CRUCEA (semnul Sfintei Cruci)

 

„ Atunci se va arгta semnul Fiului Omului pe cer (Matei, 24, 30).

Adicг crucea, care va fi mai strгlucitoare decвt soarele; soarele se va оntuneca єi se va ascunde, iar crucea se va vedea; єi nu s-ar vedea dacг n-ar fi cu mult mai strгlucitoare decвt razele soarelui!

- Dar pentru ce se aratг semnul acesta?

- Ca sг оnchidг cu covвrєire gura cea neruєinatг a iudeilor, Hristos vine cu crucea la judecatг, pentru cг ea оi este cea mai mare оndreptгюire; оєi aratг nu numai rгnile, ci єi moartea Lui cea de ocarг.

Atunci vor plвnge seminюiile (Matei, 24, 30).

Cвnd vor vedea crucea nu va mai fi nevoie de оnvinuire. Vor plвnge seminюiile iudaice pentru cг moartea Lui nu le-a folosit la nimic, pentru cг au rгstignit pe Acela Cгruia trebuiau sг I se оnchine”. (Omilii la Matei, omilia LXXVI, III, оn col. PSB, vol. 23, pp. 865-866)

 

CRUCEA (,,cuvвntul crucii, celor pieritori nebunie este…”)

 

,, Cuvвntul crucii, zice, celor ce pier nebunie este (I Cor. 1, 18). Fiindcг era firesc ca credincioєii sг se tulbure єi sг se neliniєteascг pentru cele ce vorbeau Elinii despre cruce, de care-єi bгteau joc єi o rгzboiau cu aєa-zisa lor оnюelepciune, pentru aceea vine Pavel єi-i mвngвie, zicвndu-le: Sг nu vг оnchipuiюi cг aceasta este ceva strгin єi paradox, cгci lucrul este firesc ca puterea crucii sг nu se cunoascг de cei ce pier, fiindcг sunt smintiюi єi nebuni. Pentru aceea єi batjocoresc, єi doftoriile cele mвntuitoare ei le privesc cu dezgust. Dar ce spui, omule? Hristos s-a fгcut rob pentru tine, a luat chip de rob, s-a rгstignit єi a оnviat, iar pentru cг a оnviat tu trebuie a i te оnchina lui єi a-i admira iubirea de oameni, fiindcг nici ceea ce nu a fгcut pentru tine nici tatгl tгu, nici prietenul єi nici chiar fiul tгu, aceasta a fгcut-o Stгpвnul pentru tine, care оi erai duєman єi-l dispreюuiai. Trebuia dar sг-l admiri pentru aceasta, єi tu numeєti nebunie faptul unei оnюelepciuni atвt de mari? Оnsг nu este nimic de mirat, cгci cei ce pier nu pot cunoaєte cele ce duc spre mвntuire. Deci, zice apostolul, nu vг tulburaюi, cгci ceea ce dвnєii fac nu este ceva strгin єi оmpotriva aєteptгrilor, ca faptele cele mari єi minunate sг fie luate оn bгtaie de joc de cei smintiюi єi nebuni. Pe cei ce sunt оn acest hal nu e cu putinюг a-i оncredinюa prin оnюelepciunea omeneascг, єi chiar de ai voi sг-i оncredinюezi оn acest chip, totuєi vei face ceva dimpotrivг. Ceea ce covвrєeєte mintea omeneascг are nevoie numai de credinюг, єi nu de gвndiri omeneєti. Dacг noi, de pildг, am voi sг convingem pe cineva prin silogisme omeneєti, cum Dumnezeu s-a fгcut om, cum a intrat оn pвntece de fecioarг єi celelalte, єi dacг faptul nu-l ducem la credinюг, apoi acela mai mult va rвde de noi. Prin urmare, cei ce cautг dezlegarea acestor taine оn gвndiri omeneєti, aceia sunt cei ce pier.

Єi ce vorbesc eu de Dumnezeu? Chiar єi pentru celelalte zidiri de vom face aєa, ne vom face de rвs. Fie, de pildг, un om care vrea sг afle totul prin gвndiri omeneєti, єi оncerci a-l оncredinюa cu raюiunea cum vedem noi lumina. Deci оncredinюeazг-l tu prin raюionamente. Dar nu vei putea, cгci cвnd vei spune cг este de ajuns a deschide ochii spre a vedea lumina, tu nu ai spus felul cum vede, ci faptul petrecut. Pentru ce – оюi va rгspunde el – nu vedem cu urechea? Єi pentru ce nu auzim cu ochii? Pentru ce nu auzim cu nasul єi nu mirosim cu urechea? Deci dacг el este оn nedumerire despre aceasta, iar noi nu putem sг arгtгm raюiunea pentru care nu suntem aєa, ci altminteri, apoi atunci va rвde de noi sau, mai bine zis, ne vom rвde pe noi оnєine. Dacг aceste organe оєi au оnceputul lor оn acelaєi cap єi sunt vecine unele cu altele, apoi pentru ce nu pot sг facг cu toate acelaєi lucru? Pentru ce nu pot toate sг vadг, sг audг єi sг miroasг? Dar nu vom putea spune pricina, nici chipul lucrгrii lor celei felurite єi negrгite, єi dacг am оncerca sг facem aceasta, fireєte cг ne vom face de rвs. Tocmai pentru aceea, dвndu-ne la o parte оnaintea puterii єi a оnюelepciunii celei negrгite єi nemгrginite a lui Dumnezeu, vom tгcea.

Deci tot aєa va fi єi cвnd am voi sг оnfгюiєгm cele ale lui Dumnezeu prin оnюelepciunea noastrг omeneascг, cгci єi atunci va fi mare rвsul, nu din pricina neputinюei sau a slгbiciunilor faptelor оn sine, ci din pricina prostiei oamenilor. Gвndeєte-te bine la ceea ce spun: Cвnd eu zic: S-a rгstignit, Elinul rгspunde: Dar ce raюiune poate fi aici? Cвnd cel rгstignit nu s-a putut ajuta pe sine singur оn timpul cвnd se gгsea pe cruce, apoi cum a putut оnvia dupг aceasta єi a ajutat оncг єi pe alюii? Dacг putea sг facг aceasta, trebuia sг o facг оnainte de moarte – ceea ce ziceau єi Iudeii – єi dacг nu s-a putut ajuta pe sine, cum a putut ajuta pe alюii? Aceasta nu are raюiune. Apoi, omule, crucea este mai presus de raюiune, este a unei puteri negrгite!

A se gгsi cineva оn niєte оmprejurгri minunate, єi dupг ce se luptг sг iasг biruitor, єi sг se arate ca mai presus de acele оmprejurгri, aceasta nu poate fi decвt a unei puteri suprafireєti єi nemгrginite. Dupг cum, de pildг, mai minunat a fost faptul cг cei trei Coconi, fiind aruncaюi оn cuptorul cel de foc, au cгlcat оn picioare flacгra cea arzгtoare, decвt dacг n-ar fi putut fi aruncaюi оn acel cuptor; precum єi cu Iona, mai minunat s-a arгtat faptul cг, dupг ce a fost оnghiюit de chit, nu a suferit nimic de la acea fiarг, decвt dacг n-ar fi fost оnghiюit – tot aєa єi cu Hristos, mai minunat s-a arгtat faptul cг, dupг ce a murit, a оnviat єi zdrobit puterea morюii, decвt dacг n-ar fi murit. Pentru aceea nu zice: Pentru ce nu s-a apгrat pe sine cвnd era pe cruce? - cгci el se grгbea a se lupta cu moartea. Nu s-a pogorвt de pe cruce nu pentru cг nu putea, ci fiindcг nu a voit. Cгci pe cel ce nu l-a putut stгpвni tirania morюii, cum l-ar fi putut stгpвni piroanele crucii?” (Comentariile sau Tвlcuirea Epistolei оntвi cгtre Corinteni, omilia IV, pp. 32-34)