ISPITELE (Dumnezeu nu оngгduie sг fim ispitiюi mai presus de puterile noastre)

 

„Dumnezeu ne-a dat lupte pe mгsura noastrг єi nu a lгsat peste puterile noastre nici o durere sau ostenealг.” (Omilii la Epistola cгtre Filipeni, omilia a III-a, p. 51)

 

„Dar iubirea lui Dumnezeu dг mгsurг intensitгюii suferinюelor, nu numai duratei lor. Aєa cum antrenorul nu-i antreneazг pe toюi tinerii оn acelaєi fel pentru luptг, ci celor slabi le dг adversari slabi iar celor mai puternici adversari voinici. l afel єi Dumnezeu dг fiecгruia dintre noi ispite dupг mгsura puterilor lui. Dupг cum spun eApostolul, ispitele pe care le оnfruntгm sunt pe mгsura noastrг. Єi Dumnezeu nu оngгduie sг fin оncercaюi mai presus de puteril enoastre, ci atunci cвnd vine o ispitг ne dг єi calea de ieєire din ea, ca s-o putem rгbda (I Corinteni 10, 13). Prin asemenea metode tгmгduieєte єi mвntuieєte Domnul sufletele nostre, єi de aceea trebuie sг-I mulюumim єi sг-L slгvim.” (Din vol. Problemele vieюii, pp. 31-32)

ISPITELE (biruirea lor)

 

„Prin multг cugetare asupra dumnezeieєtilor Scripturi, sг oprim orice atac al vicleanului demon. Cвnd ne cede cг studiem mult cгrюile duhovniceєti, nu numai cг nu ne atacг, dar nici nu оndrгzneєte sг cate la noi, pentru cг єtie cг оncercarea lui e zadarnicг єi cг оndrгzneala se оntoarce pe capul lui”. (Omilii la Facere, omilia XXXVII, I, оn col. PSB, vol. 22, p. 41)

 

„Cвnd suntem tulburaюi de patimi sau de pofte rele sau de urг sau de mвnie sau de invidie, sг ne gвndim la Cel ce locuieєte оn noi єi sг alungгm departe de noi niєte gвnduri ca acestea. Sг ne ruєinгm de covвrєitorul har dat nouг de Dumnezeu. ” (Omilii la Facere, omilia VIII, VI, оn col. PSB, vol. 21, p. 106)

 

„Єi uitг-te unde L-a dus Duhul! Nu L-a dus оn oraє sau оn piaюг, ci оn pustie, pentru cг Duhul voia ca diavolul sг-L ispiteascг pe Iisus nu numai prin foame, ci voia ca єi pustietatea locului sг-i dea diavolului prilej de ispitг. Cг atunci mai cu seamг ne atacг diavolul cвnd ne vede singuri, cu noi оnєine. Aєa a ispitit-o pe femeie la оnceput, cвnd era singurг єi nu era cu ea bгrbatul. Dimpotrivг, cвnd diavolul vede cг suntem cu alюii єi adunaюi mai mulюi la un loc nu are atвta cutezanюг єi nici nu ne atacг. Mai cu seamг pentru aceasta trebuie sг venim cвt mai des la bisericг, ca sг nu fim prinєi uєor de diavol”. (Omilii la Matei, omilia XIII, I, оn col. PSB, vol. 23, p. 154)

 

„… demonul nu gгseєte odihnг, ca sг arate cг demonii cu uneltirile lor pun negreєit mвna pe omul care nu se cuminюeєte. Єi ar trebui sг se cuminюeascг pentru douг pricini: prima, cг a suferit mai оnainte; a doua, pentru cг a scгpat. Dar, mai bine spus, mai este єi o a treia pricinг: ameninюarea cг are sг sufere ceva єi mai rгu”. (Omilii la Matei, omilia XLIII, IV, оn col. PSB, vol. 23, p. 514)

 

„Cвnd оn munte a fost ispitit de diavol Hristos l-a biruit єi l-a doborвt la pгmвnt, deєi оncг nu єtia cг era Hristos. Cu aceste cuvinte оnsг l-a prins оn plasг: prin blвndeюe l-a doborвt, prin bunгtate l-a biruit. Fг єi tu la fel! Dacг vezi cг un om ajunge diavol єi se apropie de tine, biruie-l єi tu tot ca Hristos. Юi-a dat Hristos putere sг fii ca El dupг puterea ta. Nu te spгimвnta cвnd auzi aceste cuvinte. Atunci spгimвnteazг-te cг nu eєti ca El”. (Omilii la Matei, omilia LXXVIII, IV, оn col. PSB, vol. 23, p. 893)

 

,,Sunt єi ispite pe care cineva nu le poate suferi. Єi care sunt? Toate, cum s-ar zice, fiindcг putinюa de a le оnvinge stг оn ajutorul lui Dumnezeu, pe care оl putem cвєtiga numai prin voia noastrг. Pentru aceea, ca sг afli єi sг vezi cг nu numai pe acele ispite care covвrєesc puterile noastre, dar nici chiar pe cele omeneєti nu este cu putinюг a le rгbda cu uєurinюг fгrг de ajutorul de sus, a adгogat: Ci оmpreunг cu ispita va face єi sfвrєitul, ca sг o puteюi suferi. (1 Cor. 10, 13) Nici chiar ispitele cele cumpгtate, zice, nu le putem оmprгєtia cu ale noastre puteri, ci єi aici avem trebuinюг de ajutorul lui, ca sг putem scгpa, єi mai оnainte de a scгpa sг putem rгbda. Cгci numai el dг omului єi rгbdare, оn acelaєi timp adaogг єi o grabnicг scгpare, aєa cг prin aceasta ispita se face uєoarг de purtat. Aceasta o dг a se оnюelege cвnd zice: va face єi sfвrєitul, ca sг o puteюi suferi, єi la sfвrєit pune totul оn seama lui Dumnezeu.” (Comentariile sau Tвlcuirea Epistolei оntвi cгtre Corinteni, omilia XXIV, pp. 248-249)

 

,,Dupг cum soarele оєi sloboade razele sale asupra multor spurcгciuni єi apoi iarгєi єi le trage tot curate, tot aєa єi noi, ba оncг chiar mai mult, оnvвrtindu-ne оn mijlocul lumii, vom rгmвnea curaюi dacг vom voi.” (Comentariile sau Tвlcuirea Epistolei оntвi cгtre Corinteni, omilia XXV, p. 260)

 

„Vгzвnd cursele, sг ne gвndim cununa cereascг.” (Din vol. Despre Rai єi Scripturг. Despre iubirea lui Dumnezeu pentru noi. Despre <<Єezut-a Оmpгrгteasa de-a dreapta Ta>>, p. 28)

 

„Cгci єi pгsгrile, cвtг vreme despicг vгzduhul оnalt, nu sunt prinse; tot aєa єi tu, cвt timp vei privi la cele de sus, nu vei fi prins cu uєurinюг, nici оn laю, nici оn vreo cursг. Diavolul e pгsгrar; zboarг deci mai pre­sus de trestiile[255] lui. Cine zboarг оn sus, nu se va mai minuna de nici unul din lucrurile ome­neєti, ci, dupг cum, cвnd ne-am suit оn vвrful unui munte оnalt, ni se par aєa de mici єi zi­durile єi oraєul, iar oamenii оn mersul lor pe pгmвnt seamгnг cu niєte furnici, tot astfel, cвnd te-ai оnгlюat cu mintea pe culmea оnaltг a оnюelepciunii, nu te mai poate miєca nici unul din lucrurile omeneєti, ci toate юi se vor pгrea mici: bogгюia, slava, puterea, acestea єi altele de acest fel, cвnd te uiюi la cele cereєti.” (Predicile despre statui, Partea a II-a, predica a XV-a, pp. 87-88)

 

„Nici sгrгcia, nici nevoia, оndeobєte nimic din cele dinafarг nu poate sг ne оmpiedice, de a birui pe Satana оndeobєte. Este adevгrat cг Satana ne ispiteєte, dar nimeni sг nu pгєeascг pragul casei sale pвnг ce nu va fi rostit cuvintele: Mг lepгd de tine, Satano, єi de toatг desfгtarea ta, єi de toatг slujba ta, єi mг dau юie Hristoase! Nu ieєi niciodatг din casг fгrг sг fi rostit cuvintele acestea. Ele trebuie sг fie pentru tine toiag, o armг єi o tгrie neоnvinsг. Pe lвngг aceste cuvinte mai fг єi semnul Sfintei Cruci pe fruntea ta, єi atunci nici un om, nici chiar Satana nu te va vгtгma, cвnd totdeauna te va vedea aєa оnarmat. Atunci tu vei ridica semnul de biruinюг asupra Satanei, єi vei dobвndi cununa dreptгюii” (Cuvвnt la 7 Ianuarie, ziua Sfвntului Ioan Botezгtorul, оn vol. Predici la duminici єi sгrbгtori…, p. 266)

 

,,Cel care vede pe duєman gata de atac aleargг repede єi se alгturг celui care poate sг-l ajute. Tot aєa fac єi copiii: cвnd vгd ceva de care se tem, оєi gгsesc scгparea la sвnul mamei; se agaюг de hainele ei, se юin cu tгrie de ele єi nu se desprind oricвt ar cгuta cineva sг-i smulgг.” (Despre necazuri єi biruirea tristeюii (I). Cгtre Staghirie, ascetul care era chinuit de demon. Cuvвnt de sfгtuire, оn vol. Despre mгrginita putere a diavolului. Despre cгinюг…, pp. 128-129)

 

„Єi tu dar, cвnd оюi vine vreo bвntuialг sau de la oameni sau de la diavoli, la Dumnezeu aleargг, pe Stгpвnul tгu Оl cheamг, cг Dumnezeu pururea cu noi este, cг zice оn Scripturi: Оncг grгind tu, оюi voi zice iatг-Mг, ca єi cum юi-ar zice Dumnezeu cг tu оncг nu sfвrєeєti cuvвntul tгu єi iatг-Mг cг sunt lвngг tine єi aud ce-Mi zici. Tu оncг nu sfвrєeєti rugгciunea ta єi El оюi dг sгnгtatea sufletului єi a trupului tгu.” (Din vol. Mгrgгritarele Sfвntului Ioan Gurг de Aur, p. 155)

 

IUBIREA DE ARGINЮI (definiюia)

 

„Da, rгdгcina tuturor relelor este iubirea de argint (I Tim., 6, 10) (…) Culmea pгcatelor, acropola pгcatelor, ca sг spun aєa, este goana nebunг dupг bani”. (Omilii la Facere, omilia XX, V, оn col. PSB, vol. 21, p. 242)

 

„Iubirea de argint nu se numeєte doar faptul de a pofti multe, ci cu deosebire de a fi оmpгtimit dupг bani. A pofti mai mult decвt e necesar, aceasta este iubirea de argint cea mai grozavг.” (Omilii la Epistola cгtre Filipeni, omilia a VII-a, p. 122)

 

„Iubirea de argint este rгdгcina tuturor relelor.” (Omilii la Epistola cгtre Filipeni, omilia a VII-a, p. 122)

 

„Iubirea de arginюi nu este o poftг fireascг, ca cele pe care le-a pus Dumnezeu оn om atunci cвnd l-a plгsmuit.Cum sunt, de pildг, poftele mвncгrii єi somnului, оn anumite limite, fireєti єi necesare, pentru cг dacг nu sunt satisfгcute omul moare. Pofta trupeascг este naturalг, nu este оnsг єi necesarг, оntru-cвt mulюi au biruit-o єi o biruiesc fгrг sг pгюeascг vreun rгu. Pofta banilor, dimpotrivг, nu este nici naturalг, nici necesarг. Este de prisos. De aceea faptul de a ne lгsa stгpвniюi de ea depinde cu totul de voinюa noastrг.” (Din vol. Problemele vieюii, p. 45)