COPIII (purtarea de grijг pentru mвntuirea pгrinюilor rгi)

 

„Nu e lucru de osвndг sг ai tatг necredincios, ci sг urmezi necredinюei tatгlui; єi vinг foarte mare este nu cвnd avem pгrinюi rгi, ci cвnd nu ne оngrijim de ei єi nu facem tot ce юine de noi ca sг оi slobozim din aceastг rгutate; iar atunci cвnd noi arгtгm toatг purtarea de grijг pentru sufletul lor, iar ei stгruie оn rгutatea lor, suntem slobozi de toatг mustrarea єi vina.” (Cele dintвi omilii la Facere, cuvвntul al nouгlea, p. 136)

 

COPIII (pot practica virtutea, chiar dacг pгrinюii lor trupeєti nu o cultivг)

 

„Rгutatea єi virtutea юin nu de fire, ci de sloboda alegere. Cг de ar fi юinut de fire, negreєit cг cei rгi ar fi nгscut odrasle rele єi cei buni unii la fel ca ei; dar оntrucвt юine de sloboda alegere a fi ticгlos ori rвvnitor, drept aceea єi unor pгrinюi rгi li s-au nгscut fii buni, єi fii uєuratici au odrгslit din pгrinюi rвvnitori, ca sг nu punem rгutatea єi bunгtatea pe seama firii, ci pe cea a voii.” (Cele dintвi omilii la Facere, cuvвntul al nouгlea, p. 137)

 

COPIII (responsabilitatea copiilor cвt priveєte cele fгptuite de ei)

 

„... trebuie sг luptгm tot timpul vieюii noastre, iar lupta aceasta оncepe chiar din copilгrie, de la vвrsta de zece ani. (Оntr-adevгr, de la vвrsta de zece ani оncepem sг dгm socotealг pentru pгcatele ce le sгvвrєim, єi asta o aratг lгmurit copiii mвncaюi de urєi, pedepsiюi astfel pentru cг єi-au bгtut joc de profetul Elisei) (IV Regi 2, 24-24).” (Apologia vieюii monahale, 17-18, оn vol. Despre Feciorie, Apologia vieюii monahale, Despre creєterea copiilor…, pp. 304-305)

CORECTITUDINEA

 

„Cг era Avraam vestit оn ochii locuitorilor Cananeii, ascultг ce spun fii lui Het despre el! Оmpгrat de la Dumnezeu eєti tu оntre noi, оn mormintele noastre cele alese, оngroapг-юi mortul tгu. Nici unul dintre noi nu te va opri sг-юi оngropi mortul tгu (Fac., 23, 6). Dar uitг-te la dreptul Avraam! Оi оnvaюг єi pe fiii lui Het cu faptele lui filozofia sa, cг nu voieєte sг primeascг mormвntul pвnг ce nu le plгteєte preюul cuvenit. Chiar dacг voi sunteюi atвt de binevoitori faюг de mine, le spune el, totuєi nu vreau sг vг iau mormвntul fгrг sг-l plгtesc. Єi le-a dat argintul єi a luat mormвntul (Fac., 23, 13)”. (Omilii la Facere, omilia XLVIII, I, оn col. PSB, vol. 22, p. 155)

CREAREA LUMII

 

„Iatг cг strгluceєte firea dumnezeiascг chiar din felul оn care a fost creatг lumea. Dumnezeu a fгcut lumea оntr-un chip cu totul contrar de cum obiєnuieєte sг lucreze omul; a оntins mai оntвi cerul єi apoi a zidit pгmвntul; mai оntвi acoperiєul єi apoi temelia. Cine a mai vгzut, cine a mai auzit aєa ceva? Niciodatг nu s-ar putea face aєa o clгdire omeneascг! Dar cвnd Dumnezeu porunceєte, toate se pleacг, toate se supun voinюei Lui. Sг nu iscodim, dar, operele lui Dumnezeu cu mintea noastrг omeneascг, ci, povгюuiюi de operele Sale, sг-L admirгm pe Meєter”. (Omilii la Facere, omilia II, III, оn col. PSB, vol. 21, pp. 42-43)

 

,,Pгmвntul este mama єi hrгnitoarea noastrг; din el am fost fгcuюi єi din el ne hrгnim; el ne este єi patrie єi mormвnt de obєte; оn el ne оntoarcem iarгєi, dupг ce ne-am оndulcit din el cu mii єi mii de bunгtгюi; de aceea Dumnezeu a arгtat pгmвntul netocmit єi fгrг de formг, ca nu cumva oamenii, din pricina nevoii ce o au de el, sг-l cinsteascг mai mult decвt meritг, ca nu cumva sг socoteascг binefacerile pгmвntului datorate naturii pгmвntului єi nu datoritг Celui ce l-a adus din nefiinюг la fiinюг. De asta a spus: Iar pгmвntul era nevгzut єi netocmit ”. (Omilii la Facere, omilia II, IV, оn col. PSB, vol. 21, pp. 43-44)

 

„Ce vrea sг spunг prin aceste cuvinte: Duhul lui Dumnezeu se purta pe deasupra apelor?

– Dupг pгrerea mea, aceste cuvinte aratг cг оn ape era o energie plinг de viaюг; nu era simplu o apг stгtгtoare єi nemiєcгtoare, ci miєcгtoare, care avea putere de viaюг оn ea. Cг ceea ce-i nemiєcгtor este negreєit nefolositor, pe cвnd ceea ce se miєcг este capabil sг facг multe.

Deci, ca sг ne arate cг apa aceasta, multг єi nespus de-ntinsг, avea o putere plinг de viaюг, Moise a spus: Єi Duhul lui Dumnezeu se purta pe deasupra apei. Nu fгrг rost o spune mai dinainte asta dumnezeiasca Scripturг, ci pentru cг avea sг ne spunг mai tвrziu cг prin porunca Creatorului universului au fost єi animalele aduse la fiinюг din aceste ape. De aceea ne оnvaюг chiar de pe acum cг apa aceasta nu era o simplг apг, ci una care era оn miєcare, care se frгmвnta єi cuprindea totul”. (Omilii la Facere, omilia III, I-II, оn col. PSB, vol. 21, pp. 47-48)

 

„Auzi cг la оnceput a fгcut Dumnezeu cerul єi pгmвntul єi cг a fгcut pe cele ce sunt din cele ce nu sunt єi mai spui cг a preexistat materia? Care om cu mintea оntreagг ar оndura una ca aceasta? Este, oare, om Creatorul, ca sг aibг nevoie de o materie preexistentг, pentru a-єi arгta arta Sa? Este Dumnezeu! Lui I se pleacг toate; creeazг cu cuvвntul єi cu porunca. Iatг! A spus numai єi a єi fost adusг la fiinюг lumina єi a єi plecat оntunericul.” (Omilii la Facere, omilia III, II, оn col. PSB, vol. 21, p. 48)

 

„ Єi a despгrюit Dumnezeu lumina de оntuneric (Fac., 1, 4)

– Ce оnseamnг a despгrюit?

– A dat fiecгruia un loc propriu, a rвnduit fiecгruia un timp potrivit.

Єi cвnd a fгcut aceasta, atunci a pus fiecгruia numele ce i se potrivea:

Єi a numit Dumnezeu lumina zi єi оntunericul l-a numit noapte (Fac., 1, 5).

Ai vгzut оmpгrюire destul de bunг, creaюie minunatг, care depгєeєte orice оnюelegere, fгcutг numai prin cuvвnt єi prin poruncг? Ai vгzut de cвt pogorгmвnt s-a folosit acest fericit proroc, dar, mai bine spus, iubitorul de oameni Dumnezeu, prin gura profetului, ca sг оnveюe neamul omenesc sг cunoascг ordinea celor create, sг cunoascг cine este Creatorul universului, sг єtie cum a fost adus la fiinюг fiecare?

Pe atunci, pe timpul lui Moise, oamenii erau оncг nedesгvвrєiюi єi nu puteau sг se ridice la оnюelegerea lucrurilor celor mai оnalte; de aceea Duhul cel Sfвnt a istorisit aєa pe toate acestea, coborвnd limba profetului la puterea de оnюelegere a ascultгtorilor”. (Omilii la Facere, omilia III, II, оn col. PSB, vol. 21, pp. 48-49)

 

„Dupг cum oamenii, dupг ce fac un lucru oarecare cu multг luare aminte, cвnd ajung la capгtul muncii lor єi pun la probг lucrul fгcut, laudг ce au sгvвrєit, tot aєa єi dumnezeiasca Scripturг pogorвndu-se la slгbiciunea оnюelegerii noastre spus оntвi: Єi a vгzut Dumnezeu cг lumina este frumoasг, apoi a adгugat: Єi a despгrюit Dumnezeu lumina de оntuneric; єi a numit Dumnezeu lumina zi єi оntunericul l-a numit noapte. A оmpгrюit fiecгruia locul sгu propriu, fixвndu-le de la оnceput unele hotare, pe care sг le pгzeascг mereu neоmpiedicat. Єi orice om cu judecatг poate vedea cг de atunci єi pвnг acum nici lumina n-a depгєit propriile ei hotare єi nici оntunericul n-a cгlcat rвnduiala sa, fгcвnd amestec єi turburare”. (Omilii la Facere, omilia III, III, оn col. PSB, vol. 21, p. 50)

 

„ Єi a fost searг єi a fost dimineaюг, zi una (Fac., 1, 5).

A numit o zi sfвrєitul zilei єi sfвrєitul nopюii, ca sг fie o ordine єi un єir оn cele vгzute, єi ca sг nu fie nici un amestec.” (Omilii la Facere, omilia III, III, оn col. PSB, vol. 21, p. 50)

 

„Dupг ce s-a fгcut tгria, Dumnezeu – spune Moise – a poruncit ca o parte din ape sг se poarte sub tгrie, iar altг parte sг fie pe spatele tгriei.

Dar ar putea sг mг оntrebe cineva:

– Ce este tгria? Este, oare, apa condensatг, aer concentrat sau altг substanюг?

– Orice om care gвndeєte bine n-ar putea susюine una sau alta. De aceea se cuvine ca, plini de pricepere, sг primim cele spuse de Sfвnta Scripturг єi, nedepгєind hotarele firii noastre, sг nu cercetгm cele mai presus de noi, ci numai aceasta sг єtim єi sг reюinem cг la porunca Stгpвnului a fost adusг la fiinюг tгria, care face despгrюire оntre ape, aєa cг unele sunt jos, iar altele sus”. (Omilii la Facere, omilia IV, III, оn col. PSB, vol. 21, p. 59)

 

„Ce poate fi mai ticгlos єi mai nesocotit decвt a оncerca sг spui єi sг susюii cг toate cele ce existг s-au fгcut de la sine єi, gвndind aєa, sг lipseєti creaюia de purtarea de grijг a lui Dumnezeu? Spune-mi, cum se poate susюine cг atвta podoabг єi atвtea stihii pot fi conduse fгrг un conducгtor, care le юine pe toate? Corabia n-ar putea nicicвnd strгbate valurile mгrii fгrг un cвrmaci, nici soldatul n-ar putea sгvвrєi o faptг de vitejie fгrг un general, nici o casг nu s-ar putea оnгlюa fгrг un arhitect, iar lumea aceasta mare єi podoaba acestor stihii au putut veni, oare, de la sine єi de la оntвmplare, fгrг sг fie cineva care sг le conducг pe toate єi care, potrivit оnюelepciunii lui, sг юinг єi sг pгstreze pe toate cele ce se vгd? Dar pentru ce sг ne mai оncгpгювnгm sг dovedim acestor oameni acelea pe care, dupг cum spune proverbul, le vede єi un orb? Totuєi sг nu оncetгm a le pune оnainte оnvгюгturile Scripturii єi a ne da toatг silinюa ca sг-i scгpгm de оnєelгciune єi sг-i readucem la adevгr”. (Omilii la Facere, omilia III, IV, оn col. PSB, vol. 21, p. 51)

 

„ Єi a numit Dumnezeu tгria cer єi a vгzut Dumnezeu cг este frumos (Fac., 1, 8).

Uitг-te cвt de mare este pogorгmвntul cuvintelor din pricina slгbiciunii omeneєti! Dupг cum la facerea lumii a spus: Єi a vгzut Dumnezeu cг lumina este frumoasг (Fac., 1, 4),tot aєa єi acum la facerea cerului, adicг a tгriei, a spus: Єi a vгzut Dumnezeu cг este frumos, ca sг ne arate prin aceste cuvinte nemeєteєugita frumuseюe a cerului. Cine nu se va mira, cine nu se va minuna, cг оn atвta scurgere de vreme cerul єi-a pгstrat оn floare frumuseюea lui єi cu cвt trece vremea cu atвt se continuг єi frumuseюea lui? Ce poate fi mai frumos decвt ceea ce a fost lгudat de Creator? Dacг noi la vederea unui lucru desгvвrєit, fгcut de un om, оi admirгm forma, aєezarea, frumuseюea, analogia, ritmul єi toate celelalte оnsuєiri, cine poate lгuda dupг vrednicie un lucru creat de Dumnezeu єi mai ales cвnd Оnsuєi Stгpвnul l-a lгudat? Scriptura a grгit aєa pe mгsura оnюelegerii noastre; єi vei vedea cг Moise la fiecare din cele create a grгit aєa, tгind mai dinainte оndrгzneala celor ce mai tвrziu aveau sг-єi ascute limba оmpotriva creaюiei lui Dumnezeu єi aveau sг zicг: Pentru ce a fost fгcut cutare sau cutare lucru? Luвnd-o, dar, оnaintea celor ce vor оncerca aceasta, Moise a spus: Єi a vгzut Dumnezeu cг este frumos. Iar cвnd auzi cг Dumnezeu a vгzut єi a lгudat, оnюelege cuvintele acestea оntr-un chip vrednic de Dumnezeu, aєa cum se potriveєte cu Dumnezeu. Cel Care a creat cerul cunoєtea, оnainte de a-l crea, frumuseюea creaturii Sale; dar pentru cг noi suntem oameni єi nu putem, din pricina slгbiciunii noastre, оnюelege altfel, de aceea Dumnezeu a pregгtit limba fericitului profet sг se foloseascг de aceste cuvinte grosolane pentru оnvгюгtura neamului omenesc”. (Omilii la Facere, omilia IV, IV, оn col. PSB, vol. 21, pp. 61-62)

 

„ Єi a fost searг єi a fost dimineaюг, ziua a doua (Fac., 1, 8)

Ai vгzut cг ne оnvaюг precis cг Dumnezeu a numit sfвrєitul luminii searг, iar sfвrєitul nopюii, dimineaюг; єi pe amвndouг le-a numit zi, ca sг nu ne оnєelгm, nici sг socotim cг seara este sfвrєit zilei, ci sг єtim bine cг lungimea amвndurora face o zi? Se poate dar spune, pe bunг dreptate, cг seara, sfвrєitul luminii, єi dimineaюa, sfвrєitul nopюii, fac o zi deplinг. Asta vrea sг arate dumnezeiasca Scripturг prin cuvintele: Єi a fost searг єi a fost dimineaюг, ziua a doua ”. (Omilii la Facere, omilia IV, VI, оn col. PSB, vol. 21, pp. 63-64)

 

„ Єi adunгrile apelor le-a numit mгri (Fac., 1, 10).

Iatг cг єi apele au primit un nume. Precum un meєter mare, cвnd are de fгcut un obiect oarecare cu єtiinюa lui, nu dг nume acestui obiect pвnг ce nu-l terminг de fгcut, tot aєa єi Stгpвnul cel iubitor de oameni n-a dat nume stihiilor pвnг ce prin porunca Lui n-a primit fiecare locul sгu. Astfel єi-a primit pгmвntul numele lui єi єi-a cгpгtat forma lui, iar apele s-au strвns єi au fost оnvrednicite єi ele de un nume”. (Omilii la Facere, omilia V, III, оn col. PSB, vol. 21, pp. 71-72)

 

„ Єi a vгzut Dumnezeu cг este frumos (Fac., 1, 10).

Pentru cг firea omeneascг este slabг єi nu poate lгuda dupг vrednicie fгpturile lui Dumnezeu, de aceea dumnezeiasca Scripturг, luвnd-o оnainte, ne aratг lauda datг de Оnsuєi Creatorul fгpturilor Sale.

Cвnd, deci, auzi cг Оnsuєi Creatorului I-au apгrut frumoase fгpturile, mirarea оюi va fi єi mai mare єi nici nu vei putea gгsi un cuvвnt mai mare de laudг єi de admiraюie ca acesta. Ai un Stгpвn care face astfel de lucruri, care nici nu pot fi lгudate dupг cuviinюг! Оntr-adevгr, cum ar putea omul lгuda sau cвnta, dupг vrednicie, operele lui Dumnezeu?” (Omilii la Facere, omilia V, III-IV, оn col. PSB, vol. 21, p. 72)

 

„… la fiecare zi spune aєa: Єi a fost searг єi a fost dimineaюг, ziua a treia, nu оn zadar, nici fгrг rost, ci ca sг nu confundгm ordinea, nici sг socotim cг odatг cu venirea serii s-a terminat ziua, ci ca sг vedem cг seara este sfвrєit al luminii єi оnceputul nopюii, iar dimineaюa, sfвrєit al nopюii єi plinirea zilei. Asta vrea sг ne оnveюe fericitul Moise prin cuvintele: Єi a fost searг єi a fost dimineaюг, ziua a treia ”. (Omilii la Facere, omilia V, V, оn col. PSB, vol. 21, p. 74)

 

„Dumnezeu a creat soarele оn ziua a patra, ca sг nu socoteєti cг datoritг lui aveam ziua. Ce am spus despre seminюe, aceea voi spune єi despre zi, cг fuseserг trei zile оnainte de crearea soarelui. Dar a voit Stгpвnul sг facг cu ajutorul acestei stihii єi mai strгlucitoare lumina zilei. Acelaєi lucru putem sг-l spunem єi de luminгtorul cel mai mic, de lunг; fuseserг trei nopюi оnainte de facerea ei. Da єi luna, adusг la fiinюг, ne dг folosul ei, cг оmprгєtie оntunericul nopюii; єi aproape cг putem spune cг, оmpreunг cu soarele, оmplineєte acelaєi rost faюг de toate celelalte fгpturi”. (Omilii la Facere, omilia VI, IV, оn col. PSB, vol. 21, pp. 82-83)

 

„Da, оntre seminюe єi оntre pomi, pгmвntul n-a dat numai pomi roditori, ci єi neroditori; n-a dat numai ierburi folositoare, ci єi ierburi al cгror folos nu-l єtim, ba de multe ori chiar vгtгmгtoare. Dar pentru asta cine va оndrгzni sг blameze cele fгcute? Nimic nu s-a fгcut оn zadar, nimic nu s-a fгcut fгrг rost! N-ar fi fost lгudate de Creator, dacг n-ar fi fost create spre oarecare trebuinюг! Dupг cum copacii nu sunt toюi roditori, ci mulюi sunt neroditori, єi cu toate acestea nu mai puюin decвt cei roditori ne sunt de o minunatг trebuinюг, fie cг ne slujesc la odihna noastrг, fie la facerea caselor, fie cг facem din ei multe alte lucruri pentru оnlesnirea noastrг; єi, оn general vorbind, nu este creat nimic fгrг vreun scop oarecare, chiar dacг noi oamenii nu suntem оn stare sг cunoaєtem cu precizie scopul fiecгrei creaturi, aєadar dupг cum cu copacii, tot aєa єi cu animalele; unele sunt bune de mвncare, altele ne slujesc, tot aєa єi cu fiarele єi cu tвrвtoarele; nu ne sunt de puюinг trebuinюг. Iar dacг ai vrea sг cercetezi cu mintea luminatг, ai vedea cг, chiar acum cвnd ni s-a luat stгpвnirea ce-o aveam peste ele din pricina neascultгrii celui оntвi-zidit, chiar acum ne sunt de mare folos. Doctorii folosesc multe fiare єi tвrвtoare pentru facerea de doctorii, care pot contribui la sгnгtatea trupurilor noastre”. (Omilii la Facere, omilia VII, V, оn col. PSB, vol. 21, pp. 93-94)

 

„Iar dacг nu ajungeюi sau nu puteюi pricepe raюiunea tuturor creaturilor, asta nu vг fie vouг temei de necredinюг, ci pricinг de slavoslovie. Cвnd gвndul rгmвne neputincios єi mintea nu mai poate cuprinde, du-te cu mintea la mгreюia Stгpвnului tгu єi tocmai de aici conchide cг atвt de mare e puterea Lui, cг noi nu putem єti precis nici raюiunea celor fгcute de El”. (Omilii la Facere, omilia VII, VI, оn col. PSB, vol. 21, p. 95)

 

„Aюi aflat, apoi, pentru ce a fгcut cerul desгvвrєit, iar pгmвntul fгrг formг єi netocmit. Єi v-am spus atunci cг pentru douг pricini: una, ca sг nu punem la оndoialг puterea Stгpвnului, socotind cг din pricina slгbiciunii Sale a fгcut pгmвntul aєa, odatг ce cunoaєtem din creaюia stihiei celei mai bune, a cerului adicг, puterea Sa; a doua este aceasta: pгmвntul ne este єi mamг єi hrгnitor; din el ne hrгnim, din el avem celelalte desfгtгri єi оn el ne оntoarcem iarгєi; pгmвntul ne este єi patrie єi mormвnt; deci, ca nu cumva trebuinюa mare ce-o avem de la el sг ne facг sг gвndim lucruri mari despre pгmвnt, Dumnezeu ne-a arгtat la оnceput pгmвntul fгrг formг, ca sг ne оnvгюгm єi prin fapte, cг nu firii pгmвntului se datoresc toate cele spuse mai sus, ci puterii Celui Ce l-a adus la fiinюг.” (Omilii la Facere, omilia IX, II, оn col. PSB, vol. 21, p. 108)

 

„Pentru cг Dumnezeu spusese la fiecare la cele create de El: Єi a vгzut Dumnezeu cг sunt frumoase, acum cвnd le-a terminat pe toate єi au luat sfвrєit єi cele din ziua a єasea, cвnd a fost adus la fiinюг єi cel care avea sг se desfгteze de toate creaturile, a spus: Єi a vгzut Dumnezeu toate cвte a fгcut; єi iatг cг erau bune foarte. Vezi cг strвngвnd toate creaturile оn cuvвntul acesta toate, Dumnezeu a lгudat pe toate cele create de El! Nu s-a mulюumit numai cu cuvвntul toate, ci a adгugat: cвte a fгcut; єi nu s-a oprit aici, ci a mai spus: єi iatг erau bune, єi bune toate ”. (Omilii la Facere, omilia X, VI, оn col. PSB, vol. 21, p. 122)

 

„ Єi a sгdit Dumnezeu rai оn Eden cгtre rгsгrit єi a pus acolo pe omul care l-a fгcut.

Fericitul Moise a lгsat оn scris єi numele locului, ca sг nu poatг оnєela minюile oamenilor simpli, cei ce voiesc sг flecгreascг zadarnic єi sг spunг cг raiul nu a fost creat pe pгmвnt, ci оn cer, єi sг viseze єi alte basme la fel cu acestea”. (Omilii la Facere, omilia XIII, III, оn col. PSB, vol. 21, p. 151)

 

„ Оntru оnceput a fгcut Dumnezeu cerurile єi pгmвntul. Cum adicг? La оnceput cerul, єi apoi pгmвntul? Оntвi acoperiєul, єi apoi podeaua? Dumnezeu nu-i supus vreunei trebuinюe[172] a firii, nici nu e rob rвnduielii vreunui meєteєug: fiindcг voia lui Dumnezeu e fгcгtor єi meєteєugar єi al firii єi al meєteєugului, єi al tuturor celor ce sunt.

Iar pгmвntul era nevгzut єi netocmit. De ce pe cer ni-l aratг Moisi adus la fiinюг gata desгvвrєit, iar despre pгmвnt ne spune cum l-a meєterit Dumnezeu treptat? Ca aflвnd puterea lui din cele sгvвrєite cu stihia mai de soi sг te оncredinюezi cг єi pe pгmвnt putea sг-l aducг Dumnezeu la fiinюг gata desгvвrєit: dar pentru tine єi pentru mвntuirea ta nu a fгcut aєa. Cum pentru mine єi pentru mвntuirea mea? Masг єi patrie єi hrгnitoare єi maicг[173] de obєte a tuturor este pгmвntul, єi cetate, єi mormвnt de obєte: fiindcг din el оєi au obвrєia єi trupurile noastre, єi hrana noastrг, єi locuim pe el, єi traiul pe el ni-l ducem, єi dupг moarte оntr-оnsul ne оntoarcem iarгєi. Deci, ca nu cumva datoritг faptului cг pгmвntul оюi este atвt de trebuincios sг te оncвnюi de el peste mгsurг єi mulюimea facerilor de bine sг оюi fie spre poticnire ca sг cazi оn pгgвnгtate, юi-l aratг, mai оnainte de a fi el, fгrг chip єi netocmit, оncвt vгzвndu-i neputinюa sг te minunezi de Cel Ce l-a adus la fiinюг єi a pus оn el toatг puterea de care am vorbit - ca sг-L slгveєti pe Cel Care atвtea a gгtit ca sг ne facг nouг оnlesnire.” (Cele dintвi omilii la Facere, cuvвntul оntвi, pp. 18-20)

 

„De ce crezi tu cг a fгcut Dumnezeu tot ce vedem? Oare nu din bunгtatea Lui? Nu din iubirea Lui de oameni? Dacг vei оntreba pentru ce a fгcut aceasta, sau aceea, peste tot vei afla drept cauzг bunгtatea Lui.” (Omilii la Epistola cгtre Filipeni, omilia a V-a, pp. 90-91)

 

„Cum cг tot ce vedem оn univers nu s-a produs automat, ne probeazг gheena, ne-a probat-o potopul lui Noe, оnecarea armatelor egiptene оn marea Roєie, cele petrecute cu israeliюii оn pustie, focul Sodomei єi Gomorei, єi altele.” (Comentariile sau Explicarea Epistolei cгtre Coloseni, omilia V, p. 65)

 

,,Iar acest cer plin de frumuseюe, mare, strгlucitor, stabil, durabil єi care fiinюeazг de atвta timp a fost fгcut de Dumnezeu оnsuєi cu o uєurinюг asemгnгtoare celei cu care cineva оєi construieєte оn joacг o colibг.” (Despre necunoaєterea lui Dumnezeu, cuvвntarea II, p. 45)