COPIII (pedepsirea copiilor pentru pгcatele pгrinюilor)

 

„ Єi a zis (Noe – n.n.): Blestemat sг fie Canaan copilul; sг fie slugг fraюilor lui.

Nu fгrг rost, nici la оntвmplare a pomenit Scriptura de Canaan (fiul lui Ham – n.n.), ci pentru o pricinг ascunsг. Noe n-a vrut sг-l mustre pe Ham pentru pгcatul sгvвrєit єi pentru ocara pe care i-a adus-o, ca sг nu fie vгtгmatг binecuvвntarea lui Dumnezeu. Cг Dumnezeu, spune Scriptura, a binecuvвntat pe Noe cвnd a ieєit din corabie єi pe fiii lui (Fac., 9, 1).

Deci, Noe, ca sг nu parг cг blestemг pe cel care primise odatг binecuvвntarea lui Dumnezeu blestemг pe fiul aceluia.

- Da, mi se poate spune rгspunsul acesta, aratг cг nu l-a blestemat pe Ham, pentru cг acesta fusese binecuvвntat de Dumnezeu! Dar pentru ce ai pedepsit fiul pentru pгcatul tatгlui?

- Nici asta nu s-a fгcut fгrг rost. Ham n-a fost pedepsit mai puюin decвt fiul lui, nici n-a simюit mai puюin durerea pedepsei. Єtiюi doar, єtiюi cг adeseori pгrinюii se roagг sг fie pedepsiюi ei оn locul fiilor lor, єtiюi cг pгrinюii sunt pedepsiюi mai greu, cвnd vгd pe copiii lor pedepsiюi decвt atunci cвnd ar fi ei оnєiєi pedepsiюi. Deci a fost pedepsit copilul lui Ham, ca tatгl sг sufere mai mare durere din pricina dragostei sale pгrinteєti pentru copil, ca binecuvвntarea lui Dumnezeu sг rгmвnг оntreagг єi ca fiul, care a fost blestemat sг ispгєeascг prin asta propriile lui pгcate. Da, acum este blestemat pentru pгcatul tatгlui sгu, totuєi se оnюelege cг pedeapsa aceasta este єi pentru pгcatele lui proprii. Nu a fost blestemat numai pentru pгcatul tatгlui sгu, ci єi pentru ca prin el sг primeascг tatгl sгu o mai mare pedeapsг. Cг nici pгrinюii nu sunt pedepsiюi pentru pгcatele copiilor, nici copiii pentru pгcatele pгrinюilor, ci fiecare rгspunde pentru pгcatele lui, aceasta o spun profeюii оn multe locuri. De pildг cвnd spun: Celui ce a mвncat aguridг i se vor strepezi dinюii (Ier., 31, 30); єi: Sufletul celui ce pгcгtuieєte, acela va muri (Iez., 18, 20); єi iarгєi: Sг nu fie omorвюi pгrinюii pentru copii, nici copiii pentru pгrinюi (Deut., 24, 16). Vг rog, dar, ca nimeni din voi cвnd nu cunoaєte scopul Dumnezeieєtii Scripturi, sг nu оndrгzneascг sг huleascг cele scrise оn ea, ci sг primeascг cu suflet оnюelegгtor cele spuse, sг se minuneze de preciziunea celor scrise оn Dumnezeiasca Scripturг єi sг se gвndeascг ce rгu mare e pгcatul.” (Omilii la Facere, omilia XXIX, VI, оn col. PSB, vol. 21, p. 374)

 

„ Mг jur pe Mine Оnsumi, cг nu se va auzi spunвndu-se aceastг pildг: pгrinюii au mвncat aguridг єi copiilor li s-a sterpezit dinюii (Iez., 18, 3, 44). Moise zice la fel: Nu vei ucide pe tatгl pentru copil (Deut., 24, 16). Mai mult, Scriptura zice de un rege, cг el nu i-a ucis pe copii pentru pгrinюi, ca sг se conformeze legii lui Moise.

Cг dacг оmi face cineva aceastг obiecюie: pentru ce zice Scriptura Dumnezeu pedepseєte pгcatele pгrinюilor asupra copiilor, pвnг оn al treilea sau al patrulea neam (Ieє., 20, 5; Deut., 5, 9), vom rгspunde cг aceastг hotгrвre nu este generalг єi cг ea este pronunюatг оmpotriva unora din evreii care au ieєit din Egipt. Єi iatг sensul: Cum cei pe care i-am scos Eu din robia egipteanг au devenit, chiar dupг ce au vгzut atвtea semne єi minuni, mai rгi ca єi pгrinюii lor, care totodatг n-au vгzut nimic aєa de mare єi atвt de minunat, ei vor fi pedepsiюi la fel ca єi ei, zice Domnul, fiindcг au fгcut aceleaєi pгcate. Єi dacг se examineazг acest pasaj cu grijг єi cu atenюie, se va cunoaєte cг aєa trebuie sг-l оnюelegem.” (Comentar la Evanghelia de la Ioan, omilia LVI, 1, p. 275)

 

,,Aflг acum єi bunгtatea Celui rгstignit! Iudeii spuneau: Sвngele Lui asupra noastrг єi asupra copiilor noєtri (Matei 27, 25); Hristos оnsг n-a fгcut aєa, ci Оl roagг pe Tatгl zicвnd: Pгrinte, iartг-le lor, cг nu єtiu ce fac! (Luca 23, 34). Dacг ar fi fost sвngele Lui asupra lor єi asupra copiilor lor, n-ar fi ajuns dintre copiii lor apostoli. N-ar fi crezut trei mii (Faptele Apostolilor 2, 41), nici cinci mii (Faptele Apostolilor 4, 4). Uitг-te cг iudeii au fost cruzi єi nemiloєi cu copiii lor, n-au vrut sг єtie de glasul sвngelui! Dumnezeu оnsг a fost mai bun decвt toюi taюii, mai iubitor decвt toate mamele! Da, a fost sвngele Lui peste ei єi peste copiii lor; dar nu peste toюi copiii, ci numai peste aceia care au urmat necredinюei єi fгrгdelegii pгrinteєti; au fost vinovaюi de pгcatul sгvвrєit nu cei care au fost fiii lor dupг succesiunea naturalг, ci dupг nebunia voinюei. Vezi-mi, оnsг, єi din altг parte bunгtatea єi iubirea de oameni a lui Dumnezeu.” (Cuvвnt despre pricina pentru care se citesc Faptele Apostolilor оn timpul Rusaliilor, (La оnceputul Faptelor apostolilor – IV), оn vol. Omilii la sгracul Lazгr. Despre soartг єi Providenюг…, p. 365)

COPIII („De nu vг veюi оntoarce єi nu veюi fi precum pruncii, nu veюi intra оn Оmpгrгюia cerurilor”[171])

 

„Copilul este strгin de invidie, de slava deєartг, de dragostea de оntвietate єi are cea mai mare virtute, nevinovгюia, curгюia, smerenia. Nu e nevoie numai de bгrbгюie єi de pricepere, ci єi de aceastг virtute, de smerenie єi de nevinovгюie. De-am avea cele mai mari virtuюi, dacг ne lipsesc virtuюile acestea, mвntuirea noastrг єchioapгtг. Un copil dacг e ocгrвt єi lovit nu se supгrг, nici nu prinde picг; iar dacг e preюuit єi slгvit, nu se оngвmfг. (…)

Dupг pгrerea mea Hristos a pus оn mijloc un copil, un copil foarte mic, lipsit de toate patimile cele rele. Un astfel de copil nu-i mвndru, nu umblг dupг slavг, nu-i invidios, nu-i certгreю; este lipsit de toate patimile de acest fel єi are multe virtuюi: nevinovгюia, smerenia; nu-l intereseazг cвєtigurile bгneєti, nu-i lгudгros. Este stгpвnul unei оndoite filozofii: are aceste virtuюi єi nu se laudг cu ele. De aceea Domnul 1-a dat ca pildг єi 1-a aєezat оn mijloc.

Dar nu Єi-a oprit cuvвntul Sгu la atвta, ci duce mai departe sfatul acesta, zicвnd:

Cine va primi pe un copil ca acesta оn numele Meu, pe Mine Mг primeєte (Matei, 17, 5). Nu veюi primi, le spune Hristos, numai mare rгsplatг dacг veюi fi ca niєte copii, ci єi dacг veюi cinsti, pentru Mine, pe alюii care se aseamгnг cu copiii; vг dau ca rгsplatг оmpгrгюia cerurilor pentru cinstea datг acestora. Dar, mai bine spus, le dг o rгsplatг cu mult mai mare, cг Hristos spune: Pe Mine Mг primeєte. Atвt de tare оmi este de dragг smerenia єi nevinovгюia!

Hristos numeєte aici copil pe oamenii curaюi la inimг єi smeriюi, pe cei neluaюi оn seamг єi dispreюuiюi de mulюime”. (Omilii la Matei, omilia LVIII, II, оn col. PSB, vol. 23, pp. 675-676)