DIAVOLUL (uneltirile diavolului)

 

„Multe sunt uneltirile lui, multe cгile lui, prin care оncearcг sг punг piedicг celor mai trвndavi! De aceea trebuie sг cunoaєtem bine uneltirile lui ca sг scгpгm de laюurile lui єi sг nu-i lгsгm nici o portiюг de intrare. Sг ne pгzim bine limba, sг punem strajг ochilor, sг ne curгюim mintea єi sг fim totdeauna gata de luptг, ca єi cum ar nгvгli asupra noastrг o fiarг sгlbaticг ce оncearcг sг ne vatгme”. (Omilii la Facere, omilia III, V, оn col. PSB, vol. 21, pp. 53-54)

 

„Cu cвt ne creєte bogгюia cea duhovniceascг cu atвt sг ni se mгreascг єi grija! Sг stгvilim din toate pгrюile atacurile diavolului. Sг ducem viaюг curatг, ca sг atragem asuprг-ne bunгvoinюa lui Dumnezeu єi prin asta sг ajungem mai presus de sгgeюile vicleanului. Rea este fiara, iar vicleniile ei meєteєugite. Cвnd nu ne poate tвrо direct spre pгcat, ne momeєte prin оnєelгciune. Nu ne forюeazг, nici nu ne sileєte – Doamne fereєte! – ci numai ne оnєalг; iar cвnd vede cг ne trвndгvim, ne pune piedicг. Оn sfвrєit, cвnd nu ne poate vгtгma pe faюг prin pгcate mвntuirea noastrг, ne-o vatгmг de mai multe ori chiar prin faptele de virtute pe care le facem; ne strecoarг pe nesimюite momeala єi ne furг toatг bogгюia (insuflвndu-ne gвndul slavei deєarte – n.n.).” (Omilii la Facere, omilia XXXI, I, оn col. PSB, vol. 21, pp. 394-395)

 

„… gвndeєte-te cum sunt chinuiюi demonii care se gвndesc sг spunг єi sг facг totul spre vгtгmarea noastrг! Cг n-ai sг-mi rгspunzi la cele ce-юi spun, cг demonii nu fac totul ca sг ne mгreascг trвndгvia, sг ne alunge din suflet frica de iad єi sг ne facг sг nu mai credem оn judecata de apoi! Deєi voiesc aceasta, totuєi cu strigгte єi vaiete propovгduiesc chinurile iadului.

- Cum se face cг demonii spun acestea, dar rostesc alte cuvinte decвt cele pe care le voiesc?

- Nu pentru altceva decвt cг sunt siliюi sг asculte de o putere mai mare decвt ei. Cг de bunг voie n-ar vrea sг mгrturiseascг nici cг sвnt chinuiюi de oameni morюi, nici cг suferг ceva groaznic.

Dar pentru ce spun toate acestea? Le spun, pentru cг demonii mгrturisesc cг este iad, ei care vor sг nu credem оn iad”. (Omilii la Matei, omilia XIII, V, оn col. PSB, vol. 23, pp. 161-162)

 

„Dacг cumva am єti cг vreun єarpe s-a cuibгrit lвngг patul nostru, cu cea mai mare grabг am оncerca sг-l ucidem, iar pe diavolul avвndu-l cuibгrit оn sufletul nostru, credem cг nimic nu pгtimim, єi ne lгsгm alene оn somn. Cauza este cг noi nu-l vedem cu ochii aceєtia trupeєti, єi de aceea este nevoie a priveghea єi a fi mai mult treji. De duєmanul vгzut s-ar putea pгzi cineva mai simplu, pe cвnd de cel nevгzut nu vom putea sг fugim uєor, dacг nu vom fi veєnic оnarmaюi, mai ales cг el nu єtie a se lupta pe calea cea dreaptг, cгci atunci repede te-ar cuceri; ci de multe ori, sub forma prieteniei, оєi varsг tot veninul sгlbгticiei lui. Aєa de pildг, el a pregгtit оn acest chip pe femeia lui Iov оmbrгcatг sub masca iubirii, єi a fгcut-o sг dea bгrbatului sгu acel sfat viclean. Astfel єi cu Adam vorbind necuratul, єi prefгcвndu-se cг-i poartг de grijг єi-i voieєte binele, zicea: Оn ziua оn care veюi mвnca din pom, vi se vor deschide ochii (Facere 3, 5). Astfel l-a fгcut єi pe Ieftae (Judecгtorii 11) sг sacrifice pe fiica sa sub forma evlaviei єi sг aducг lui Dumnezeu acea jertfг nelegiuitг.

Ai vгzut cвt de meєteєugite sunt cursele lui? Ai vгzut cвt de felurit оi este rгzboiul? Pгzeєte-te, deci, єi din toate pгrюile оntгreєte-te cu armele duhovniceєti, єi aflг cu exactitate uneltirile lui, ca astfel sг nu poюi fi cucerit, ci lesne sг-l zdrobeєti. Єi Pavel оnsuєi tot astfel a fost faюг de el, cгci i-a aflat toate vicleniile, drept care єi zicea: Cгci gвndurile lui nu ne sunt necunoscute (II Corinteni 2, 11).

Deci єi noi sг aflгm єi sг fugim de vicleniile lui, ca astfel sг dobвndim biruinюa, atвt оn viaюa prezentг, cвt єi оn cea viitoare.” (Omilii la Epistola cгtre Romani a Sfвntului Apostol Pavel, omilia X, pp. 179-180)

 

„Dar noi ne-am predat cu totul celor prezente, єi nu оnюelegem vicleєugul diavolului, care prin cele mici ne rгpeєte cele mari, care ne dг югrвnг spre a ne rгpi aurul, sau, mai bine zis, spre a ne rгpi cerul єi a ne arгta umbra, ca sг ne scoatг din adevгr, єi ne prezintг totul nu оn realitatea lucrurilor, ci оn vise єi оn fantazii – єi aceasta este bogгюia prezentг –, ca astfel fгcвndu-se ziuг, sг ne arate mai sгraci decвt toюi!” (Omilii la Epistola cгtre Romani a Sfвntului Apostol Pavel, omilia XIV, pp. 283-284)

 

,,… diavolul nu lucreazг de-a dreptul, ca sг nu fie descoperit, ci punвndu-єi o mascг strгinг, meєteєugeєte cu totul altele, єi dupг cum vrгjmaєul cel viclean, atacвnd cetatea єi zidurile ei, le sapг pe dedesubt, ca sг nu se prindг de veste, pentru ca astfel sг fie greu de pгzit єi sг izbвndeascг оn planurile sale, aєa face єi necuratul. Pentru aceea, pururea minunatul єi marele Pavel descoperind uneltirile єi rupвnd cursele lui cele viclene, zicea: Cг nu este sг nu єtim amгgirile lui (2 Cor. 2, 11). Chiar єi aici el descoperг оntreaga lui viclenie, єi dг pe faюг toate uneltirile, єi, оn sfвrєit, toate cвte necuratul voieєte a pregгti, el le pune la mijloc єi le rгstoarnг pe toate cu cea mai mare amгnunюime.” (Comentariile sau Tвlcuirea Epistolei оntвi cгtre Corinteni, omilia XXXVIII, p. 404)

 

„Poate cг ar voi cineva sг audг cum diavolul lucreazг. Cвnd va afla o minte nedumnezeiascг, cвnd va gгsi un cuget necu­rat, atunci se cuibгreєte bine, ca оntr-un suflet pustiu. Cвnd omul nu-єi aduce aminte de poruncile lui Dumnezeu, nici pгzeєte dreptгюile Lui, atunci diavolul, luвndu-l rob, pleacг cu dвnsul оmpreunг.” (Tвlcuiri la Epistola a doua cгtre Corinteni, omilia II, p. 28)

 

„ Єi nu este de mirare cг оnsuєi Satana se preface оn оnger de luminг; nu este dar lucru mare dacг se prefac єi slujitorii lui ca slujitori dreptгюii (2 Cor., 11, 14-15) - aєa cг dacг trebuie a te minuna, apoi de aceasta minuneazг-te, iar nicidecum de aceea. Cвnd dascгlul lor toate le cuteazг, nimic nu poate fi de mirare de a-l urma єi ucenicii. Dar ce va sг zicг oare оnger de luminг? Adicг se preface оn оnger care are оndrгznealг, care stг оnaintea lui Dumnezeu. Sunt оnsг єi оngeri ai оntunericului; aceєtia sunt ai diavolului, оngeri оntunecaюi єi sгlbatici. Pe mulюi a оnєelat diavolul оn chipul acesta, prefгcвndu-se, оnsг nefiind cu adevгrat оngerul luminii.” (Tвlcuiri la Epistola a doua cгtre Corinteni, omilia XXIV, p. 214)

 

„Mie mi se pare cг a devenit stгpвnitor sub cer dupг greєala strгmoєilor noєtri. Celui ce lucreazг acum, zice, оntru fiii neascultгrii. Vezi aєadar, cг nu cu de-a sila, nici оn mod tiranic sunt atraєi, ci cu binele? A zis neascultare, ca єi cum ar zice cineva оnєelгciune, cгci cu оnєelгciunea єi cu momeala pe toюi оi atrage.” (Comentariile sau Explicarea Epistolei cгtre Efeseni, omilia IV, p. 35)

 

„... aceastг fiarг este foarte vicleanг єi are mare putere, cгci toate le unelteєte, toate le miєcг, toate le оntoarce pe dos, numai pentru a-єi atinge scopul. Оnsг nu vг temeюi, spune, nu vг оmpuюinaюi, privegheaюi numai єi atunci va fi fricos ca un struю. Veюi cгlca peste єerpi єi peste scorpii (Lc., 10, 19), zice. Aєadar, a fost fгcut pentru ca picioarele noastre sг calce peste el, dacг noi vom voi.” (Omilii la Epistola cгtre Filipeni, omilia a VII-a, p. 119)

 

„Diavolul toate le unelteєte, toate le mrejeєte, pe toюi оi оncurcг оn mrejele lui єi scrвєneєte din dinюi.” (Comentariile sau Explicarea Epistolei I cгtre Tesaloniceni, omilia IX, оn vol. Comentariile sau Explicarea Epistolei cгtre Coloseni, I єi II Tesaloniceni, p. 259)

 

„Dumnezeu ne-a dat sг cunoaєtem meєteєugirile lui, ca sг-l urвm mai mult єi, urвndu-l mai mult, sг-l biruim mai uєor. Cг este cu putinюг sг-i cunoaєtem meєteєugirile lui, o spune Pavel. Ascultг ce spune el despre desfrвnatul din Corint. Scriindu-le corintenilor, le grгieєte aєa: оntгriюi faюг de el dragostea, ca nu cumva sг fim covвrєiюi de Satana; cг nu ne sunt necunoscute gвndurile lui (II Cor., 2, 11).” (Cuvвnt de laudг la Sfвntul Mucenic Roman, II, оn vol. Predici la sгrbгtori оmpгrгteєti єi cuvвntгri de laudг la sfinюi, p. 398)

 

„Era un obicei la neamuri sг-i socoteascг pe oameni dumnezei. De aceea, cвnd te оntreabг cineva de unde vine оnchinarea la idoli, sг єtii care a fost оnceputul.

Chiar єi pe apostoli, deєi erau oameni, оi socoteau dumnezei (Fapte 14, 11).

Оn acelaєi chip, єi diavolul s-a strгduit, la оnceput, din rгsputeri, sг le zdruncine oamenilor cucernicia, cгci a zis: Veюi fi ca Dumnezeu (Fac., 3, 5). Pentru cг n-a reuєit, a оncercat s-o facг mai tвrziu, strгduindu-se mereu sг-i determine pe oameni sг creadг оn zei.” (La Daniil, cap. II PGB 8, 564 PG 56, 209, оn vol. Diavolul єi magia, p. 36)

 

„Sг ne amintim acum єi de cei trei tineri. Оn cazul lor diavolul єi-a luat lecюia sa obiєnuitг, prin care niciodatг nu se оnvaюг minte. Ce i se оntвmplг? Mijloacele pe care le foloseєte pentru a-i rгzboi pe credincioєi, оn cele din urmг se оntorc єi-l lovesc chiar pe el, zгdгrnicindu-i puterile. Asta, bineоnюeles, nu se face pentru cг o vrea el, ci оntrucвt Preaоnюeleptul Dumnezeu conduce lucrurile astfel оncвt uneltirile єi armele lui sг se оntoarcг оmpotriva sa.” (Din vol. Problemele vieюii, p. 13)

 

„Cг nu este lupta noastrг оmpotriva sвngelui єi a cгrnii, ci cгtre оncepгtorii, cгtre puteri, cгtre duhurile viclene ce sunt оn vгzduhul cerului. Vedeюi, fraюilor, ce vrгjmaєi avem? Vedeюi cu ce rгzboinici ne luptгm? Cг adevгrat mult sunt vicleni єi fгrг de ruєine; pentru aceasta spre toate pгcatele ne оndeamnг sг le facem, ca sг avem оntocmai cu ei iadul єi munca єi de se vor scгpa de acea greєealг ca sг nu o facem, vin cu alta; iar de nu nimeresc nici cu aceea, se mutг spre alta єi оn scurt, dintr-un pгcat оn altul schimbвndu-se, nu se lasг pвnг nu fac pe voia lor єi pe unul оl оndeamnг spre curvie, pe altul la preacurvie, pe altul spre viclenie єi pe altul sг rгpeascг de la altul, sг fure pe vecinul lui sau pe altcineva. La fel pe altul оn оndeamnг spre lгcomie єi nesaю, pe altul spre pizmг єi zavistie, iar pe altul spre ucidere єi sudalmг, pe altul spre clevetire єi nгpгstuire la alюii, iarгєi spre nesaюiul pвntecelui єi sodomie, pe alюi spre furtiєag de cele sfinte єi obrгznicie єi pe unii оi оndeamnг spre mгrire deєartг єi plгcerea oamenilor, pe alюii spre neomenie єi nemilostivire, pe alюii spre jurгmвnt єi lepгdare de cele bune єi spre mвnie єi urgie єi ceartг єi pe alюii la camгta banilor, iar pe alюii spre necurгюie єi a huli pe Dumnezeu єi pe unii оi оntгresc sг nu facг milostenie la sгraci, iar pe alюii sг strice hotarul vecinului lor; alюii opresc simbria argaюilor, care lucru este mai rгu decвt toate; alюii dezbracг sгracii єi supгrг pe vгduve єi pe unii nu-i lasг sг intre оn bisericг, iar pe alюii оi face de se leapгdг de Hristos єi pe alюii оn mii de patimi оi aruncг, care n-au numгr, cг de aє sta sг le povestesc, nu mi-ar ajunge toatг vremea vieюii mele.” (Din vol. Mгrgгritarele Sfвntului Ioan Gurг de Aur, pp. 158-159)

 

 

„Pгcat de necunoєtinюa ce-o avem, cг aєteptгm bunгtгюi ca acestea (efemere – n.n.) єi оncг ne mai trudim cu cele trecгtoare єi nu cunoaєtem rгutatea єi оnєelгciunea diavolului, cг pentru lucruri mici єi stricate ne lipseєte chiar єi de cele veєnice, ne dг lut ca sг ne оnstrгineze de cer, ne aratг umbrг ca sг ne scoatг din adevгr єi ne nгluceєte prin vise ca sг ne оndemnгm la pгcate.” (Din vol. Mгrgгritarele Sfвntului Ioan Gurг de Aur, p. 131)

 

„Fiecгruia diavolul i se prezintг cu aceleaєi arme, aceleaєi insinuгri perfide, aceleaєi fascinaюii ucigгtoare.” (Din vol. Bogгюiile oratorice, p. 290)

 

„Satana ne urгєte cu cruzime, єi nu sunt maєinaюii єi piedici de care el sг nu se foloseascг оmpotriva noastrг ca sг ne facг victimele lui. De altг parte Dumnezeu vrea de la noi aceastг luptг.” (Din vol. Bogгюiile oratorice, p. 295)

 

„Оnainte de toate diavolul cautг sг ne оnєele prin оnvгюгturi false. Cвnd diavolul vrea sг invadeze sufletele orbeєte mintea єi оntunecг cugetarea єi raюiunea...

Apoi diavolul se strгduieєte sг ne юinг departe de Dumnezeu. Єtiind cг dacг, cu curaj єi cu pocгinюг mergem la Dumnezeu, noi vom fi primiюi оn mod negreєit, el ispiteєte totul pentru a ne юine depгrtaюi.

Оnsг оnainte de toate el оncearcг de a ne opri de la rugгciune.” (Din vol. Bogгюiile oratorice, p. 296)

 

„Mare e єi rгutatea diavolului, єi mare єi viclenia sluji­torilor lui.” (Оmpotriva celor care nu folosesc cum trebuie cuvвntul Apostolului care spune: <<Fie din fгюгrie, fie оntru adevгr, Hristos se propovгduieєte>>; єi despre smerenie, 10, оn vol. Despre schimbarea numelor. Despre rгbdare. Despre milostenie…, p. 343)

DIAVOLUL (fгrг vrгjmaє nu existг luptг, fгrг luptг nu existг cununг)

 

,,Dacг potrivnicul continuг sг existe, cei trвndavi nu-s pгgubiюi din pricina celor vrednici, ci din pricina trвndгviei lor; dar dacг dispare potrivnicul, cei vrednici vor fi pгgubiюi din pricina celor trвndavi; nu-єi vor mai putea arгta puterea lor єi nici n-ar mai dobвndi cununi.

Poate cг n-aюi оnюeles оncг ce v-am spus. E de neapгratг trebuinюг, dar, sг vг grгiesc mai pe оnюeles. Sг ne оnchipuim cг avem оn faюг un potrivnic. Cu el trebuie sг lupte doi atleюi. Dintre aceєtia, unul, din pricina lгcomiei la mвncare, e fгrг vlagг, prгpгdit, slгbгnogit, molвu; celгlalt, sвrguincios, viguros; toatг ziua e оn arenг, antrenвndu-se necontenit, neavвnd altг grijг decвt sг se оntгreascг оn vederea luptei. Dacг ai face sг disparг potrivnicul din faюa lor, pe care din cei doi l-ai pгgubit? Oare pe cel trвndav єi nepгsгtor sau pe cel sвrguincios, care a muncit atвta? Evident cг pe cel sвrguincios! Acesta-i pгgubit dacг potrivnicul este оndepгrtat din pricina celui trвndav; cel trвndav оnsг, chiar rгmвnвnd potrivnicul, nu este pгgubit din pricina celui vrednic; cг el cade din pricina propriei trвndгvii.

Dar sг dгm єi o altг dezlegare acestei probleme, ca sг vezi cг nu diavolul aduce pagubг oamenilor, ci totdeauna propria lor trвndгvie doboarг pe cei ce nu sunt cu luare-aminte asupra lor.” (Despre mгrginita putere a diavolului, omilia a II-a, 1-2, оn vol. Despre mгrginita putere a diavolului. Despre cгinюг…, p. 30)

 

„Dacг suntem mereu cu luare aminte єi atenюi iubiюilor, diavolul ne єi ajutг sг sporim duhovniceєte. Cu ce l-au vгtгmat pe Iov atвtea єirete uneltiri cu care s-a ostenit sг-l piardг? Nu spune, te rog, cг pe Iov l-a vгtгmat, cгci numai un duh slab se vatгmг. Dar unul ca acesta se sminteєte єi dacг nu existг diavol. Totuєi, spune Scriptura, mai tare se vatгmг prin lucrarea aceluia. Dar єi pedeapsa-i este mai uєoarг cвnd pгcгtuieєte оndemnat de diavol, pentru cг pedepsele nu sunt aceleaєi pentru toate pгcatele.

Sг nu ne amгgim noi оnєine. Nu diavolul ne vatгmг, dacг priveghem єi suntem treji. El ne trezeєte єi mai mult, el ne deєteaptг єi ne sileєte sг ne pгzim.

Sг lгmurim mai оntвi un lucru: sг zicem cг nu existau fiare єi nici tulburгrile care ne macinг sufletul, nici boalг, nici durere, nici supгrare, nici altceva asemenea. Ce-ar fi fost omul? Socotesc cг mai mult porc decвt om, mвncвnd єi оmbгtвndu-se, nestвnjenit de nici una din aceste suferinюe. Acum, оnsг, grijile єi teama оi sunt prilej de exersare оn virtute, de deprindere a celei mai bune оnvгюгturi єi оi sunt єcoalг de cucernicie єi de dreaptг-credinюг.”(Cuvвntul XLIV la Fapte PGB 16B, 268-270 PG 60, 377, оn vol. Diavolul єi magia, pp. 17-18)

DIAVOLUL (rгzboiul purtat de el оmpotriva noastrг)

 

„Ne trebuie deci rugгciuni necontenite, ca astfel sг-l zdrobim sub picioarele noastre. Spurcat єi neruєinat este diavolul. Єi deєi el se luptг gгsindu-se cu mult mai prejos decвt noi, totuєi єi оn acest mod el ne biruieєte. Cauza nu poate fi alta decвt faptul cг noi nu оncercгm sг ne aflгm оntotdeauna mai sus de sгgeюile ce le aruncг asupra noastrг; cгci atunci n-ar putea sг se ridice pвnг la noi, ci s-ar retrage jos. Tipul diavolului este єarpele. Єi dacг dintru оnceput chiar aєa l-a rвnduit Dumnezeu, apoi cu atвt mai mult astгzi.

Оnsг dacг tu nu єtii ce vrea sг оnsemne a se lupta de jos, eu voi оncerca sг-юi explic modul acestui rгzboi. Deci ce vrea sг оnsemne a se lupta de jos? Adicг a se lupta оn lucrurile cele de jos, ca de pildг plгcerea, bogгюia єi toate cele pгmвnteєti. Dacг оnsг el ar vedea pe cineva оnгlювndu-se spre cer, mai оntвi cг nici nu ar putea sг se оnalюe оntr-atвt, iar apoi, chiar de ar оncerca, deоndatг ar cгdea оnapoi; cгci el n-are picioare – sг nu te temi! – єi n-are nici aripi – sг nu te оnspгimвnюi! Pe pгmвnt se tвrгєte, єi оn cele pгmвnteєti.

Deci, sг nu ai nimic оn comun cu pгmвntul, єi atunci nu vei avea nici o greutate оn a-l birui. El nici nu єtie o altfel de luptг, ci ca єi єarpele se ascunde оn spini, cuibгrindu-se оntr-una оn оnєelгciune. De vei tгia atunci spinii, iute va fugi de acolo, fiindcг ar fi vгzut; єi dacг єtii a-l descвnta cu anumite descвntece divine, fiindcг avem єi noi descвntece duhovniceєti, cum sunt numele Domnului nostru Iisus Hristos єi puterea Crucii Sale, de оndatг оl vei zdrobi. Un astfel de descвntec are nu numai puterea de a-l scoate pe єarpe din locurile sale ascunse єi a-l arunca оn foc, ci єi de a vindeca rгnile provocate de el. Dacг poate mulюi, spunвndu-le pe acestea, totuєi nu s-au vindecat, aceasta nu a fost din cauza Celui invocat, ci din cauza puюinei lor credinюe. Fiindcг єi pe Iisus mulюi Оl atingeau єi-L оnghesuiau, єi totuєi nimic nu cвєtigau; pe cвnd femeia cea cu scurgere de sвnge, deєi nici de trupul Lui nu s-a atins, ci numai de poalele hainei, cu toate acestea la un moment i-a оncetat curgerea sвngelui, pe care o avea de mulюi ani.” (Omilii la Epistola cгtre Romani a Sfвntului Apostol Pavel, omilia VIII, pp. 142-143)

 

„Cг precum sгgeata aruncatг de om loveєte pasгrea, sau zidul, sau lemnul, sau haina, sau cг taie aerul, tot aєa єi sгgeata diavolului trebuie numaidecвt de a lovi, iar dacг nu loveєte pe cel ochit, atunci fгrг оndoialг cг loveєte pe cel ce a aruncat-o. Cum cг dacг noi nu suntem rгniюi, iar diavolul fгrг оndoialг este rгnit, o putem afla din multe locuri ale Sfintei Scripturi. De pildг, a uneltit contra lui Iov, nu l-a rгnit оnsг, ci s-a rгnit pe sine singur. A uneltit contra lui Pavel, оnsг nu l-a putut rгni, ci s-a rгnit singur. Peste tot se оntвmplг aєa, peste tot se poate vedea aceasta, dacг suntem cu bгgare de samг. Cвnd el (diavolul) va lovi, se va lovi singur; cu atвt mai mult оncг atunci cвnd оntгrindu-ne єi оnarmвndu-ne contra lui cu pavгza credinюei, ne vom gгsi оn siguranюг, ca sг devenim neоnvinєi.” (Comentariile sau Explicarea Epistolei cгtre Evrei, omilia XXII, p. 273)

 

„Demonii nu doresc altceva mai mult decвt pieirea oamenilor, se bucurг єi-єi fac o cinste din ceea ce stricг viaюa noastrг єi din ceea ce smulge din rгdгcini toate cele bune.” (Cuvвnt la Fericitul Vavila, єi оmpotriva lui Iulian, єi cгtre elini, XIII, оn vol. Predici la sгrbгtori оmpгrгteєti єi cuvвntгri de laudг la sfinюi, p. 329)

 

„Dar dacг ai vrea sг cercetezi єi felul оn care luptг diavolul cu oamenii, ai vedea cг lupta lui este cu mult mai crвncenг єi cu mult mai feluritг. Nimeni nu єtie atвtea feluri de hoюii єi de vicle­nii cвte єtie spurcatul acela. Asta оi dг єi mai mare putere. Nici nu poate avea cineva o vrгjmгєie mai neоmpгcatг faюг de cel mai mare duєman al sгu, cвtг are vicleanul acesta faюг de om.

Iar dacг ai cerceta єi оnverєunarea cu care luptг diavolul cu oamenii, ai vedea cг e de rвs sг comparгm оnverєunarea oame­nilor cu оnverєunarea diavolului. Dacг ai alege pe cele mai оnfri­coєгtoare єi mai sгlbatice fiare єi ai vrea sг pui faюг оn faюг furia lor cu furia diavolului, ai vedea, prin comparaюie, cг fiarele aces­tea sunt cele mai blвnde єi cele mai paєnice animale. Atвta mв­nie suflг diavolul cвnd se nгpusteєte asupra sufletelor noastre!

Pe cвmpul de bгtгlie, lupta dintre oameni юine puюinг vreme; єi chiar оn acest scurt timp, de multe ori, lupta se opreєte. Venirea nopюii, oboseala mгcelului, timpul de hranг єi multe alte pricini dau putinюг ostaєilor sг se odihneascг, sг lepede armele, sг rгsufle puюin, sг se оntremeze cu mвncare єi bгuturг єi sг-єi redobвndeascг puterea de mai оnainte єi оn alte multe chipuri. Dar оn lupta cu vicleanul diavol nu poюi pune niciodatг armele jos, nici nu poюi da somn ochilor tгi, de vrei sг rгmвi nerгnit. Aici trebuie sг se оntвmple una din douг: sau sг cazi єi sг pieri, dacг lepezi armele din mвini, sau sг stai mereu оnarmat єi sг fii totdeauna treaz. Cг єi diavolul cu oastea lui stг totdeauna оnar­mat, pвndind trвndгvia noastrг. Єi pune diavolul mai multг rвvnг pentru pierderea noastrг decвt punem noi pentru mвntuirea noastrг. Pentru cг rгzboiul acesta este nevгzut єi izbucneєte pe neaєteptate - єi asta e pricina a nenumгrate nenorociri; de aceea rгzboiul acesta este, pentru cei ce nu privegheazг necontenit, cu mult mai periculos decвt celгlalt rгzboi.” (Tratatul despre preoюie, cartea a єasea, cap. 13,оn vol. Despre preoюie, p. 155)

 

 

,,Mult єi tare se оmpotriveєte diavolul, din toate pгrюile nгpustindu-se asupra mвntuirii noastre. Trebuie, dar, sг fim treji єi cu priveghere єi sг оnгlюгm ziduri оn toate pгrюile оn faюa asaltului sгu. Cгci dacг va prinde un prilej cвt de mic, o datг aflat, оєi va pregгti єi restul intrгrii єi оєi va introduce cвte puюin оn cetatea noastrг оntreaga sa putere. Dacг ne pasг оntr-adevгr de mвntuirea noastrг, nici оn cele mici sг nu-i оngгduim sг aibг de a face cu noi, ca nu cumva sг pregгtim astfel, mai dinainte, cale pentru cele mari. Cгci este cea din urmг nebunie ca diavolul sг arate atвta sвrguinюг spre a ne pierde sufletul, iar noi, pentru оnsгєi mвntuirea noastrг, sг nu facem nici mгcar cвt el.” (Acest оnceput al minunilor l-a fгcut Iisus оn Cana Galileii, оn vol. Cateheze maritale, p. 140)

 

„Pe cei treji la minte nimic nu-i poate vгtгma. Poate fi ci­neva mai rгu єi mai viclean ca diavolul? Ei bine, nici diavo­lul, care e rгu, viclean єi cu multг putere, cu toate uneltirile lui оmpotriva lui Iov, cu toate cг єi-a golit toatг tolba lui cu sгgeюi asupra casei єi trupului celui drept, nu numai cг nu l-a doborвt, ci, dimpotrivг, l-a fгcut єi mai strгlucit. Iov, deci, n-a putut fi vгtгmat nici de diavol; Iuda, оnsг, pentru cг era nepгsгtor єi trвndav, n-a cвєtigat nimic nici din vieюuirea lui lвngг Hristos, ci a ajuns din trвndav vвnzгtor, cu toate оnvгюгturile єi sfaturile Domnului. Pricina este cг Dumnezeu nu sileєte, nu forюeazг pe cel care nu vrea, dupг cum nu l-a silit Hristos nici pe Iuda. Aєa cг nici pe noi dia­volul nu ne poate vгtгma dacг suntem cu luare-aminte; dar, dacг nu suntem cu luare-aminte, dacг ne trвndгvim, nu putem cвєtiga nici de la cei ce ne pot ajuta! Mai mult chiar, suferim єi cumplitг pagubг!” (La cuvвntul apostolic ce spune: <<Trebuie sг fie єi erezii оntre voi, ca sг se vгdeascг оntre voi cei оncercaюi>>, 2, оn vol. Despre schimbarea numelor. Despre rгbdare. Despre milostenie…, p. 237)

DIAVOLUL (lanseazг ispite єi tentaюii, оnsг multe din ele au drept cauzг nepгsarea noastrг)

 

„Ar fi trebuit, atunci, zice, ca toюi cei ce sunt ispitiюi de diavol sг fie biruitori, sau, dacг pricina rгului se aflг оn noi, ar trebui sг mergem spre pierzare єi fгrг diavol.

Acest lucru se єi оntвmplг, fiindcг mulюi sunt duєi la pierzanie єi fгrг a-i ispiti diavolul. Aceasta оntrucвt, cu siguranюг, nu el este pricina tuturor relelor.

Multe din ele se оntвmplг din cauza nepгsгrii noastre. Dacг pentru unele, el este vinovatul, aceasta se datoreazг faptului cг noi am fгcut оnceputul.

Spune-mi rogu-te, cвnd l-a biruit diavolul pe Iuda? Atunci cвnd, zice Evanghelia, a intrat оn el. Ascultг care e adevгrata pricinг:... era fur єi, avвnd punga, lua din ce se punea оn ea (Ioan 12, 6). Dar Iuda оnsuєi l-a lгsat sг intre єi sг sгlгєluiascг оn el, fгrг nici o оmpotrivire. Prin urmare, nu diavolul face оnceputul, ci noi оl primim єi-l chemгm.” (Cuvвntul LIV la Fapte PGB 16B, 266-268. PG 60, 377, оn vol. Diavolul єi magia, p. 60)

DIAVOLUL („desfгtarea” diavolului)

 

„Se bucurг єi simte mulюumire єi plгcere cвnd ne mвniem, cвnd ne pгruim єi ne оnfruntгm оntre noi.” (Cuvвntul XLIII la Epistola I cгtre Corinteni PGB 18A, 730. PG 61, 371, оn vol. Diavolul єi magia, p. 35)