nu le va mai putea єterge atunci cвnd se vor face tari ca o оntipгrire, precum ceara. Оl ai оncг tremurвnd оnfricoєat єi temгtor la orice privire, la orice cuvвnt єi oricare alt lucru; sг te foloseєti de оnceputul [vieюii lui] spre ceea ce se cuvine. De vei avea un fiu bun, tu cel dintвi te vei bucura de cele bune, apoi єi Dumnezeu; pentru tine оnsuюi lucrezi.

Se spune cг atunci cвnd sunt pescuite, mгrgгritarele sunt apг. Iar dacг pescarul e iscusit, punвnd pe mвnг picгtura aceea єi rotind-o оn palmг cu mвna cealaltг o face rotundг єi-i dг formг perfect sfericг. Dar dupг ce i s-a оntipгrit forma, nu mai poate



Поделиться:


Последнее изменение этой страницы: 2017-01-26; просмотров: 146; Нарушение авторского права страницы; Мы поможем в написании вашей работы!

infopedia.su Все материалы представленные на сайте исключительно с целью ознакомления читателями и не преследуют коммерческих целей или нарушение авторских прав. Обратная связь - 54.147.102.111 (0.228 с.)