CREDINЮA (folosul credinюei)

 

„Peste tot, fraюilor, pretutindeni credinюa ne este necesarг, aceastг credinюг care este izvorul tuturor bunurilor, care lucreazг mвntuirea, fгrг de care nu putem оnюelege dogmele, nici marile adevгruri ale religiei noastre; fгrг credinюг suntem asemenea oamenilor care оncearcг sг treacг marea fгrг corabie; ei plutesc puюinг vreme cu mвinile lor єi cu picioarele lor, valuri оi acoperг; la fel cei ce se dau propriilor lor sentimente, naufragiazг оnainte de a cвєtiga nimic, cum o spune Sfвntul Pavel: Ei s-au rгtгcit оn credinюг (I Tim., 1, 19). Pentru noi, de teamг ca sг nu ni se оntвmple єi nouг un asemenea rгu, sг ne legгm tare cu aceastг ancorг sfвntг.” (Comentar la Evanghelia de la Ioan, omilia XXXIII, 1, pp. 155-156)

 

„Credinюa ne face filozofi єi aratг cг suntem cu adevгrat creєtini; ea ne descoperг micimea naturii omeneєti, єi aruncвnd toate gвndurile zadarnice, ea se ridicг la lucrurile cerului єi le contemplг, sau mai sigur, ceea ce nu poate оnюelege оnюelepciunea omeneascг, ea o оnюelege єi o pune оn practicг оn mod uєor. Sг ne ataєгm ei deci, acestei credinюe, єi sг nu ne spunem mвntuirea noastrг оn gвndiri.” (Comentar la Evanghelia de la Ioan, omilia LXIII, 3, p. 324)

 

„Nici chiar cel ce are pe cap diademг оmpгrгteascг nu poate avea ceea ce are credinciosul. Contra оmpгratului de multe ori sunt оnarmaюi єi barbarii, єi cei din garda оmpгrгteascг, єi cetгюenii iarгєi de multe ori sunt rгsculaюi, єi altele multe; pe cвnd contra credinciosului, care respectг poruncile lui Dumnezeu, nici omul, nici demonul єi nici altcineva nu va putea sг stea. Dacг оi vei rгpi banii, i-ai pricinuit lui motiv de platг; dacг ai vorbit ceva rгu de el, prin defгimare tu l-ai fгcut mai strгlucit оnaintea lui Dumnezeu; de l-ai adus оn sгrгcie, mai mare оi va fi slava єi rгsplata; єi dacг l-ai predat chiar morюii – ceea ce se crede a fi mai rгu decвt orice –, tu i-ai оmpletit cununa muceniciei. Deci ce ar putea fi egal cu o astfel de viaюг, cвnd nimic nu poate fi оmpotriva ei, ba chiar cei ce par cг uneltesc rele оi folosesc nu mai puюin decвt cei ce-i fac bine? De aceea zice Apostolul, cu drept cuvвnt: De este Dumnezeu cu noi, cine este оmpotriva noastrг? ” (Omilii la Epistola cгtre Romani a Sfвntului Apostol Pavel, omilia XV, pp. 291-192)

 

„Deci dreptul sг nu se teamг nici de ispite, cгci Dumnezeu este pentru noi ceea ce ne-a arгtat din cвte a fгcut cu noi; nici de bвrfele iudeilor, fiindcг ne-a єi ales pe noi, єi ne-a єi оndreptat, ba оncг ceea ce e mai minunat, ne-a оndreptгюit prin jertfa Fiului Sгu. Deci cine ne va condamna pe noi, cвnd Dumnezeu ne оncununeazг, cвnd Fiul Sгu Se jertfeєte pentru noi, єi nu numai cг Se jertfeєte, ci dupг aceasta se єi roagг pentru noi?” (Omilii la Epistola cгtre Romani a Sfвntului Apostol Pavel, omilia XV, pp. 293-294)

 

„Multe raюionamente ard sufletul nostru, multг nesiguranюг єi multe contrarietгюi, dar toate acestea credinюa cu adevгrat cг le tempereazг. Multe introduce diavolul оn sufletul nostru оnflгcгrвndu-l єi punвndu-l оn оndoialг la fiece pas, precum de pildг cвnd zic unii: oare este оnviere? Oare este judecatг? Oare este rгsplata faptelor? Ei bine, оn toate acestea dacг este credinюa la mijloc, ea va stinge toate sгgeюile diavolului.” (Comentariile sau Explicarea Epistolei cгtre Efeseni, omilia XXIV, p. 245)

 

„Aєadar, dacг raюionamente greєite rгzboiesc cugetul nostru, noi sг punem оnainte credinюa; dacг fapte absurde ne muncesc, de credinюг sг facem uz; єi оn definitiv dacг durerile єi scвrbele se grгmгdesc asupra noastrг, numai pe credinюг ne putem repauza. Ea este cu drept cuvвnt pгzitoarea єi apгrгtoarea tuturor celorlalte arme, єi dacг nu o posedгm, apoi єi acelea toate se frвng.” (Comentariile sau Explicarea Epistolei cгtre Efeseni, omilia XXIV, pp. 245-246)

 

„... credinюa liniєteєte cugetul.” (Tвlcuiri la Epistola оntвi cгtre Timotei, omilia I, p. 18)

 

„... cei ce se юin de credinюг, se sprijinг de o ancorг puternicг.” (Tвlcuiri la Epistola оntвi cгtre Timotei, omilia a XII-a, p. 121)

 

„Douг minuni izvorгsc din credinюг: cг єi sгvвrєeєte lucruri mari, оn acelaєi timp єi pгtimeєte mari.” (Comentariile sau Explicarea Epistolei cгtre Evrei, omilia XXVII, p. 317)

 

„Dupгcum toiagul nu lasг sг alunece єi sг cadг mгdularele noastre tremurгtoare єi slгbite de bгtrвneюe, pentru cг le sprijinг, tot aєa єi credinюa sprijinг mai bine decвt un toiag sufletul nostru slгbгnogit єi abгtut de slгbiciunea gвndurilor. Prin purtarea propriei ei tгrii, оi dг sufletului odihnг, оl sprijinг cu putere єi nu-l lasг sг alunece niciodatг; cгci credinюa, cu marea ei putere, оntгreєte slгbiciunea gвndurilor, alungг оntunericul єi, cu propria ei luminг, lumineazг sufletul care stг оn оnvгlmгєeala gвndurilor ca оntr-o locuinюг оntunecoasг.” (La cuvвntul apostolic ce spune: <<Dar avвnd acelaєi duh al credinюei, precum este scris>>; єi la <<Crezut-am, pentru aceea am grгit... >>, 2, оn vol. Despre schimbarea numelor. Despre rгbdare. Despre milostenie…, p. 268)

 

„Єi dupг cum o corabie, clгtinatг de furia vвnturilor єi umplutг de apa valurilor care se ridicг оn jurul ei, stг nemiєcatг оndatг ce este ancoratг єi prinde rгdгcini оn mijlocul oceanului, tot aєa єi mintea noastrг, clг­tinatг de gвndurile ce o izbesc din afarг, scapг de naufra­giu cвnd pгtrunde оn ea credinюa, care-i mai puternicг decвt o ancorг; єi credinюa duce corabia minюii оn siguranюa con­єtiinюei ca оntr-un port liniєtit. Єi asta a arгtat-o Pavel cвnd a spus: Pentru asta a dat Dumnezeu pe Apostoli... spre de­sгvвrєirea sfinюilor,... pвnг ce vom ajunge toюi la unitatea credinюei єi la cunoaєterea Fiului lui Dumnezeu..., ca sг nu mai fim prunci aruncaюi de valuri єi purtaюi de orice vвnt (Efes., 4, 11-14). Vezi puterea credinюei? Ca o ancorг tare, aєa оndepгrteazг tulburarea! Tot Pavel le scrie evreilor iarгєi, la fel, spunвnd aєa despre credinюг: ... pe care o avem ca pe o ancorг tare єi sigurг a sufletului, care intrг оn cele mai dinlгuntru ale catapetesmei (Evr., 6, 19). ” (La cuvвntul apostolic ce spune: <<Dar avвnd acelaєi duh al credinюei, precum este scris>>; єi la <<Crezut-am, pentru aceea am grгit... >>, 3, оn vol. Despre schimbarea numelor. Despre rгbdare. Despre milostenie…, p. 269)

 

„Credinюa оnalюг la cer sufletul nostru; nu-l lasг sг fie оnjosit de nici una din greutгюile cele de aici, cгci оi uєureazг ostenelile cu nгdejdea celor viitoare. Cel care cautг la cele viitoare, cel care nгdгjduieєte spre cele cereєti єi-єi mutг ochii minюii acolo, nici nu simte durerea greutгюilor din lumea aceasta, dupг cum nici Pavel nu o simюea. Єi pricina acestei cugetгri ne-a spus-o prin cuvintele: Cгci necazul nostru de acum, trecгtor єi uєor, ne aduce nouг, mai presus de orice mг­surг, covвrєitoare slavг veєnicг (II Cor., 4, 17).

- Cum? оn ce chip?

- Pentru cг nu privim la cele ce se vгd, ci la cele ce nu se vгd (II Cor., 4, 18),prin ochii credinюei.” (La cuvвntul apostolic ce spune: <<Dar avвnd acelaєi duh al credinюei, precum este scris>>; єi la <<Crezut-am, pentru aceea am grгit... >>, 4, оn vol. Despre schimbarea numelor. Despre rгbdare. Despre milostenie…, p. 270)