Dumnezeu Duhul Sfвnt (harismele Duhului Sfвnt)

 

„ Din pвntecele celui care crede-n Mine vor curge rвuri de apг vie, precum a zis Scriptura (Ioan 7, 38). Ai vгzut cг nu curg numai patru rвuri din izvorul acesta, ci nenumгrate? Izvorul acesta e minunat nu numai prin mulюimea rвurilor, ci єi prin natura lui. Оn el nu-s scurgeri de apг, ci harismele Duhului. Izvorul acesta se оmparte оn sufletul fiecгrui credincios, єi nu se оmpuюineazг; se оmparte, єi nu se terminг; se оmbucгtгюeєte, dar nu se micєoreazг; оn toюi оntreg, оn fiecare оntreg. Aєa sunt harismele Duhului.” (Cuvвnt despre folosul citirii Scripturii, (La оnceputul Faptelor apostolilor – III), оn vol. Omilii la sгracul Lazгr. Despre soartг єi Providenюг…, pp. 330-331)

 

„Aєa e natura harismelor: nu au nici cununi, nici rгsplatг. Darul nu-i o faptг a celor ce l-au primit, ci un har al bunгvoinюei celui ce a dat darul. De aceea єi Hristos a poruncit ucenicilor sг nu se bucure cг izgonesc demoni; iar pe cei care profeюeau оn numele Lui єi fгceau multe minuni i-a scos din оmpгrгюia cerurilor, pentru cг aceєtia voiau sг se mвntuiascг numai prin harismele lor, fгrг sг aibг vreo оndrгznire prin propriile lor fapte (Matei 7, 21).” (La cuvвntul apostolic ce spune: <<Dar avвnd acelaєi duh al credinюei, precum este scris>>; єi la <<Crezut-am, pentru aceea am grгit... >>, 4, оn vol. Despre schimbarea numelor. Despre rгbdare. Despre milostenie…, pp. 271-272)

 

DUMNEZEU DUHUL SFВNT (dacг n-ar fi Duhul, n-ar fi Biserica)

 

„Dacг n-ar fi Duhul, n-ar fi Biserica, iar dacг este Biserica, atunci evident cг este єi Duhul.” (Omilia I la Rusalii, IV, оn vol. Predici la sгrbгtori оmpгrгteєti єi cuvвntгri de laudг la sfinюi, p. 208)

DUMNEZEU DUHUL SFВNT (Pronia dumnezeiascг)

 

„Dumnezeu face totul єi sгvвrєeєte totul spre folosul nostru; єi tot spre folosul nostru a dгruit omului єi desfгtarea єi tihna. Dacг Dumnezeu, din pricina covвrєitoarei Lui iubiri de oameni, ne-a pregгtit, оnainte de a fi neamul nostru, acele bunгtгюi negrгite, precum Оnsuєi spune: Veniюi binecuvвntaюii Pгrintelui Meu de moєteniюi оmpгrгюia cea pregгtitг vouг оnainte de оntemeierea lumii (Matei, 25, 34), apoi cu mult mai mult ne va da din belєug toate cele de pe lumea asta”. (Omilii la Facere, omilia XIV, II, оn col. PSB, vol. 21, p. 158)

 

„…оnюeleptul Dumnezeu, Cel ce rвnduieєte viaюa noastrг dupг оnюelepciunea Lui…”. (Omilii la Facere, omilia XVII, II, оn col. PSB, vol. 21, p. 191)

 

„Cвnd ne bucurгm de purtarea de grijг a lui Dumnezeu, putem scгpa nu numai de uneltirile oamenilor rгi, ci chiar de-am cгdea оntre fiare sгlbatice nu vom pгюi nimic. Cг Stгpвnul, arгtвndu-Єi bogгюia puterii Lui, schimbг chiar firea fiarelor єi le preface оn oi; nu cг le-ar face sг-єi piardг cumva sгlbгticia firii lor, ci le face blвnde ca oile, cu toate cг-єi pгstreazг firea. Cвnd Dumnezeu vrea stihiile оєi uitг propria lor lucrare; focul nu mai e foc. Єi aceasta o poюi vedea cu cei trei tineri (Dan., 3, 8-28) єi cu Daniel (Dan., 6, 16-24). Daniel, оnconjurat de lei, ca єi cum ar fi avut oi оmprejurul lui, n-a pгюit nimic, ajutorul celui de sus a оnfrвnat sгlbгticia leilor. Fiarele au rгmas fiare, dar nu єi-au vгdit firea lor sгlbaticг; єi au cunoscut asta єi cei care erau mai sгlbatici ca fiarele.

S-a оntвmplat aceasta pentru o mai mare оnvinuire a acelor care au depгєit pe fiare оn cruzime, cu toate cг erau оnzestraюi cu raюiune. Au cunoscut chiar fapte cг, datoritг purtгrii de grijг a Stгpвnului, fiarele nu s-au atins de dreptul Daniel, n-au оndrгznit sг-i sfвєie trupul; dar cei care l-au aruncat pe Daniel la fiare au fost mai rгi decвt fiarele. Єi ca sг nu se creadг cг totul a fost o nгlucire, acei au cunoscut adevгrul din cele petrecute cu cei ce au fost aruncaюi оn groapг; cu Daniel fiarele au fost blвnde ca oile, оєi uitaserг firea, dar cu cei ce fuseserг aruncaюi dupг Daniel оn groapг, fiarele єi-au arгtat sгlbгticia lor. Tot aєa s-a оntвmplat єi cu focul din cuptorul cel din Babilon. Focul a cruюat pe cei din cuptor, pe cei din mijlocul focului; nu єi-a arгtat tгria sa, ci, ca єi cum i-ar fi fost оnlгnюuitг lucrarea focului, aєa a lгsat nevгtгmate trupurile celor trei tineri; nici pгrul lor n-a оndrгznit sг se atingг, ca єi cum o poruncг ar fi оmpiedicat focul sг-єi arate lucrarea sa; dar i-a mistuit pe cei ce єedeau lвngг cuptor. Prin aceste douг lucruri Dumnezeu єi-a vгdit puterea Sa cea mare; єi prin aceea cг a pгzit nevгtгmaюi pe cei din cuptor єi prin aceea cг a mistuit pe cei de lвngг cuptor. Deci, cвnd ne bucurгm de ajutorul celui de sus, nu numai cг scгpгm de uneltirile vrгjmaєilor noєtri, dar nu pгюim nimic nici chiar de-am cгdea оn mijlocul fiarelor. Mвna lui Dumnezeu e mai puternicг decвt orice; оn toate оmprejurгrile ne dг tгrie єi ne face sг fim nebiruiюi”. (Omilii la Facere, omilia LVII, IV, оn col. PSB, vol. 22, pp. 238-239)

 

„ Iatг Eu sunt cu voi оn toate zilele pвnг la sfвrєitul veacului (Matei 28, 20).

Ai vгzut iarгєi autoritatea cu care le-a vorbit? Ai vгzut cг єi aceste cuvinte au fost spuse pe mгsura оnюelegerii ucenicilor? N-a spus cг are sг fie numai cu ei, ci cu toюi credincioєii de mai tвrziu - cг n-aveau sг trгiascг apostolii pвnг la sfвrєitul veacului -, ci le-a vorbit ca unora ce fac un singur corp cu toюi credincioєii de mai tвrziu. Domnul le-a spus: Sг nu-mi vorbiюi de greutatea оnsгrcinгrii. Eu, Care fac toate uєoare, sunt cu voi! Aceasta o spunea adesea єi profeюilor оn Vechiul Testament: єi lui Ieremia, care punea оnainte tinereюea lui, єi lui Moise єi lui Iezechiel, care єovгiau: Eu sunt cu voi! Acelaєi lucru оl spune acum єi ucenicilor Sгi”. (Omilii la Matei, omilia XC, II, оn col. PSB, vol. 23, pp. 1001-1002)

 

„Dacг Dumnezeu aratг o atвt de mare purtare de grijг de niєte flori de rвnd, nevrednice de cuvвnt єi de un folos оntвmplгtor, cum nu va purta grijг de tine, fгptura cea mai necesarг din toate?” (Omilii la Matei, omilia XXII, I, оn col. PSB, vol. 23, p. 281)

 

„Cum lucreazг El dar? El conduce єi pгstreazг lucrurile Sale prin Providenюa Sa. Atunci cвnd vedeюi ridicarea soarelui, mersul lunii, izvoarele, fвntвnile, fluviile, ploile єi miєcгrile naturii, fie оn seminюe, fi оn trupurile noastre, fie оn acela al animalelor єi a tuturor celorlalte lucruri care alcгtuiesc lumea aceasta, recunoaєteюi aici lucrarea continuг a Tatгlui: Care face sг strгluceascг soarele atвt peste cei buni cвt єi peste cei rгi (Mt., 5, 45). Єi оncг: Dacг Dumnezeu astfel o оmbracг iarba cвmpului, care astгzi este єi mвine se aruncг оn foc (Mt., 6, 30). Єi apoi despre pгsгri: Tatгl vostru Cel ceresc le hrгneєte (Mt., 6, 93).” (Comentar la Evanghelia de la Ioan, omilia XXXVIII, 2, p. 182)

 

„Nimic din cele ce alcгtuiesc lumea nu poate fi lipsit de pronia, adicг purtarea de grijг a lui Dumnezeu.” (Tвlcuiri la Epistola a doua cгtre Corinteni, omilia XV, p. 145)

 

„Ia spune-mi, te rog, oare atвtea bunгtгюi, ce le vedem, ar putea sг se desfгєoare оn mod automat? Lumina de toate zilele, ordinea єi pronia, drumul stelelor, succedarea regulatг a zilelor єi a nopюilor, continuitatea naturii оn plante, оn vietгюi єi оn oameni, de unde vin acestea? Cine, spune-mi, este, care guverneazг toate acestea? Dar dacг nu se intereseazг nimeni, ci totul se miєcг automatic, apoi cine оnvвrtind aceastг cгmarг frumosг єi mare, - voi sг zic cerul, - a aєezat-o deasupra pгmвntului, sau єi pe ape? Cine dг timpurile cele fertile єi trimite ploile cele оmbelєugate? Cine a aєezat оn seminюe єi оn plante atвta putere creatoare? Cгci tot ceea ce vine automatic, e fгrг rвnduialг pe cвnd ordinea єi buna orвnduialг se face numai cu artг. Dar spune-mi, oare оn lucrurile de pe lвngг noi, care se fac aєa zicвnd automatic, nu vedem noi multг neorвnduialг, mult vuet єi tulburare? Єi nu zic de acel fapt оntвmplat automatic, ci de un lucru fгcut de cineva, оnsг fгrг vreo artг. De exemplu: fie bunгoarг lemne єi pietre, fie єi var grгmгdite toate la un loc; apoi apucвndu-se un om fгrг experienюг de clгdire, clгdeascг el, zic, єi ridice casa. Ei bine, nu ar strica el totul? Fie, apoi, o corabie єi sг aibг toate cele trebuitoare, afarг de cгpitanul care sг o cвrmuiascг; ei bine acea corabie – bine lucratг de altfel - va putea ea oare pluti singurг? Dar apoi pгmвntul acesta atвt de mare, cum de stг el pe ape, єi cum de s-a оnvвrtoєat оn trecerea timpului, fгrг de vreo putere care sг-l combine єi sг-l оntгreascг оn aєa fel? Care ar fi explicarea la toate acestea? Dar dacг pгmвntul sprijinг єi cerul, iatг єi o altг greutate asupra lui, pe cвnd dacг cerul ar fi pus pe ape, iatг єi o altг nedumerie. Оn adevгr cг nedumerirea aceasta оnceteazг din moment ce noi vom vedea aici rezultatul proniei divine.” (Comentariile sau Explicarea Epistolei cгtre Efeseni, omilia XIX, pp. 184-185)

 

„Оn general vorbind, dacг am voi a cerceta cu amгnunюime єi am scгrmгna cuvвntul de ce єi pentru ce, asupra proniei divine, ei bine secole оntregi nu ne-ar ajunge.” (Comentariile sau Explicarea Epistolei cгtre Efeseni, omilia XIX, p. 185)

 

„De ce a fгcut pe om atвt de mic, єi atвt de departe de cer, оncвt mai cг se оndoieєte spre fenomenele de sus? Spune-mi, de ce оn timpul iernii noptea e mai mare, єi оn timpul verii e mai micг decвt ziua? Pentru ce atвta frig, atвta fierbinюealг? Pentru ce corpul e muritor? Єi alte mii de оntrebгri оюi fac, єi dacг voieєti, nu voi оnceta a te оntreba, єi tu nu vei єti ce sг rгspunzi nimic, astfel cг chiar din faptul acesta, cг nu ne sunt cunoscute cuvintele de ce єi pentru ce, noi putem vedea rezultatul proniei divine.” (Comentariile sau Explicarea Epistolei cгtre Efeseni, omilia XIX, p. 186)

 

„Cum cг totul se guverneazг de providenюa divinг єi cг nimic nu scapг оngrijirii sale, putem єi noi a o judeca din faptele noastre; pentru cг єi popoarele єi animalele єi totul оn fine au nevoie de stгpвnire єi оngrijire.” (Comentariile sau Explicarea Epistolei cгtre Coloseni, omilia V, p. 65)

 

„Toate se bucurг de purtarea Lui de grijг! Fie оngeri, fie arhangheli, fie puterile cele de sus, оntr-un cuvвnt toate cele vгzute єi nevгzute. De sunt lipsite de lucrarea, purtгrii Lui de grijг, se duc, se pierd, pier”. (Cuvвntгri оmpotriva anomeilor, cuv. XII, оn vol. Cuvвntгri оmpotriva anomeilor. Cгtre iudei, p. 193)

 

„Domnul cel atвt de bun, оndurat єi atвt de оngrijitor pentru noi, care este mai оnюelept decвt orice doctor, mai plin de iubire decвt oricare tatг, єi care оntrebuinюeazг mai multг sвrguinюг єi оngrijire pentru sufletele noastre, decвt poate оntrebuinюa un lucrгtor de pгmвnt pentru юarina sa” (Cuvвnt la 26 octombrie, ziua Sfвntului marelui Mucenic Dimitrie, оn vol. Predici la duminici єi sгrbгtori…, p. 209)

 

,,Dacг un om nepriceput nu poate оnюelege meєteєugul altui om, cu atвt mai mult nu poate mintea omeneascг sг оnюeleagг nemгrginirea proniei lui Dumnezeu. Cвt sunt de necercetate judecгюile Lui єi cвt de nepгtrunse cгile Lui! ” (Despre mгrginita putere a diavolului, omilia I, 8, оn vol. Despre mгrginita putere a diavolului. Despre cгinюг…, p. 26)

 

,,Mai mult оncг, Dumnezeu nu pгrгseєte pe oameni nici atunci cвnd nu voiesc sг se facг mai buni єi sг cunoascг adevгrul, cu toate cг oamenii se bucurг de o atвt de mare purtare de grijг. Pentru cг de bunгvoia lor s-au lipsit de vieюuirea cereascг din rai, Dumnezeu le dг aici, pe pгmвnt, оn aceastг viaюг, toate bunгtгюile: face sг rгsarг soarele Sгu єi peste cei rгi, єi peste cei buni, plouг peste cei drepюi єi peste cei nedrepюi (Matei 5, 45) єi le dг oamenilor toate cele de trebuinюг pentru menюinerea vieюii acesteia. Dacг Dumnezeu poartг atвt de mult grijг de duєmanii Sгi, cum se poate spune cг va trece cu vederea vreodatг pe cei care cred оn El єi pe cei care-L slujesc dupг putere? Nu-i cu putinюг aceasta, nu-i cu putinюг, ci Se оngrijeєte de ei mai mult decвt de tot ce existг.” (Despre necazuri єi biruirea tristeюii (I). Cгtre Staghirie, ascetul care era chinuit de demon. Cuvвnt de sfгtuire, оn vol. Despre mгrginita putere a diavolului. Despre cгinюг…, pp. 136-137)

 

„Ar trebui sг avem nenumгrate limbi, ba chiar putere оngereascг, spre a mulюumi lui Dumnezeu cum se cuvine pentru purtarea de grijг ce o are pentru noi; dar, mai bine spus, nici atunci n-ar fi cu putinюг sг-I mulюumim cum trebuie.” (Despre Feciorie, 2, оn vol. Despre Feciorie, Apologia vieюii monahale, Despre creєterea copiilor…, p. 8)

 

„Cгpitanul corгbiei оєi face datoria lui єi salveazг corabia de la оnec, dar cгlгtorii de pe corabie nu pot vedea cвt de desгvвrєitг este єtiinюa lui оn a conduce vasul din pricina tulburгrii lor, din pricina fricii ce-l cuprinde єi din pricina neliniєtii nenorocirilor ce stau deasupra capetelor lor. Tot astfel єi cu lumea: Dumnezeu conduce lumea єi poartг grijг de ea, dar majoritatea oamenilor nu vede degetul lui Dumnezeu оn lume din pricina furtunii vieюii єi din pricina tulburгrii pe care aceєti netrebnici єi nenorociюi, mai mult decвt toюi, o aduc asupra lumii.” (Apologia vieюii monahale, 10, оn vol. Despre Feciorie, Apologia vieюii monahale, Despre creєterea copiilor…, p. 276)

 

„Deseori, єi desigur sufletelor evlavioase, Dumnezeu iconomiseєte lucrurile astfel оncвt evenimentele nefericite sг aibг un final fericit.” (Din vol. Problemele vieюii, p. 10)

 

„Dumnezeu gгseєte soluюii la probleme de nerezolvat єi ieєiri la lucruri care pгreau fгrг ieєire.” (Din vol. Problemele vieюii, p. 13)

 

„Dumnezeu Оєi aratг puterea Sa оndeosebi atunci cвnd vrгjmaєii credincioєilor Lui robi se оnmulюesc.” (Din vol. Problemele vieюii, p. 14)

 

„Dumnezeu obiєnuieєte sг acюioneze оn felul acesta оn оmprejurгri deosebite. Cвnd relele se оnmulюesc, cвnd fгrгdelegea se оntinde, cвnd robii Lui sunt chinuiюi, atunci оєi aratг marea Sa putere.

Nu voi uita sг amintesc єi de o altг оnюeleaptг dar obiєnuitг pedagogie a lui Dumnezeu: Cвnd оntвmpinгm viclenii єi greutгюi, nu intervine оndatг pentru a ne ajuta, ci mai оntвi ne lasг sг ne chinuim un timp єi mai tвrziu sгvвrєeєte minunea. De ce face aєa? Ca sг ne fereascг de nerecunoєtinюг єi nemulюumire. De obicei noi, oamenii, imediat ce ieєim din necazuri, uitгm єi de amгrгciunea lor єi de Dumnezeu Care ne izbгveєte de ele. De multe ori, iarгєi, credem cг singuri am reuєit sг scгpгm de nenorocirile care au dat peste noi. Aєadar de aceea Dumnezeu оngгduie ca mai оntвi sг ne loveascг оncercгrile єi mai tвrziu vine sг ne salveze.” (Din vol. Problemele vieюii, p. 15)

 

„Sг fim siguri, deci, cг toate sunt iconomisite de Dumnezeu numai spre binele nostru, оnsг felul оn care sunt iconomisite sг nu-1 cгutгm. Nici sг ne supгrгm єisг ne necгjim cг nu-1 cunoaєtem. Nu e posibil sг єtim astfel de lucruri, єi nici nu ne e de vreun folos sг le cunoaєtem, atвt pentru cг suntem muritori, cвt єi pentru cг vom ajunge repede la nebunie. Dumnezeu vrea sг sepocгiascг єi sг se mвntuiascг єi cei care nu cred оn Dвnsul. El оnsuєi o spune: N-am venit sг-i chem pe cei drepюi la pocгinюг, ci pe cei pгcгtoєi (Matei 9, 13). Dar chiar єi cвnd nu vor sг se оndrepteze єi sг cunoascг adevгrul, nici atunci nu-i pгrгseєte. Deєi cu voia lor se lipsesc de viaюa veєnicг, Dumnezeu le oferг toate cele necesare pentru viaюa pгmвnteascг, rгsгrind soarele Lui єi peste cei buni єi peste cei rгi, trimiювnd ploaie єi celor drepюi єi celor nedrepюi єi, оn general, dвndu-le tuturor cele de trebuinюг pentru a trгi. Aєadar dacг Domnul aratг atвta grijг pentru vrгjmaєii Lui, cum оi va trece cu vederea pe cei care-L iubesc єi-L urmeazг?

Astfel, cвnd vedem dezordine єi tulburare єi aєa-zise nedreptгюi, sг nu cвrtim оmpotriva lui Dumnezeu, cгci оn viaюa de aici nimic nu se face fгrг pronia Lui. Оn realitate, lipsa de orвnduialг єi tulburarea se aflг nu оn evenimentele exterioare, ci оn cugetul nostru. Atвta vreme cвt cugetul rгmвne tulburat de patimi, nicгieri nu va vedea ordine єi armonie. Aєa cum ochii, cвnd sunt bolnavi, єi оn miezul zilei vгd totul оntunecat, iar cвnd sunt sгnгtoєi chiar єi noaptea cгlгuzesc bine trupul, la fel єi mintea noastrг, cвnd este sгnгtoasг pe toate le vede bine, dar cвnd este bolnavг, chiar оn cer dac-ai оnгlюa-o, єi acolo gгseєte dezordine єi tulburare.” (Din vol. Problemele vieюii, pp. 177-178)

 

„Dacг o corabie nu poate pluti pe mare fгrг cвrmaci, pentru cг va naufragia, e cu putinюг ca lumea оntreagг sг rгmвnг necвrmuitг din clipa zidirii ei? Lasг o corabie pe mare doar pentru o zi fгrг cгpitan єi echipaj, єi-o vei vedea scufundвndu-se. Lasг neоngrijitг doar pentru douг zile o colibг micг, pe care-ai construit-o оn via ta pentru nevoile culesului, єi-o vei vedea nгruindu-se. Corabia deci nu poate cгlгtori fгrг cвrmaci. Coliba nu poate sta оn picioare fгrг оngrijire. Ozidire atвt de mare, atвt de complexг єi atвt de vrednicг de admirat cum este universul, cum ar fi rгmas оntreagг єi cum ar fi funcюionat mii de ani fгrг pronie? Priveєte nemгrginirea cerului cu nenumгratele stele, priveєte frumuseюea pгmвntului cu toate animalele єi plantele lui, єi strigг din inimг: Cвt de mгrite sunt lucrurile Tale, Doamne, pe toate-ntru оnюelepciune le-ai fгcut (Psalmi 103, 24)” (Din vol. Problemele vieюii, pp. 179-180)

 

„De atвюia ani soarele оl vedem cг are rвnduialг bunг єi cгlгtoreєte оn toate zilele, mulюimea stelelor cea de multe feluri оєi pгzeєte rвnduiala lor, drumurile lumii sunt fгrг oprire, noaptea єi ziua urmeazг una dupг alta cu neоncetatг schimbare, toate sunt оn armonie єi cele de sus єi cele de jos, miєcвndu-se ca оntr-un dans, єi mai precis, cг fiecare оєi pгzesc locul sгu єi nu ies din rвnduiala pe care Dumnezeu a hotгrвt-o.” (Cuvвnt cгtre cei ce cred cг diavolii ocвrmuiesc cele omeneєti єi se necгjesc pentru pedepsele lui Dumnezeu, єi se smintesc pentru оndestulгrile celor rгi єi pentru suferinюele celor drepюi, оn vol. Din ospгюul stгpвnului, p. 28)

 

„Єi dacг o corabie care are puюini corгbieri єi cгlгtori, nici o stadie nu poate merge fгrг cel ce o cвrmuieєte, cu mult mai mult lumea aceasta atвt de mare, care are оn ea atвtea suflete, alcгtuite din deosebite stihii, nu ar fi юinut atвta vreme, dacг nu ar fi fost pronia divinг, care sг оntгreascг єi sг юie lumea aceasta totdeauna.” (Cuvвnt cгtre cei ce cred cг diavolii ocвrmuiesc cele omeneєti єi se necгjesc pentru pedepsele lui Dumnezeu, єi se smintesc pentru оndestulгrile celor rгi єi pentru suferinюele celor drepюi, оn vol. Din ospгюul stгpвnului, p. 34)

 

„Cг dragostea єi purtarea Lui de grijг faюг de noi covвrєeєte pe cea a oricгrui stгpвn, purtгtor de grijг, sau a oricгrui tatг iubitor de fii, sau maicг iubitoare de prunci. Oare va uita mama pe pruncul sгu? Sau nu-i va fi milг de fiii pвntecelui sгu? Cг de va єi uita femeia pe aceєtia, dar Eu nu te voi uita pe tine, zice Domnul (Is., 49, 15).

Credincioasг cu adevгrat este fгgгduinюa єi nu mai are nevoie de dovadг, cгci este a lui Dumnezeu. Dar totuєi veniюi sг dovedim aceasta єi prin lucruri.” (Cuvвnt la Serafim, оn vol. Din ospгюul stгpвnului, pp. 44-45)

 

„Ce deci? – spun ei – nu vrei ca eu sг єtiu lгmurit єi sг cred cг Dumnezeu proniazг toate? Fireєte cг vreau, o doresc єi юi-o urez mult, dar nu sг iscodeєti Pronia cu curiozitate єi indiscreюie. Cгci dacг єtii єi te-ai convins, nu mai cгuta; iar dacг te оndoieєti, оntreabг atunci pгmвntul, cerul, soarele, luna, оntreabг feluritele specii de necuvвntгtoare, seminюele, plantele, peєtii fгrг glas, stгncile, munюii, vгile, dealurile, ziua, noaptea.

Fiindcг Pronia lui Dumnezeu e mai evidentг decвt soarele єi raza lui, єi оn fiecare timp єi оn fiecare loc, єi оn pustie єi оn lumea locuitг єi оn cea nelocuitг, єi pe pгmвnt єi pe mare, єi oriunde ai merge, vei vedea aduceri-aminte limpezi єi suficiente, vechi єi noi, ale acestei Pronii, glasuri mai clare decвt glasul nostru raюional purtate din toate pгrюile єi оnvгювndu-l pe cel ce vrea generozitatea Lui.” (Scrisori din exil, Cгtre cei ce se scandalizeazг de fгrгdelegile єi persecuюiile comise єi despre Pronia lui Dumnezeu, V, 1-2, оn vol. Scrisori din exil. Cгtre Olimpiada єi cei rгmaєi credincioєi. Despre deprimare, suferinюг єi Providenюг…, p. 274)

 

„Unora care erau odinioarг оndureraюi єi se tвnguiau zicвnd: Domnul m-a pгrгsit, Dumnezeul lui Israel m-a uitat, proorocul adaugг zicвnd unele ca acestea: Oare femeia va uita pe pruncul ei єi nu-i va fi milг de rodul pвntecului ei? (Is., 49, 14-15), vrвnd sг spunг cг aєa cum aceea n-ar putea uita de pruncii ei, aєa nici Dumnezeu n-ar putea uita de neamul oamenilor.

Apoi, ca sг afli cг proorocul a adus aceastг imagine nu vrвnd sг arate cг mгsura iubirii lui Dumnezeu e ca a maicii faюг de rodul pвntecului ei, ci pentru cг socotea cunoscut cг mгsura acestei iubiri e mai mare decвt a celorlalte iubiri – pentru cг afecюiunea lui Dumnezeu e mult mai mare decвt aceea – a adгugat. Chiar dacг femeia єi-ar uita pruncii, Eu nu te voi uita, zice Domnul (Is., 49, 14-15). Vezi cum a trecut mгsura iubiri de mamг?” (Scrisori din exil, Cгtre cei ce se scandalizeazг de fгrгdelegile єi persecuюiile comise єi despre Pronia lui Dumnezeu, VI, 3-5, оn vol. Scrisori din exil. Cгtre Olimpiada єi cei rгmaєi credincioєi. Despre deprimare, suferinюг єi Providenюг…, p. 275)

 

„... cвtг distanюг este оntre luminг єi оntuneric, оntre bunгtate єi rгutate, atвta este оntre mгsura bunгtгюii єi a proniei lui Dumnezeu єi afecюiunea pгrinteascг; ascultг ce spune: Cine dintre voi, dacг fiul sгu оi cere pвine, оi va da oare piatrг? Sau dacг-i cere peєte, оi va da oare єarpe? Deci dacг voi, rгi fiind, єtiюi sг faceюi daruri bune copiilor voєtri, cu cвt mai mult Tatгl vostru Cel din ceruri va da cele bune celor care le cer de la El (Mt., 7, 9-11) arгtвnd cг, pe cвt de mare e distanюa оntre rгutate єi bunгtate, pe atвt e mai оnaltг bunгtatea lui Dumnezeu faюг de grija pгrinteascг.” (Scrisori din exil, Cгtre cei ce se scandalizeazг de fгrгdelegile єi persecuюiile comise єi despre Pronia lui Dumnezeu, VI, 6-7, оn vol. Scrisori din exil. Cгtre Olimpiada єi cei rгmaєi credincioєi. Despre deprimare, suferinюг єi Providenюг…, p. 276)

 

„... Pronia Lui prin lucrurile Lui. Cгci a o оnfгюiєa оntreagг sau mгcar o parte a ei nu e lucru uєor, aєa este de nemгrginitг єi negrгitг strгlucind atвt prin cele mici, cвt єi prin cele mari, atвt prin cele vгzute. Dar sг facг dovada plecвnd de la cele vгzute.” (Scrisori din exil, Cгtre cei ce se scandalizeazг de fгrгdelegile єi persecuюiile comise єi despre Pronia lui Dumnezeu, VII, 1, оn vol. Scrisori din exil. Cгtre Olimpiada єi cei rгmaєi credincioєi. Despre deprimare, suferinюг єi Providenюг…, p. 279)

 

„Avвnd, aєadar, atвt de mari dovezi ale proniei Lui, pe cele din Noul єi din Vechiul Testament, pe cele din viaюa de faюг єi din cea viitoare, pe cele fгcute єi pe cele ce se sгvвrєesc оn fiecare zi, pe cele de la оnceput, pe cele de la mijloc єi pe cele de la sfвrєit, cele ce se fac necontenit, pe cele din trup єi din suflet, єi vгzвnd venind din toate pгrюile nori de dovezi care proclamг pronia Lui, te mai оndoieєti? Nu te оndoi, ci crede cг proniazг єi convinge-te de asta! Deci nu mai iscodi indiscret, єtiind cг ai un Stгpвn mai afectuos decвt un pгrinte єi mai grijuliu decвt o mamг, mai оndrгgostit decвt un mire єi o mireasг, care socoteєte cг odihna Lui e mвntuirea ta єi se bucurг mai mult decвt tine de izbгvirea de primejdii єi de moarte – ceea ce am arгtat prin Iona – єi care aratг orice fel de iubire: cea care o are un pгrinte pentru copii, o mamг pentru rodul pвntecului ei, agricultorul pentru via sa, constructorul pentru meєteєugul sгu, mirele pentru mireasг, tвnгrul pentru o tвnгrг, o iubire care vrea sг оndepгrteze de la tine cele rele tot atвt pe cвt e de departe rгsгritul de apus, pe cвt e mai оnalt cerul faюг de pгmвnt – cгci am arгtat єi aceasta –, sau mai bine zis nu numai atвt, cu mult mai mult, cum am arгtat punвnd оn miєcare cuvвntul despre acestea єi оndemnвndu-te sг nu te opreєti la imagini, ci sг le depгєeєti prin raюionamente. Cгci pronia lui Dumnezeu e de netвlcuit, purtarea Lui de grijг e necuprinsг, bunгtatea Lui e negrгitг, iar iubirea Lui de oameni cu neputinюг de adulmecat.” (Scrisori din exil, Cгtre cei ce se scandalizeazг de fгrгdelegile єi persecuюiile comise єi despre Pronia lui Dumnezeu, VIII, 10-12, оn vol. Scrisori din exil. Cгtre Olimpiada єi cei rгmaєi credincioєi. Despre deprimare, suferinюг єi Providenюг…, pp. 288-289)

 

„Noi nu grijim atвta pentru mвntuirea noastrг, pe cвt grijeєte Fгcгtorul nostru, Dumnezeu, nici nu ne este nouг atвta grijг sг nu pгюim vreun rгu, cвt оi este lui Dumnezeu, Care ne-a dгruit sufletul nostru; iar Dumnezeu pe oameni nici la primejdii nu-i lasг sг cadг pururea, ca sг nu se strice єi sг nu piarг de оntristare, nici la noroc єi la patimi bune nu-i lasг pururea, ca sг nu se leneveascг pentru mвntuirea lor, ci cu schimbгrile acestea mвntuirea lor оn multe feluri tocmind-o o lucreazг, pentru cг o corabie, de nu va avea cвrmaci, nu va putea sг stea, ci prea lesne se va scufunda. Dar aceastг lume cum ar fi putut sг stea atвюia ani, de n-ar avea cine o оngriji? Єi pentru ca sг nu mai zic alta, socoteєte tu aceastг lume ce este pe pгmвnt cum ar fi o corabie єi cerul vetrila, corгbierii oamenii єi luciul mгrii sг fie bezna cea fгrг fund. Cum dar оn atвюia ani nu s-a оntвmplat оnecare єi pierire niciodatг acestei corгbii a toatг lumea? Ia lasг o corabie оntr-o zi fгrг corгbier єi fгrг cвrmaci, cг оndatг o vei vedea оnecatг. Dar aceastг lume are єase mii de ani єi mai mulюi єi nici una ca aceasta nu a pгюit. Єi оncг ce zic eu corabie sau luntre, o colibг de face cineva оn via lui єi dacг culege via єi o lasг pustie, de multe ori nici douг zile nu stг, ci оndatг se stricг єi cade. Єi de vreme ce o colibг nu poate sг stea neоngrijind nimeni de ea, dar zidirea cerului єi a pгmвntului fiind atвt de bunг єi de minunatг, cum ar fi putut sг stea atвюia ani nestricatг, fгrг de grija єi chiverniseala cuiva? Ar fi fгrг putinюг. Ia socoteєte podoaba єi frumuseюea cerului cвюi ani are єi nu s-a mai оnnegrit! Cunoaєte єi puterea pгmвntului, cum nu i-a slгbit pвntecele оn atвюia ani nгscвnd atвtea feluri de semгnгturi? La fel єi izvoarele єi fвntвnile cum izvorгsc totdeauna єi nu mai seacг. Socoteєte єi marea cвte rвuri primeєte iar peste mгsura ei nu creєte niciodatг. Pentru aceasta se cade dar la fiecare faptг din cвte sunt numite єi fгcute de Dumnezeu sг zicem: Cвt s-au mгrit lucrurile Tale Doamne, toate cu оnюelepciune le-ai fгcut! ” (Din vol. Mгrgгritarele Sfвntului Ioan Gurг de Aur, pp. 136-137)

 

„Ce nebunie va fi de a nega cг universul ar fi condus de cгtre o Inteligenюг superioarг! Nimic nu este оn siguranюг, nimic nu subzistг decвt ceea ce este condus єi stгpвnit. Fгrг supraveghere edificiul se dгrвmг, nava se pierde, trupul nostru оnsuєi nu-єi pгstreazг multг vreme forюele sale єi sгnгtatea sa. Єi acest corp imens, acest Univers atвt de vast, atвt de complicat, compus din pгrюi atвt de diverse, din rotiюe atвt de delicate, dus la miєcгri atвt de impetuoase, cum va rгmвne el fгrг direcюie, fгrг conducere?” (Din vol. Bogгюiile oratorice, pp. 11-12)

 

 

„Veєnica obiecюie оmpotriva Providenюei єi a conducerii dumnezeieєti este inegala repartiюie a bunelor єi a relelor; prosperitatea unora, durerea care se ataєeazг de preferinюг la virtute. Ce sг zici? Ce sг rгspunzi? Cum sг aperi o Providenюг dumnezeiascг оn sвnul acestor manifestгri dezordonate?

Sг presupunem mai оntвi cг totul ar fi tainг оn conducere єi cг distribuirea bunelor єi a relelor ne rгmвne o indescifrabilг єi dureroasг enigmг. Cu ce drept ne vom ridica noi оmpotriva acestei оntunecimi particulare, atunci cвnd atвюia alюii dispreюuiesc cercetгrile noastre єi proclamг, cu mгreюia infinitг a lui Dumnezeu, neputinюa noastrг de a o оmbrгюiєa. O omule, incapabil de a оnюelege оncolюirea unui grгunte de grвu, obligat de a accepta misterul care юi se oferг din toate pгrюile, cu ce drept negi tu Providenюa sub pretextul cг n-o poюi оnюelege? Providenюa rгmвne pentru tine un adвnc de nepгtruns? Оnsг chiar aceea este оn mod precis semnul lui Dumnezeu, semnul prezenюei Sale єi a acюiunii Sale. A єti cг trebuie sг ignori: iatг cea mai sigurг єi cea mai adвncг dintre єtiinюe. A crede, cвnd totul aici contrazice, cг poюi pгtrunde totul, este toatг ignoranюa cea mai completг єi cea mai ridicolг.

Оnsг, оn al doilea rвnd, oare este adevгrat cг acюiunea providenюialг ne-ar fi оn totul єi totdeauna un adвnc din care noi nu putem coborо cel puюin cвteva trepte? Este oare adevгrat cг оn inegala distribuire a bunurilor єi a relelor, totul ne-ar fi confuz єi haos? (…) Viaюa este o trecere rapidг spre o limitг veєnicг. Limita este totul: condiюiile оn care se efectueazг trecerea sunt secundare. De altfel cu ce drept оi atribuim noi lui Dumnezeu ceea ce este opera libertгюii omeneєti? Nu suntem noi оnєine oare cei care de o sutг de ori ne sгpгm groapa оn prгpastia оn care cгdem, adвncul mizeriei єi al durerii unde gemem noi apoi? Оnsг, оi atribuim direct lui Dumnezeu aceste nereuєite ale soartei оn care sunt chinuite victime nevinovate. Ce face Dumnezeu? Оnюelegeюi-L aruncвnd ochii asupra lui Iov, cea mai torturatг din aceste victime; aruncaюi ochii asupra drepюilor, asupra sfinюilor din toate secolele. Dumnezeu оi оncearcг, оi оnalюг оn durere. Pe de altг parte, voi vг smintiюi de ceea ce numiюi voi fericirea celor rгi. Fericire? Numiюi-o mai curвnd nefericire єi dezvoltarea acestei prosperitгюi; numiюi-o pedeapsг: plвngeюi pentru aceste suflete rгnite, mutilate, muribunde. Оnsг, voi insistaюi. Acest pгcгtos binecuvвntat de soartг єi influent este sminteala poporului creєtin, pentru ce-l lasг Dumnezeu оn soarta sa, оn creditul sгu єi оn perversitatea sa? Mai оntвi acest pгcгtos este folosit de Dumnezeu pentru sfinюirea aleєilor Sгi. Dacг el оi persecutг este triumful lor. Dacг оi ispiteєte, este o luptг nobilг care le pregгteєte preюul credincioєiei lor. Оnsг Dumnezeu nu este mгreю numai оn a-i оncununa pe aleєii Sгi, El este оncг milostiv оn a aєtepta pe pгcгtoєi єi оnюelept sг scoatг din rгul actual un bine viitor. Cine zice cг оn familia acestui pгcгtos nu vor ieєi sfinюi mari? Cвюi drepюi ar condamna Dumnezeu la neant dacг El ar nimici pe cel stricat!” (Din vol. Bogгюiile oratorice, pp. 12-13)

 

„Sг parcurgem acum toate regnurile naturii (…) Aєtrii se miєcг оn imensitate pe drumuri infinite pe care le parcurg fгrг a devia vreodatг. Oceanele abundг fгrг a trece frontierele lor, marile fluvii оmplinesc misiunea lor roditoare a pгmвnturilor producвnd recoltele lor, arborii se acoperг cu fructele lor, fiecare plantг оєi dг florile sale, fiecare graminee se supune оn existenюa sa fragilг la niєte legi precise care stгpвnesc naєterea sa, dezvoltarea sa єi sfвrєitul sгu. Mai minunatг оncг este viaюa animalelor, insectele, misiunea pe care o оmplinesc ele lucrarea determinatг pentru care sunt fгcute ele. Nimic оn vastul imperiu nu este lгsat la оntвmplare; nimic care nu are raюiunea sa de a fi єi legea sa.

Оn faюa acestui mгreю spectacol, sг raюionгm. Cum s-ar fi stabilit aceste legi fгrг o inteligenюг directoare? Cum s-ar menюine ele fгrг o continuг acюiune a aceleiaєi inteligenюe? Cum ceea ce va fi pentru noi єi nouг imposibil єi absurd, va fi el cвnd este vorba de imensul univers, оnюelept єi posibil? Iatг nava оn mijlocul oceanului, lгsaюi-o o zi fгrг echipaj pentru a o conduce, єi negreєit ea se pierde. Lipsiюi o casг de locuitorii ei, pгrгsiюi-o pe ea єi lгsaюi-o; оntr-un timp foarte scurt єi ea se ruineazг, pгrюile sale se descompun, ea cade bucatг cu bucatг. Sг lгsгm, aceasta sг nu fie decвt un moment, trupul nostru fгrг conducerea sufletului nostru, ca el sг rгmвnг fгrг de grijг, fгrг de hranг, fгrг nici una din condiюiile existenюei sale; acesta nu va mai fi оn curвnd decвt un cadavru оn descompunere. Єi noi vrem ca acest corp imens care este Universul ale cгrui organe sunt atвt de multiple єi atвt de complicate sг subziste fгrг o inteligenюг care prezideazг funcюiile sale єi care menюine viaюa sa? Aєa ca o uriaєг navг, avвnd pгmвntul ca єi carenг, cerurile ca vetrile, ca ocean imensitatea, acest Univers cгlгtoreєte la оntвmplare fгrг pilot, fгrг echipaj, fгrг direcюie? Aceastг lume vastг care este ca o casг, noi credem cг ea s-a construit fгrг arhitect, fгrг posesor ea se menюine? Оn adevгr a crede aceasta оnseamnг a crede оn absurd, єi negвnd o Providenюг conducгtoare a lumii, оnseamnг a nega evidenюa оnsгєi.” (Din vol. Bogгюiile oratorice, pp. 31-32)

 

„Cг negatorul Providenюei are plгcerea sг ne facг sг remarcгm umbrele, defecюiunile fiinюelor, defectuozitгюile оn lucrarea dumnezeiascг; noi nu-l vom lгsa оn mod voluntar sг se оntindг la acestea: noi vom exagera chiar observaюiile sale cгci ele ne slujesc оn mod minunat sг оntemeiem оnюelepciunea divinг conducвnd ansamblul lucrurilor.

Ce voia Dumnezeu оn splendorile creaюiei? Sг-i arate omului puterea єi оnюelepciunea lui Dumnezeu Creatorul. Оnsг omul este nebun єi nemulюumitor, єi оn perfecюiunea єi оn frumuseюea operei el cautг cu ce sг nege lucrгtorul, єi din lume el face un Dumnezeu. Cum va fi el dezabuzat? Prin imperfecюiunile єi lipsurile pe care Dumnezeu le lasг оn opera sa. Fiecare fiinюг este neputincioasг luatг оn parte єi nici o parte din Univers nu-єi este suficient sieєi, cгci toate trebuie sг arate cг Dumnezeu singur, avвnd deplinгtatea fiinюei оєi este suficient sieєi. Cгci cerurile vor pieri, chiar dacг cerurile spun slava lui Dumnezeu. Astfel єi prin perfecюiunea lor єi prin imperfecюiunea lor lucrurile create demonstreazг acюiunea divinг de unde vin ele єi care le conduce. Pгmвntul este o inepuizabilг sursг de viaюг: оnsг fгrг ajutorul luminii єi a apelor pгmвntul nu mai este decвt un mormвnt pentru mort. Ce este mai frumos decвt soarele? Оnsг el este supus de rгsгritul єi apusul sгu, el nu se naєte decвt pentru a muri, el nu apare decвt pentru a dispгrea оn umbrele apusului. Strгlucirea sa este incomparabilг: єi cel mai mic nor, zic cea mai micг barierг este de-ajuns ca sг distrugг razele sale єi sг-i оnvingг puterea sa.” (Din vol. Bogгюiile oratorice, pp. 32-33)

 

„Pretenюia de a оnюelege Providenюa оn toate purtгrile Sale este cu atвt mai nebuneascг pe cвt оnaintea secretelor, chiar ale naturii, noi rгmвnem оn cea mai mare parte a timpului muюi єi neputincioєi. Noi nu єtim aproape nimic despre acest domeniu de care ne ocupгm. Tot ceea ce ne оnconjoarг, din cer pвnг оn adвncurile pгmвntului, este plin pentru noi de nepгtrunse secrete, єi noi pretindem sг ne ridicгm pвnг la ideea divinг? Noi vrem s-o scrutгm? Ne iritгm pentru vгlurile cu care se apгrг ea єi de оntunecimile pe care le opune ea mвndrelor єi оndrгzneюelor noastre investigaюii! A nega universul pentru cг noi nu cunoaєtem legile lui va fi o nebunie; a nega acюiunea divinг оn lumea spiritualг sub pretextul cг purtгrile sale ne sunt ascunse, va fi o nebunie tot pe atвt de arгtatг.” (Din vol. Bogгюiile oratorice, pp. 34-35)

 

„Dumnezeu acюioneazг cu noi ca un tatг bun єi оnюelept. El pгstreazг оntunecimi pentru a opri cгutгrile noastre pline de mвndrie ale raюiunii noastre єi pentru a ne lгsa meritele unei credinюe docile єi pline de оncredere, оnsг mai adesea ne face sг zгrim юintele pe care le urmгreєte El єi intenюiile care-L conduc.

Ori оn mod precis aceastг idee divinг, acest plan divin trebuie sг-l avem fгrг оncetare оnaintea ochilor, dacг vrem sг оnюelegem acюiunea providenюialг. A se mгrgini la bunurile єi relele adevгrate, a ignora misiunea unora єi a altora оn viaюa dreptului єi оn cea a pгcгtosului, оnseamnг a se оnchide faюг de orice acces la sfaturile єi la acюiunile Providenюei.” (Din vol. Bogгюiile oratorice, p. 35)

 

„Cвnd psalmistul vrea sг desprindг adвncimile binefacerilor Providenюei divine, el ne aratг sub imaginea unui fluviu abundent care coboarг din оnгlюimi, din sвnul lui Dumnezeu, strгbate regiuni оntregi, se оntinde pe pгmвnturi, strгbгtвnd vгile, оmpгrюindu-se la infinit pentru a iriga cвmpiile єi pentru a purta peste tot rodirea єi viaюa. Acela este binele dumnezeieєtii Providenюe care se rгspвndeєte peste toate fiinюele noastre, оn cursul vieюii noastre оntregi, bunuri de tot felul, bogгюii de tot numele. Sг parcurgem anii noєtri scurєi de la leagгnul nostru, sг numгrгm dacг este posibil, binefacerile care au оnsemnat fiecare din zilele noastre, fiecare din ceasurile noastre. Fluvii nesfвrєite. La bunurile Sale, Providenюa adaugг pe cel mai dulce din toate, acesta este pacea, siguranюa, єi prin urmare bucuria nespusг pe care ne-o dг protecюia, conducerea lui Dumnezeu.” (Din vol. Bogгюiile oratorice, pp. 37-38)

 

„Dacг pгmвntul ar putea geme єi sг plвngг, el s-ar plвnge fгrг оndoialг de gerurile care-l оmpietresc, de ploile care-l inundг, de furtunile care-l tulburг. Єi totuєi cine nu єtie cг aceste calamitгюi aparente оi pregгtesc rodirea sa єi sunt necesare bogгюiilor viitorului sгu seceriє? Aєa e cu noi. Cвnd оmpotrivirea ne scoate lacrimi, єi cu aceste lacrimi murmure nedrepte оmpotriva Providenюei, noi nu vedem decвt dupг aceea ce cuprindea aceastг tainг a durerii care este o binecuvвntare. Ce necaz cвnd Avraam a primit poruncг sг-l jertfeascг pe Isaac! Ce urmare de nenorociri cвnd Iosif vвndut de fraюii sгi gemea оn оnchisorile din Egipt! Ce fгcea Dumnezeu оn aceste purtгri tainice ale providenюei Sale? Douг lucruri la fel de minunate: slгvirea puterii Sale єi slгvirea sfinюilor Sгi. Lazгr ros de chinurile єi bubele lui оєi pregгtea mгreюul lui triumf оn sвnul lui Avraam. Toюi sfinюii pe care ni-i descoperг Scriptura nгєteau оn durerile оncercгrii strгlucirea lor cea veєnicг.” (Din vol. Bogгюiile oratorice, pp. 168-169)

 

„Dumnezeu toate le lucreazг spre binele celor care-L iubesc.” (La cuvвntul Apostolului, care spune: <<Єtim cг celor ce-L iubesc pe Dumnezeu toate li se lucreazг spre bine>>; єi despre rгbdare…, 4, оn vol. Despre schimbarea numelor. Despre rгbdare. Despre milostenie…, p. 100)