CREDINЮA (єi raюionamentele omeneєti)

 

„... astfel este credinюa, cгci ea mai mult convinge pe cineva decвt raюionamentele omeneєti; este cu mult mai clarг decвt dovezile ieєite din judecata noastrг, єi nici o altг gвndire sau idee falsг nu o mai poate zgudui vreodatг. Cel ce se оncrede cu uєurinюг оn raюionamentele omeneєti poate sг-єi schimbe pгrerea, pe cвnd cel adeverit prin credinюг stг neclintit, cгci el єi-a оngrгdit, aєa-zicвnd, auzul de toate vorbele cele vгtгmгtoare.” (Omilii la Epistola cгtre Romani a Sfвntului Apostol Pavel, omilia VIII, pp. 139-140)

 

„… prin credinюг vine cunoєtinюa єi, prin urmare, nu e cu putinюг a-L cunoaєte pe El fгrг credinюг. Cum aєa? Prin credinюг noi trebuie sг cunoaєtem puterea оnvierii Lui din morюi, fiindcг altfel, prin ce raюionament am putea-o оnюelege? Prin nici unul, ci numai prin credinюг. Dar dacг оnvierea lui Hristos este cunoscutг prin credinюг, atunci cum vom оnюelege prin raюionamente naєterea lui Dumnezeu Cuvвntul, cвnd оnvierea este un fapt mai mic decвt aceastг naєtere? Pentru cг exemple despre оnviere sunt multe, dar din cea de-a doua nici unul. Оnainte de Hristos mulюi morюi au оnviat, cu toate cг dupг aceea au murit din nou, dar nimeni nu s-a nгscut vreodatг din fecioarг fгrг de bгrbat. Dacг ceea ce e cu mult mai mic decвt naєterea cea dupг trup trebuie sг fie apropiatг de minte numai prin credinюг, atunci ceea ce e mai mare єi chiar incomparabil mai mare, cum s-ar putea оnюelege prin raюionamente? Tocmai acest lucru оl aratг dreptatea cea prin credinюг єi tocmai acest lucru trebuie crezut cг a fost cu putinюг. Dar cum a fost cu putinюг, nu poate fi оnюeles.

Din credinюг vine apoi єi оmpгrtгєirea de patimile lui Hristos. Cum aєa? Dacг n-am fi crezut, n-am fi pгtimit. Dacг n-am fi crezut cг pгtimind оmpreunг cu El, vom єi оmpгrгюi оmpreunг cu El, n-am fi suferit ceea ce am suferit. Aєadar, єi naєterea Lui, єi оnvierea, numai prin credinюг pot fi оnюelese.” (Omilii la Epistola cгtre Filipeni, omilia a XII-a, pp. 212-213)

 

 

„Dacг Bunul Dumnezeu ne-a acordat ceva mai bun єi mai mare decвt raюionamentul omenesc, atunci cu adevгrat cг aceasta este credinюa care a infiltrat-o оn noi. Nu e posibil ca cel tare оn credinюг sг cearг raюionamente omeneєti. Cгci iatг cг cele mai оnsemnate ale noastre sunt lipsite de raюionamente omeneєti єi se sprijinг numai pe credinюг. Nicгieri nu este Dumnezeu, єi cu toate acestea El este pretutindeni. Ce poate fi mai nelogic decвt aceasta?

Fiecare lucru observat оn parte te lasг оn mare nedumerire. Desigur, Dumnezeu nu este оn spaюiu sau оn loc dar nu este un loc оn care sг nu fie. Nu s-a fгcut El pe sine, єi nici nu a оnceput a fi. Acum, ce raюionament omenesc primeєte acestea, dacг nu ar fi credinюa? Sau oare, nu s-ar pгrea ridicol, єi mai mult, o enigmг fгrг sfвrєit? (...) Vezi acum ce confuziune єi оntunecime mare? Єi pricepi de ce este nevoie de credinюг peste tot.” (Comentariile sau Explicarea Epistolei cгtre Coloseni, omilia V, pp. 61-62)

 

„Ai vгzut deci, cг a ispiti cele sfinte prin raюionamente omeneєti este o blasfemie? Єi cu drept cuvвnt, fiindcг ce poate avea оn comun raюionamentul omenesc cu cele sfinte?” (Tвlcuiri la Epistola оntвi cгtre Timotei, omilia a V-a, p. 62)

 

„Nimic nu poate fi mai rгu decвt atunci cвnd cineva, stгpвnit fiind de raюionamente omeneєti, judecг єi mгsoarг lucrurile cele dumnezeieєti; fiindcг оn chipul acesta se va izbi de piatra aceea cu putere єi va fi lipsit de luminг. Cгci, dacг cel ce voieєte a pune stгpвnire pe lumina soarelui cu ochii cei omeneєti, nu numai cг nu va reuєi sau nu se va putea оmpotrivi razelor lui, ci, pe lвngг acest eєec, va suferi єi multг vгtгmare, cu atвt mai mult cel ce voieєte a-єi оndrepta privirea cгtre acea luminг єi a vedea prin raюionamentele sale, nu numai cг va cгdea, ci оncг єi batjocoreєte harul lui Dumnezeu.” (Comentariile sau explicarea Epistolei a doua cгtre Timotei, omilia II, p. 19)

 

„Credinюa este totul; dacг ea va оntгri pe cineva, inima lui va sta оn siguranюг. Aєadar credinюa оntгreєte, оn timp ce raюionamentele clatinг.” (Comentariile sau Explicarea Epistolei cгtre Evrei, omilia XXXIII, p. 379)

 

„Cг raюiunea se poate ridica pвnг la Dumnezeu, sг-єi dea seama de existenюa Lui, de perfecюiunile Lui, de Providenюa Sa, de hotгrвrile Lui pe care le dг pentru bine єi pentru rгu: acolo nu este nici totul, nici chiar principalul pentru om. El єtie cг Dumnezeu existг: fie, оnsг ce este Dumnezeu оn Sine Оnsuєi? Ce este esenюa divinг? Care este viaюa intimг a lui Dumnezeu? Єi apoi, care sunt gвndurile Lui, planurile Lui, voinюele Sale? Cum sг-L cinsteєti? Cum se оndreaptг mвnia Lui? Cum sг potoleєti mвnia Lui? Ce cult I se cuvine? Ce destin оi dг El omului, creaturii Sale?

Raюiunea rгmвne mutг; privirea omeneascг se sfarmг de nepгtrunsele obscuritгюi. Trebuie deci o a doua privire mai pгtrunzгtoare єi la luminile raюiunii vor trebui sг se adauge cele ale credinюei. Єi a pretinde sг se ridice la esenюa divinг єi la tainele lui Dumnezeu prin singure forюele naturale este o rгtгcire.” (Din vol. Bogгюiile oratorice, p. 158)

 

„Nebunie este sг judece omeneєte despre lucrurile divine, єi sг оnlocuiascг оn lume supranaturalul єi divinul cu raюiunea оn locul credinюei.” (Din vol. Bogгюiile oratorice, p. 160)

 

CREDINЮA (єi cunoaєterea)

 

,,A crede cг Cel rгstignit єi оngropat a оnviat din morюi єi cг єade de-a dreapta Tatгlui, aceasta nu are nevoie de оnюelepciune, ci de credinюг. Fiindcг єi apostolii nu s-au apropiat prin оnюelepciune, ci prin credinюг, єi printr-оnsa s-au fгcut mai оnюelepюi decвt оnюelepюii, mai presus de toюi cгrturarii єi оnvгюaюii lumii, єi cu atвt mai vвrtos cu cвt mai mare este a primi prin credinюг cele ale lui Dumnezeu, decвt a pune оn miєcare silogismele єi raюionamentele omeneєti fгrг vreun folos, cгci toate acestea sunt mai presus de mintea omeneascг.

Dar cum a pierdut oare оnюelepciunea оnюelepюilor? Prin Pavel єi prin ceilalюi apostoli fгcвndu-se cunoscut nouг, a arгtat cг оnюelepciunea omeneascг este de prisos. Pentru a primi propovгduirea Evangheliei nici cel оnюelept nu se foloseєte cu ceva din оnюelepciunea lui, nici cel prost nu se vatгmг de neоnvгюгtura lui, ba оncг, dacг s-ar putea spune, єi ceva de admirat este, cг mai оndemвnaticг este єi mai uєor primeєte simplitatea єi neоnvгюгtura decвt оnюelepciunea. Pгstorul єi omul simplu mai degrabг va primi, cгci el micєorвndu-єi deodatг cugetul єi raюionamentele sale, se predг pe sine Stгpвnului fгrг vorbг.

Astfel deci Dumnezeu a pierdut оnюelepciunea оnюelepюilor, єi fiindcг dintru оnceput a doborвt-o, apoi la urmг nu mai este bunг de nimic. Cвnd ea putea єi trebuia sг-єi arate puterea єi sг cunoascг pe stгpвn din lucrurile sale, nu a voit. Pentru aceea acum chiar de ar voi sг se bage singurг оn aceste fapte, totuєi nu poate, fiindcг nici faptele nu sunt la fel – de vreme ce calea cunoaєterii lui Dumnezeu este cu mult mai uєoarг prin credinюг decвt prin оnюelepciune. Pentru aceea prin credinюг este trebuitoare simplitatea, єi pe aceasta a o cгuta totdeauna єi pretutindeni, єi a o prefera оnюelepciunii lumeєti.

Au nu a fгcut nebunг Dumnezeu оnюelepciunea lumii acesteia? Єi ce va sг zicг: a fгcut nebunг оnюelepciunea lumii acesteia? Adicг a arгtat-o ca nebunг pentru primirea credinюei. Fiindcг aєa-ziєii оnюelepюi оєi оnchipuiau lucruri mari de dвnєii, pentru aceea apostolul grabnic a оnfruntat оnюelepciunea lor. Ce fel de оnюelepciune poate fi aceasta, zice, cвnd bunul cel mai de cгpetenie ea nu-l aflг? Singurг s-a arгtat nebunг єi ea cea dintвi singurг s-a defгimat. Cг dacг atunci cвnd trebuia sг afle adevгrul prin raюionamente, ea nu a aflat єi nici nu a arгtat nimic, apoi acum, cвnd оmprejurгrile se aratг mai mari, cum ar putea sг izbuteascг cu ceva, cвnd este nevoie numai de credinюг єi nicidecum de agerimea minюii? Deci nebunг a fгcut-o Dumnezeu, adicг astfel a arгtat-o єi a binevoit ca prin nebunia propovгduirii sг mвntuie pe cei ce cred – adicг nebunie numai pгrutг оnaintea acelor оnюelepюi, єi nicidecum cг era aєa. Faptul mгreю acesta este, cг Dumnezeu nu a pus la mijloc o altг оnюelepciune mai mare decвt a acelora, ci acea nebunie pгrutг, care a єi biruit – cгci a scos єi pe Platon, nu prin vreun alt filosof mai оnюelept decвt acela, ci prin niєte pescari proєti єi neоnvгюaюi. Astfel єi biruinюa a fost mai mare єi mai strгlucitг.” (Comentariile sau Tвlcuirea Epistolei оntвi cгtre Corinteni, omilia IV, pp. 35-36)

 

,,Cei simpli єi proєti mai curвnd s-au оncredinюat єi au crezut, fiindcг nu aveau cu dвnєii prostia cea mai de pe urmг, de a se crede pe dвnєii оnюelepюi, pe cвnd nebunii aceєtia оєi оnchipuiau cг pot sг afle prin gвndiri omeneєti ceea ce nu se poate afla decвt prin credinюг. Cвnd fierarul, оn loc sг tragг cu cleєtele fierul оnroєit оn foc, s-ar оncгpгювna sг-l tragг cu mвna, noi cu toюii vom spune cг aceasta este cea mai de pe urmг nebunie; оntocmai aєa se petrece єi cu filosofii aceєtia, cгci єi ei оncгpгювnвndu-se a afla totul printr-оnєii, au necinstit credinюa. Pentru aceea nici n-au aflat nimic.” (Comentariile sau Tвlcuirea Epistolei оntвi cгtre Corinteni, omilia V, p. 44)

CREDINЮA (єi fapta)

 

„Nu-i de ajuns numai sг crezi, pentru cг єi dracii tremurг de Dumnezeu (Iacov 2, 19) єi totuєi vor fi pedepsiюi. De aceea trebuie sг fim cu multг luare aminte asupra vieюii noastre.” (Omilii la Matei, omilia XI, VII, оn col. PSB, vol. 23, p. 141)

 

„Cгci sfвnta оnvгюгturг nu aduce nici un folos fгrг fapte bune. Cвnd vom avea credinюa cea mai curatг, єi o desгvвrєitг оnюelegere a Sfintelor Scripturi, dacг sfinюenia obiceiurilor noastre єi a vieюii noastre nu ne оnsoюeєte єi nu ne apгrг, nimic nu va оmpiedica, ca noi sг nu fim aruncaюi оn flгcгrile iadului, єi veєnic arєi оn aceste flгcгri care nu se sting niciodatг.” (Comentar la Evanghelia de la Ioan, omilia VI, 1, p. 36)

 

„Chiar cвnd se va crede cu desгvвrєire оn Tatгl, єi оn Fiul, єi оn Duhul Sfвnt, dacг nu se trгieєte bine, credinюa singurг nu va folosi la nimic pentru mвntuire. Atunci cвnd zice Iisus Hristos: Viaюa veєnicг este sг te cunoascг pe Tine ca singurul єi adevгratul Dumnezeu (Ioan 18, 3); sг nu credem cг aceastг credinюг ne este оndeajuns pentru mвntuire, ci mai avem nevoie оncг de o viaюг bunг єi de o purtare ordonatг.” (Comentar la Evanghelia de la Ioan, omilia XXXI, 1, p. 144)

 

„Acela crede cг a оnviat Hristos, care se dг pe sine primejdiilor, care se оmpгrtгєeєte de patimile Lui, fiindcг acela care e pгrtaє Celui Оnviat este pгrtaє Celui Viu.” (Omilii la Epistola cгtre Filipeni, omilia a XII-a, p. 213)

 

,,Mгrturisire nu doar prin credinюг, ci єi prin fapte, fiindcг dacг nu este єi aceasta adгugatг [celei prin credinюг] ne primejduim sг fim pedepsiюi оmpreunг cu cei care L-au tгgгduit. Cгci nu unul singur este chipul tгgгduirii, ci multe єi felurite, la care єi Pavel se referea cвnd zice: Ei mгrturisesc cг-L cunosc pe Dumnezeu, dar prin faptele lor Оl tгgгduiesc (Tit. 1, 16). Єi iarгєi: Dacг cineva dintre ai lor, єi mai ales dintre casnici, nu le poartг de grijг au tгgгduit credinюa єi sunt mai rгi decвt necredincioєii (1 Tim. 5, 8). Єi iar: Fugiюi de lгcomie, care este оnchinare la idoli (Col. 3, 5). Prin urmare, fiindcг sunt atвtea tгgгduiri, este limpede cг sunt tot pe atвtea mгrturisiri, ba chiar mai multe[178]. Pe acestea toate sг ne sвrguim sг le mгrturisim, ca єi noi sг ne bucurгm de cinstea din ceruri.” (Cinci cuvвntгri despre Ana єi Samuel, cuvвntul I, оn vol. Omilii єi cuvвntгri despre educaюia copiilor…, cuvвntul III, p. 57)

 

„Sг ne sвrguim sг ducem o viaюг plinг de fapte bune, pentru ca rгsplata sг ne fie оndoitг: una, cea gгtitг pentru rгsplгtirea faptelor noastre, alta, cea gгtitг pentru tгria cre­dinюei noastre.” (La cuvвntul apostolic ce spune: <<Dar avвnd acelaєi duh al credinюei, precum este scris>>; єi la <<Crezut-am, pentru aceea am grгit... >>, 10, оn vol. Despre schimbarea numelor. Despre rгbdare. Despre milostenie…, p. 280)

CREDINЮA (єi faptele rele)

 

„Dar dacг cineva poate cг are credinюг, оnsг face rele, apoi desigur cг se оndoieєte de credinюa ce are, єi-єi bate joc de оnvгюг­tura ei.” (Comentariile sau Explicarea Epistolei cгtre Evrei, omilia IX, p. 148)

CREЄTINISMUL (despre religia creєtinг)

 

„Slujba aceasta a propovгduirii Evangheliei lui Hristos este cu mult superioarг cultului ebraic єi elin, cгci religia elinг era єi trupeascг, єi eronatг, iar cea iudaicг, deєi era adevгratг, cu toate acestea єi aceasta era trupeascг, astfel cг religia creєtinг era opusul celei eline єi cu mult superioarг celei iudaice. Оn slujba religiei noastre creєtine nu avem nevoie nici de oi, nici de viюei, nici de grгsime sau fum din sacrificii, ci numai de suflet оnduhovnicit, ceea ce єi zice Hristos: Duh este Dumnezeu єi cei ce I se оnchinг trebuie sг I se оnchine оn duh єi оn adevгr (Ioan 4, 24).” (Omilii la Epistola cгtre Romani a Sfвntului Apostol Pavel, omilia II, p. 32)