DESFRВNAREA (manifestarea acestei patimi)

 

,,Dupг cum tвlharii єi spгrgгtorii de ziduri cвnd voiesc a fura ceva de preю, fac aceasta stingвnd lumвnarea, tot aєa face єi cugetul cel stricat cu cei ce pгcгtuiesc, cгci єi оn noi este o luminг care arde veєnic єi care se numeєte cuget sau conєtiinюг. Dacг duhul rгului intrг cu mare grгbire оnlгuntru єi stinge acea flacгrг, de оndatг a оntunecat sufletul єi l-a doborвt, єi оndatг a furat tot ce se gгsea оnlгuntru. Cвnd sufletul a fost cucerit de vreo poftг necuratг, оntocmai ca єi norul sau ceaюa care оntunecг ochii trupului, tot aєa єi el rгmвne оntunecat cu totul, cucerindu-i-se mai dinainte prevederea cugetului, єi nu-l lasг a vedea mai departe, nici prгpastia ce-i stг оn faюг, nici gheena, nici frica, ci la urmг fiind asuprit de voinюa acelei pofte necurate, se face uєor de cucerit de pгcat, єi оntocmai ca un zid fгrг ferestre ridicat оnaintea ochilor, pofta nu mai lasг a strгluci lumina dreptгюii оn cuget, fiindcг toate gвndurile cele necuviincioase ale poftei l-au оmpresurat din toate pгrюile. Atunci femeia curvг i se оnfгюiєeazг veєnic єi оnaintea ochilor, єi оnaintea cugetului, єi оnaintea gвndurilor lui. Єi dupг cum cei orbiюi, chiar de ar sta sub cerul liber єi оntr-o amiazг din cele mai strгlucitoare, totuєi nu se pot bucura de luminг, fiindu-le оnchiєi ochii, оntocmai aєa pгtimesc єi aceєtia, cгci de li s-ar trвmbiюa la ureche mii de vorbe mвntuitoare, ei оєi astupг urechile la toate vorbele acelea, fiind prinєi mai dinainte єi robiюi cu sufletul acelei patimi. Dar toate acestea le єtiu prea bine toюi cei ce au cercat asemenea lucruri jalnice. Fie оnsг ca voi sг nu єtiюi niciodatг de asemenea оncercгri.” (Comentariile sau Tвlcuirea Epistolei оntвi cгtre Corinteni, omilia XI, pp. 110-111)

 

,,Pe cine oare va preюui mai mult curva, spune-mi, pe cel ce-i slujeєte єi-i este ca rob, sau pe cel care zboarг pe deasupra mrejelor ei, pe deasupra undiюelor ei? Nici nu mai оncape vorbг cг pe acest din urmг. Aєadar, pentru cine se va оnflгcгra ea mai tare? Pentru cel cгzut sau pentru cel ce nu cade defel? Fireєte cг pentru cг acesta. Deci cine-i va fi mai dorit? Cel ce оi este supus sau cel ce оncг nu s-a lгsat a fi cucerit? Fireєte cг acest din urmг, iar dacг nu credeюi, eu vг voi da dovadг din cele ale voastre.” (Comentariile sau Tвlcuirea Epistolei оntвi cгtre Corinteni, omilia XXXVII, pp. 399-400)

 

,,Dar оmpreunarea are оn sine oarecare plгcere – cel puюin aceasta veєnic o trвmbiюeazг; pe cвnd cel cumpгtat suferг оntruna, luptвndu-se cu tirania firii. Єi cu toate acestea se оntвmplг tocmai dimpotrivг, cгci nгvala єi tulburarea aceasta mai mult la cel curvar se gгseєte. Cгci єi zguduitura оn trup оi este foarte mare, din care pricinг se gгseєte mai rгu decвt orice mare furtunoasг, niciodatг neputвnd sta оmpotriva poftei, ci veєnic este оnsгgetat de dвnsa, ca єi cei оndrгciюi, cari оntruna sunt tulburaюi de duhuri rele. Dar cel cumpгtat, ca єi un luptгtor viteaz, оntruna aruncвnd de la sine acea plгcere, cвєtigг la urmг cea mai bunг єi cea mai plгcutг plгcere dintre miile de plгceri, оmpodobindu-se оntruna cu biruinюa aceasta, cu cugetul оmpгcat єi cu cele mai strгlucite trofee. Acela dacг dupг оmpreunare se odihneєte puюin, nimic nu оnseamnг, cгci iarгєi a venit furtuna peste dвnsul, iarгєi valurile de dinainte, pe cвnd cel ce filosofeazг nu lasг ca nici mгcar оnceput sг-єi ia o astfel de tulburare, nici a se оnfuria marea, nici a urla fiara sгlbaticг. Dar dacг ar єi suferi vreo silг sau vreo tulburare stгpвnindu-єi o astfel de apucгturг, totuєi fiind оntruna hгrюuit єi atacat, el nu se pleacг defel, єi se aseamгnг cu cel care юine оn frвu un cal sгlbatic єi оnfuriat єi-l stгpвneєte cu toatг bгgarea de seamг, pe cвnd cel ce se pleacг ca sг scape de ostenealг va fi tras de cal єi purtat оn toate pгrюile.” (Comentariile sau Tвlcuirea Epistolei оntвi cгtre Corinteni, omilia XXXVII, pp. 400-401)

 

„Patima aceasta este mai puternicг єi decвt mвnia, fiindcг a se mвnia cineva nu se poate dacг nu este nimeni care sг оntгrвte; pe cвnd a pofti este ceva silnic, chiar єi dacг nu este de faюг persoana care stвrneєte aceastг patimг. Pentru aceea, apostolul nu a tгiat-o cu totul, ci a adгugat pвnг la o vreme. El nu a desfiinюat pofta оn sine, ci numai pe aceea nedreap­tг. Iar pentru pofte, zice: fiecare sг-єi aibг femeia sa (1 Cor., 7, 2).” (Tвlcuiri la Epistola a doua cгtre Corinteni, omilia XXIII, p. 212)

DESFRВNAREA (gravitatea)

 

„Dumnezeu юi-a plгsmuit trupul, a pus оn tine suflet, te-a cinstit cu raюiune єi cu grai numai pe tine din toate vieюuitoarele de pe pгmвnt; юi-a dat sг te foloseєti de toate cele ce vezi; юi-a dгruit cunoaєterea Lui; a dat pe Fiul Lui pentru tine, юi-a dгruit botezul, plin de atвtea bunгtгюi; a оmpгrtгєanie; юi-a fгgгduit оmpгrгюia cerurilor єi bunгtгюile cele negrгite”. (Omilii la Matei, omilia LXVI, V, оn col. PSB, vol. 23, p. 768)

 

„Am sг iau un pгcat, de pildг desfrвnarea єi ai sг vezi cвte feluri de pedepse voi gгsi pentru acest pгcat. Nupedepse nгscocite de mine, ci din dumnezeieєtile Scripturi.

A fгcut cineva desfrвnare оnainte de darea legii? Altfel este pedepsit. Єi aceasta o aratг Pavel: Cвюi au pгcгtuit fгrг lege, fгrг lege vor єi pieri (Rom., 2, 12). A fгcut cineva desfrвnare dupг ce s-a dat legea? Va fi pedepsit mai greu. Cвюi au pгcгtuit оn lege, spune Pavel, prin lege vor fi judecaюi (Rom., 2, 12). A fгcut cineva desfrвnare, preot fiind? Din pricina vredniciei lui preoюeєti primeєte adaos foarte mare la pedeapsг. De aceea fetele celorlalюi oameni erau ucise de fгceau desfrвnare, pe cвnd fetele preoюilor erau arse de vii (Lev. 21, 9). Prin porunca aceasta legiuitorul aratг, cu putere, cвt de mare pedeapsг aєteaptг pe un preot care sгvвrєeєte acest pгcat. Dacг fata preotului este pedepsitг mai greu, pentru cг-i fiicг de preot, apoi mult mai mult preotul. A fost silitг o femeie sг facг desfrвnare? Nu-i pedepsitг! A fгcut desfrвnare o femeie bogatг єi o sгrmanг? Pedeapsa este feluritг”. (Omilii la Matei, omilia LXXV, V, оn col. PSB, vol. 23, p. 857)

 

„Оntru nimic nu se deosebeєte de оndrгcit desfrвnatul, care umblг numai dupг femei; ca єi оndrгcitul, umblг gol; e оmbrгcat cu haine, dar e lipsit de оmbrгcгmintea cea adevгratг, e dezbrгcat de slava cuvenitг lui; nu se taie cu pietre, ci cu pгcate mai cumplite decвt pietrele. Cine poate sг lege pe un om ca acesta? Cine poate sг potoleascг pe cel ce se poceєte singur, pe cel cuprins de furii, pe cel ce nu stг niciodatг acasг, ci colindг mormintele, adicг locuinюele desfrвnatelor, locuinюe pline de groaznic miros єi multг putreziciune?” (Omilii la Matei, omilia XXVIII, IV, оn col. PSB, vol. 23, p. 359)

 

,,Prin curvie оntregul trup se face spurcat – ca єi cum cгzвnd cineva оntr-un lac de murdгrii, s-ar afunda peste tot оn acea mocirlг – adicг оntregul trup s-a mвnjit cu acea necurгюie. De altfel, aєa este єi obiceiul nostru, cгci de la lгcomie єi rгpire nu s-ar gвndi cineva ca sг se ducг la baie sг se spele, ci cu nepгsare el se duce la casa sa, pe cвnd dupг оmpreunarea cu curva, fiindcг оntregul trup i s-a fгcut necurat, se duce la baie ca sг se cureюe, ceea ce dovedeєte urвcioasa socotinюг ce o are cineva оn cugetul sгu de acest pгcat. Amвndouг aceste pгcate – lгcomia єi curvia – sunt pгcate grele єi amвndouг bagг pe om оn gheena, dar fiindcг Pavel totul face cu iconomie єi оnюelepciune, pentru aceea a mгrit aici pгcatul curviei mai mult decвt celelalte.” (Comentariile sau Tвlcuirea Epistolei оntвi cгtre Corinteni, omilia XVIII, p. 181)

 

,,Cг dacг cineva ar cerceta acestea cu toatг bгgarea de seamг єi ar putea sг adune la un loc toate batjocurile lor, toate nelegiuirile, toate iuюimile cele dese izvorвte fie din suflet, fie din dezmierdгrile lor, toate dezgusturile єi toate celelalte pe care le єtiu numai cei ce le pгtimesc, va gгsi fireєte cг orice rгzboi are mai multe rгgazuri decвt viaюa lor cea ticгloasг. Єi de care plгcere оmi vorbeєti, spune-mi, de cea izvorвtг din оmpreunare, care este atвt de scurtг? Dar оndatг aceastг plгcere este cuprinsг de alt rгzboi, єi valuri єi tulburare, оn sfвrєit, iarгєi de aceeaєi nebunie.” (Comentariile sau Tвlcuirea Epistolei оntвi cгtre Corinteni, omilia XXXVII, p. 400)

 

„Un profet, оnvinovгюind pe iudei, spune: Aюi adгpat pe cei sfinюi cu vin (Am., 2, 12). De ce pedeapsг va fi vrednic cel care varsг оn sufletele celor simpli, оn sufletele celor curaюi, bгuturг tulbure єi vгtгmгtoare, dacг primeєte pedeapsг atвt de mare cel care adapг cu vin pe nazarei, pe sfinюii lui Dumnezeu? Ce pedeapsг va suferi cel care terfeleєte toatг sfinюenia fecioriei dacг este pedepsit cel care nu оndeplineєte o micг parte din lege?” (Despre Feciorie, 21, оn vol. Despre Feciorie, Apologia vieюii monahale, Despre creєterea copiilor…, p. 35)

 

,,Cum mai poюi intra оn Bisericг dupг ce te-ai оnhгitat cu desfrвnatele? Cum оюi mai оntinzi cгtre cer mвinile cu care ai оmbrгюiєat desfrвnata? Cum оюi mai miєti limba єi te mai rogi cu aceastг gurг cu care ai sгrutat-o pe desfrвnatг? Cu cei ochi vei privi pe cei mai curaюi dintre prieteni? Dar ce vorbesc de prieteni? Cгci єi dacг nu ar єti nimeni, tu оnsuюi, fгrг sг vrei, te vei roєi єi vei fi ruєinat оnaintea tuturor єi, mai mult decвt orice altceva, trupul tгu va fi respingгtor.” (Femeia este legatг prin Lege cвtг vreme оi trгieєte bгrbatul; iar dacг moare, liberг este, dacг vrea, sг se mгrite, numai оntru Domnul. Mai fericitг este оnsг dacг rгmвne aєa, оn vol. Cateheze maritale, p. 36)