DRAGOSTEA (elogiu dragostei)

 

,,Dar ceea ce este minunat pentru dragoste este cг pe cвnd celelalte bunгtгюi au unite cu dвnsele єi rele – cг, de pildг, cel lipsit de averi de multe ori se trufeєte pentru aceasta, cel ce єtie a vorbi de multe ori suferг de doxomanie, єi chiar cel smerit de multe ori cugetг lucruri mari despre sine оn cugetul sгu, iatг cг singura dragostea este lipsitг de orice boalг de acest fel, cгci оn faюa celui iubit nu s-ar оnfumura cineva niciodatг. Єi sг nu-mi spui numai de unul care iubeєte, ci de toюi cari iubesc astfel, єi numai atunci vei vedea preюul dragostei; єi mai vвrtos, dacг voieєti, spune оntвi de cel ce este iubit єi de cel ce iubeєte, єi iubeєte aєa precum este vrednic a iubi. Un astfel de om, zic, de ar locui pe pгmвnt sau оn cer, el pretutindeni se bucurг de liniєte sufleteascг єi-єi оmpleteєte singur luiєi mii de cununi. Un astfel de om este lipsit de orice pizmг, mвnie, zavistie, uєurinюг, slavг deєartг, de poftг rea, de orice iubire necuviincios, єi de orice boalг de acest fel, єi-єi va pгstra curat sufletul sгu. Dupг cum nu ar face luiєi nici un rгu, tot aєa nu va face nici aproapelui sгu. Astfel fiind, negreєit cг cu dвnsul va cгlгtori pe pгmвnt Arhanghelul Gavriil. Deci astfel este cel ce are dragoste, pe cвnd cel ce face semne єi minuni єi are cunoaєtere desгvвrєitг, dacг este lipsit de dragoste, apoi chiar de ar оnvia mii de morюi, totuєi nimic mare nu va folosi, fiindcг este de toюi depгrtat, cг nu primeєte a se amesteca cu nimeni dintre cei de un fel cu dвnsul.” (Comentariile sau Tвlcuirea Epistolei оntвi cгtre Corinteni, omilia XXXII, p. 340)

 

,,Celelalte virtuюi au pe lвngг dвnsele de multe ori legate necazuri єi supгrгri, ca de pildг: postul este legat cu zavistia; оnfrвnarea єi cumpгtarea se leagг cu pofta, trezvia sau privegherea este legatг cu dispreюul – pe cвnd dragostea, pe lвngг folosul cel mare, are cu sine єi multa plгcere, єi nici un necaz, єi оntocmai ca єi drгgгlaєa albinг, adunг de pretutindeni cele bune – precum aceea adunг de pretutindenea mierea – єi le оnvistiereєte оn sufletul celui ce iubeєte. Chiar de slujeєte cel ce are dragostea cu dвnsul, totuєi i se pare slujba mai plгcutг єi decвt libertatea, fiindcг cel ce iubeєte nu atвt se bucurг poruncind, pe cвt poruncindu-i-se. deєi a porunci altora este un lucru plгcut, totuєi dragostea schimbг оnsгєi firea lucrurilor єi toate cвte are оn mвini se fac bune. Ea este mai blвndг decвt orice maicг, mai оmbelєugatг ca orice comoarг, ea face єi pe cele grele єi anevoioase, uєoare єi sprintene; virtutea ne-o aratг totdeauna uєoarг, iar rгutatea amarг єi hвdг. Gвndeєte-te bine: a cheltui sau a оmprгєtia avutul pare un lucru supгrгcios, dar iatг cг dragostea acest lucru оl face plгcut; a lua sau a rгpi bunurile altora pare plгcut lucru, єi totuєi dragostea nu lasг a pгrea plгcut, ci оncг face pe om a fugi de acest pгcat ca de un lucru urвcios. Єi iarгєi, a grгi de rгu pe alюii pare multora un lucru plгcut, dar dragostea оnvedereazг acest fapt ca amar єi dezgustгtor, iar a grгi de bine оl aratг plгcut, fiindcг nimic nu ne este mai plгcut ca a grгi de bine pe cel iubit de noi. Єi iarгєi, mвnia are oarecare plгcere, aici оnsг nicidecum, ci toate vinele ei, aєa zicвnd, sunt rupte, cгci єi chiar de ar supгra cel iubit pe cel ce-l iubeєte, totuєi mвnia nu se vede pe faюa acestuia, ci numai lacrгmi єi rugгminюi – atвt de departe este dragostea de dorinюa de a supгra. De l-ar vedea pгcгtuind, jeleєte єi plвnge, dar єi plвnsul acesta poartг cu sine plгcere, fiindcг chiar lacrгmile dragostei sau оntristarea ei sunt mai plгcute decвt orice veselie sau bucurie. Nu atвta se simt uєuraюi cei veseli, ca cei cari plвng pentru prietenii lor, sau mai bine zis, pentru cei iubiюi ai lor; єi dacг poate nu crezi, apoi opreєte-юi lacrгmile, єi se vor оntrista єi nemulюгmi, ca єi cum ar fi pгtimit cele mai grozave rele.

Dar, zici tu, a iubi are cu sine єi o plгcere necuviincioasг. Sг nu fie una ca aceasta, єi astupг-юi gura, omule! – Fiindcг nimic nu poate fi mai curat de o astfel de plгcere ca dragostea adevгratг. Deci sг nu-mi vorbeєti de acea dragoste grosolanг єi prosteascг, care este mai mult o boalг decвt dragoste; ci de acea dragoste pe care o cere Pavel, care cautг la folosul celor iubiюi, єi atunci vei vedea pe unii ca aceєtia mai iubitori decвt orice pгrinюi. Єi dupг cum cei ce iubesc averile nu ar voi sг cheltuiascг din bani, ci mai cu plгcere ar suferi sг se gгseascг оn orice strвmtoare decвt sг-єi vadг banii оmpuюinaюi, tot aєa єi cel ce simte dragostea cгtre cineva, mai curвnd ar voi sг pгtimeascг mii de nenorociri decвt sг vadг vгtгmat cu ceva pe cel iubit. Dar, zici tu, cum Egipteanca a voit sг vatгme pe Iosif, deєi оl iubea? Pentru cг ea iubea pe Iosif cu dragostea aceea drгceascг, оn vreme ce Iosif nu cu aceasta o iubea, ci cu acea dragoste pe care o cere єi Pavel. Gвndeєte-te cвtг dragoste izvorгєte din cuvintele єi din faptele lui Iosif.” (Comentariile sau Tвlcuirea Epistolei оntвi cгtre Corinteni, omilia XXXII, pp. 341-342)

 

,,… ceea ce mai ales este de mirare, dragostea izbuteєte оn cele bune fгrг osteneli єi ia premiul fгrг luptг. Ea nu lasг sг se cгzneascг mult cel ce o are, pentru ca sг ia astfel cununa, ci fгrг de ostenealг оi dг premiul cuvenit. Cгci unde nu este nici o patimг care sг rгzboiascг o minte sгnгtoasг, ce ostenealг ar putea fi?” (Comentariile sau Tвlcuirea Epistolei оntвi cгtre Corinteni, omilia XXXIII, p. 348)

 

,,Ceea ce este minunat cu dragostea este cг nu numai cг nu lasг pe cel batjocorit a se оntrista єi amгrо, ci оncг оl face a se єi bucura. Pentru aceea єi Ionatan, dupг toate cele suferite de la tatгl sгu, оn loc sг se оntristeze, el se mвndrea cu dragostea cгtre David, ca єi cum ar fi fost оncununat. Dragostea nu єtie ce este ruєinarea sau defгimarea, єi pentru aceea ea оncг pune оn sвrguinюг pe om pentru lucruri de acelea pe care alюii cautг sг le acopere. Ruєinare este acolo unde nu se єtie ce este dragostea, iar nu acolo unde este vorba de a se primejdui pentru cel iubit єi de a suferi toate pentru el.” (Comentariile sau Tвlcuirea Epistolei оntвi cгtre Corinteni, omilia XXXIII, p. 349)

 

,, Єi acum rгmвne credinюa, nгdejdea, dragostea, aceste trei; iar mai mare decвt acestea trei este dragostea (1 Cor. 13, 13). Credinюa єi nгdejdea, de оndatг ce s-au оmplinit bunгtгюile crezute єi nгdгjduite, оnceteazг a mai fi credinюг єi nгdejde, ceea ce єi Pavel, оnvederвnd, zicea: Nгdejdea care se vede nu este nгdejde, cг ceea ce vede cineva, pentru ce o єi nгdгjduieєte? (Rom. 8, 24) єi iarгєi: Iar credinюa este adeverire a celor nгdгjduite, dovedire a lucrurilor celor nevгzute (Evr. 11, 1). Aєa cг, arгtвndu-se toate cele crezute єi nгdгjduite, amвndouг acestea оnceteazг, оn vreme ce dragostea atunci mai cu seamг se оnalюг єi se face mai оnfierbвntatг. Aici deci se aduce o altг laudг dragostei: el nu se mulюгmeєte cu cele de mai оnainte, ci rвvneєte a mai gгsi оncг ceva. Оn adevгr, gвndeєte-te bine: a zis cг dragostea este un mare har єi calea tuturor harurilor оn chipul cel mai оnalt; a zis cг fгrг dragoste nimic nu folosesc celelalte haruri; i-a zugrгvit icoana prin multe pilde; dar aici voieєte iarгєi a o ridica єi din altг parte єi a o arгta mare єi prin faptul cг ea rгmвne. Pentru care єi zicea: Єi acum rгmвne credinюa, nгdejdea, dragostea, aceste trei; iar mai mare decвt acestea este dragostea. Єi cum este mai mare dragostea? Fiindcг trece dincolo, fiindcг rгmвne оn veci. Deci dacг atвt de mare este puterea dragostei, apoi cu mare dreptate adaogг apostolul zicвnd: Urmaюi dragostea. ” (Comentariile sau Tвlcuirea Epistolei оntвi cгtre Corinteni, omilia XXXIV, pp. 361-362)

 

,,Dumnezeu chiar de la оnceput a fгcut mii de оncercгri spre a o оmplвnta оn noi. Aєa, de pildг, tuturor a dat un singur cap, pe Adam. Pentru ce nu suntem toюi fгcuюi din pгmвnt? Pentru ce nu suntem toюi desгvвrєiюi ca dвnsul? Pentru cг єi copiii, єi crescгtoarele de copii, єi faptul de a se naєte оntre dвnєii sг ne uneascг unii cu alюii. Pentru aceea nici pe femeie nu a fгcut-o din pгmвnt. Fiindcг nu era de ajuns a ne оndupleca spre bunг оnюelegere numai singur faptul cг suntem cu toюii de aceeaєi esenюг, dacг nu vom avea cu toюii acelaєi strгmoє – apoi єi aceasta a fгcut-o Dumnezeu. Dacг astгzi, despгrюindu-ne poate numai locurile, єi оncг ne socotim оntre noi ca strгini unii de alюii, apoi cu atвt mai mult ar fi fost aceasta dacг neamul nostru omenesc ar fi avut douг оnceputuri. Tocmai pentru aceea a legat ca de la un singur cap оntregul trup al neamului omenesc. Єi fiindcг la оnceput se credeau a fi doi, apoi priveєte cum iarгєi оi uneєte unul cu altul prin cгsгtorie. Pentru aceea, zice, va lгsa omul pre tatгl sгu єi pe muma sa, єi se va lipi de femeia sa, єi vor fi amвndoi un trup (Fac. 2, 24). Єi nu a zis femeia, ci omul, fiindcг mai mare este pofta оn acela. Iar pofta lui pentru aceea a fгcut-o mai mare decвt a femeii, pentru ca pe cel mai mare sг-l plece prin tirania dragostei єi sг-l supunг celui mai mic єi mai slab. Fiindcг trebuia a aєeza єi cгsгtoria, apoi pe cel nгscut din femeie l-a fгcut bгrbat femeii. Cгci la Dumnezeu toate sunt mai prejos de dragoste.” (Comentariile sau Tвlcuirea Epistolei оntвi cгtre Corinteni, omilia XXXIV, pp. 362-363)

DRAGOSTEA (Imnul dragostei)

 

,,Mai оntвi el pune оnainte tocmai aceea ce se credea de dвnєii mare єi de admirat, adicг de la harul limbilor, єi aducвnd la mijloc acest har, el nu a spus atвta pe cвt aveau ei, ci оncг mai mult. Cгci nu a zis dacг vorbesc оn limbi, ci De aє grгi оn limbi omeneєti єi оngereєti (1 Cor. 13, 1). Єi ce оnseamnг oare omeneєti? Adicг оn limbilor tuturor neamurilor de pe faюa pгmвntului. Єi nu s-a mulюгmit numai cu aceastг iperbolг, ci оncг a mai adгogat una єi mai mare, zicвnd: єi оngereєti, iar dragoste nu am, fгcutu-m-am aramг sunгtoare, єi chimval rгsunгtor. Ai vгzut unde s-a ridicat harul, єi cum apoi l-a doborвt єi l-a sfвєiat? Nici nu a zis mгcar simplu: cг nu sunt nimic, ci fгcutu-m-am aramг sunгtoare, adicг ceva fгrг simюire єi fгrг suflet. Cum deci aramг sunгtoare? Adicг slobozesc glas din mine, оnsг оn zadar єi fгrг folos, єi de nimic bun. Cum s-ar zice, eu nu fac nimic, ci mai mult supгr, ba chiar mг fac greoi єi de nesuferit la cei mai mulюi. Ai vгzut cum cel lipsit de dragoste se aseamгnг cu lucrurile neоnsufleюite єi fгrг simюire? Sub nume de limbi оngereєti el оnюelege aici nu оmbrгcaюi cu trup оngeresc, ci chiar de aє vorbi cum este obiceiul оngerilor a vorbi оntre sine, totuєi fгrг dragoste nu sunt nimic, ba оncг mг fac greoi єi de nesuferit. de asemenea єi aiurea, unde zice cг: Lui se pleacг tot genunchiul, al celor cereєti, al celor pгmвnteєti єi al celor de dedesubt (Flp. 2, 10) nu spune acestea ca єi cum оngerii ar fi оmbrгcaюi cu trup, cu genunchi єi oase – sг nu fie! – ci voieєte a da sг se оnюeleagг оnchinarea lor cea mai adвncг оntrebuinювnd chipul obiєnuit printre noi. Tot aєa єi aici el a numit limbi оngereєti nu cu scopul de a оnvedera acest organ al trupului, ci voind a arгta vorbirea dintre оngeri оn felul cunoscut de noi.

Apoi pentru ca vorba sa sг fie bine primitг, el nu a stat numai pвnг aici, ci a pгєit єi la alte haruri, pe care doborвndu-le pe toate din pricina lipsei de dragoste, la urmг face icoana dragostei. Єi fiindcг оєi pune оnainte a face creєtere оn cuvвnt, apoi el оncepвnd cu harurile cele mai mici, se urcг treptat la cele mai mari. Atunci cвnd le-a aєezat dupг rвnduiala lor, a pus darurile limbilor tocmai la urma tuturor, iar de astг datг acest har l-a pus chiar la оnceput, ca astfel, dupг cum am spus, cвte puюin sг se ridice la cele mai mari. Оntr-adevгr, dupг ce vorbeєte de limbi, оndatг pгєeєte la harul prorociei, zicвnd: Єi de aєa avea proorocie (1 Cor. 13, 2), vorbind єi de acest har iarгєi оn chip preaоnгlюat. Fiindcг dupг cum atunci cвnd vorbeєte de limbi nu a spus simplu, ci оn limbi omeneєti, adicг оn limbile tuturor oamenilor, єi trecвnd mai departe, єi оn limbi оngereєti, єi nu numai dupг aceasta a arгtat cг fгrг dragoste aceste haruri nu оnseamnг nimic, tot aєa єi aici, el nu pune numai prorocia оn chip simplu, ci chiar єi cea mai оnaltг prorocie, cгci zicвnd: Єi de aє avea prorocie, a adгogat: єi de aє єti toate tainele єi toatг cunoaєterea, adicг єi pe acest har el оl pune prin оntindere, prin creєtere.

Mai departe el pгєeєte єi la celelalte haruri, оnsг ca nu cumva vorbind de fiecare оn parte sг se parг supгrгtor, el pune pe muma єi izvorul tuturor, dar єi pe acest har iarгєi оl trece оn chip exagerat, cгci zicвnd: Єi de aє avea toatг credinюa – єi nu se mгrgineєte numai aici, ci aceea ce a zis єi Hristos, aceasta a adгogat-o єi apostolul aici, zicвnd: оncвt sг mut єi munюii, iar dragoste nu am, nimica nu sunt. Dar oare cum Hristos a zis cг cea mai micг parte de credinюг are putinюa de a strгmuta munюii? – Єi cum cг a vorbit de cea mai micг parte, ascultг ce spune: De veюi avea credinюг, zice, cвt un grгunte de muєtar, veюi zice muntelui acestuia: Mutг-te, єi se va muta (Mt. 17, 20) – pe cвnd Pavel aici aratг cг aceasta este toatг credinюa. Ce am putea spune aici? Fiindcг aceasta este mare lucru, a strгmuta munюii, apoi pentru aceea a єi pomenit de acest fapt, nu cг doarг toatг credinюa numai atвta poate face, ci fiindcг acest fapt se pгrea a fi mai mare оn ochii celor simpli, pentru mгrimea lui; pentru aceea deci єi apostolul a pus de faюг aceastг pildг. Ceea ce spune el aceasta оnseamnг: De aє avea toatг credinюa єi de aє putea strгmuta єi munюii, оnsг dragoste nu am, nimica sunt.

Єi de aє оmpгrюi toatг avuюia mea, єi dacг trupul meu aє da sг-l arzг, iar dragoste nu am, nimic оmi foloseєte (1 Cor. 13, 3). Vai, cвtг mгreюie! Cгci єi aceasta o pune cu un alt adaos, de vreme ce nu a zis simplu: De aє da sгracilor jumгtate din averile mele, sau douг, sau trei pгrюi, ci de aє оmpгrюi toatг avuюia mea! Єi nu zice de aє da, ci de aє оmpгrюi, ca єi cum ar fi drept aceasta, ca оmpreunг cu оmpгrюirea lor sг mг afierosesc slujbei celei mai sвrguitoare. Єi dacг trupul meu aє da sг-l ardг. nu a zis ca sг fiu omorвt, ci єi aceasta o pune tot prin exagerare, cгci a pus la mijloc cea mai grozavг moarte dintre toate morюile, adicг a fi ars de viu, єi cu toate acestea, chiar єi o asemenea moarte, dacг este lipsitг de dragoste, nu este vreun lucru mare, ceea ce a єi adгogat, zicвnd: nimic оmi foloseєte. Dar niciodatг nu aє putea arгta mai bine toatг mгreюia faptului, pe cвtг vreme nu aє aduce la mijloc mгrturiile lui Hristos cu privire la milostenie єi moarte. Єi care sunt acele mгrturii? Cвnd zice bogatului: De voieєti sг fii desгvвrєit, vinde averile tale, єi le dг sгracilor (…) єi vino de urmeazг mie (Mt. 19, 21), єi atunci cвnd vorbea de dragostea cea cгtre aproapele, zicea: Mai mare dragoste decвt aceasta nimeni are, ca cineva sufletul sгu sг-єi punг pentru prietenii sгi (In. 15, 13). De unde se vede cг єi fiind vorba de Dumnezeu, dragostea este cea mai mare virtute. Dar eu spun, zice Pavel, cг chiar de ne-am da sufletul pentru Dumnezeu, єi dacг l-am da sг fie ars chiar, cгci aceasta оnseamnг cuvintele: єi dacг trupul meu aє da sг-l ardг, totuєi nu vom avea nici un folos dacг nu iubim pe aproapele. Deci a spune cг harurile nu folosesc nimic dacг lipseєte dragostea nu este de mirare, fiindcг harurile sunt pe al doilea loc faюг de cu viaюг. Оn adevгr, iubiюilor, cг mulюi din cei ce au avut cu dвnєii haruri, fiindcг s-au fгcut rгi, au fost pedepsiюi, ca de pildг cei cari proroceau оntru numele lui Hristos, scoteau mulюi draci єi fгceau multe semne єi minuni, ca de pildг єi Iuda vвnzгtorul; pe cвnd alюi credincioєi, avвnd o viaюг curatг, nu au mai avut nevoie de nici un ajutor altul spre a se mвntui. Aєadar, dacг harurile au trebuinюг de dragoste – dupг cum am spus – nu este nimic de mirat dar, ca єi o viaюг dupг rвnduialг sг nu poatг nimic fгrг ea. Tocmai aceasta ne pune оn mirare єi оnvedereazг mгreюia faptului.” (Comentariile sau Tвlcuirea Epistolei оntвi cгtre Corinteni, omilia XXXII, pp. 335-338)

 

,,… arгtвndu-le cвte bunгtгюi vor avea de la dragoste, a zugrгvit roadele dragostei, iar prin laudele aduse ei a оnfrвnat patimile acelora, fiindcг fiecare din vorbele spuse era ca o doftorie оndeajuns de puternicг spre a le vindeca rгnile. Pentru aceea zice: Dragostea оndelung rabdг, adresвndu-se aici cгtre cei ce se certau оntre dвnєii. Dragostea se milostiveєte, zicвnd acestea оmpotriva celor fгюarnici єi dezbinaюi. Nu pizmuieєte, grгind cгtre cei ce erau geloєi sau pizmuiau pe cei mai presus de ei. Nu se semeюeєte, grгind celor ce se despгrюeau de ceilalюi. Nu se trufeєte, zice оmpotriva celor ce se оngвmfau de dвnєii. Nu se poartг cu necuviinюг, vorbe adresate celor ce credeau cг nu sunt datori a fi cu оngгduinюг faюг de alюii. Nu cautг ale sale, grгind cгtre cei ce priveau de sus pe ceilalюi. Nu se оntгrвtг, nu gвndeєte rгul – cгtre ceilalюi batjocoriюi єi necinstiюi de alюii. Nu se bucurг de nedreptate, ci se bucurг de adevгr – adresвndu-se iarгєi cгtre cei pizmгtareюi. Toate le suferг – vorbe adresate de-a dreptul cгtre cei pizmuiюi. Toate le nгdгjduieєte – cгtre cei descurajaюi. Toate le rabdг, dragostea niciodatг nu cade – cгtre cei ce cu uєurinюг s-au dezbinat de ceilalюi.” (Comentariile sau Tвlcuirea Epistolei оntвi cгtre Corinteni, omilia XXXIV, p. 359)