DRAGOSTEA (unde dragoste nu e, nimic nu e)

 

„Dacг lipseєte dragostea, toate celelalte nu sunt de nici un folos, єi iute se descompun. Pe toate celelalte numai dragostea le cimenteazг; dar dacг lipseєte dragostea, orice bun ai voi sг spui, nu este nimic, cгci totul se prгbuєeєte. Se petrece aici, ceea ce se petrece cu corabia, cгci oricвt de mari ar fi uneltele ei, dacг nu va avea оn acelaєi timp єi legгtura cerutг (υποζώματα), nu va fi de nici un folos. Tot aєa este єi cu casa, cгci dacг оn trupul ei nu vor fi paiante, oricвt de mari vor fi pereюii, la nimic nu folosesc, fiindcг lipsesc legгturile necesare. Oriєice calitгюi bune ar avea cineva, toate sunt nefolositoare dacг lipseєte dragostea. Apostolul nu a zis cг dragostea este vвrful sau оnceputul єi sfвrєitul tuturor, ci numai cг ea este mai mare decвt toate celelalte, cг este legгtura care le cimenteazг pe celelalte, єi cг ea este mai necesarг decвt acelea. Vвrful sau capгtul unui lucru, sau creєtetul aєa zicвnd, оn sens figurativ, оnseamnг intensitatea perfecюiunii morale, pe cвnd legгtura dragostei este cea care uneєte єi юine strвnєi pe cei ce tind spre perfecюiune, precum юine strвns єi rгdгcina trunchiul єi ramurile copacului.” (Comentariile sau Explicarea Epistolei cгtre Coloseni, omilia VIII, p. 94)

DRAGOSTEA („юinta poruncii este dragostea”)

 

„Sfвrєitul tгmгduirii este sгnгtatea, aєa cг, fiind sгnгtate, nu este nevoie de multг cгutare; tot aєa, єi dragoste cвnd este nu trebuie multг poruncг. Єi de care dragoste vorbeєte? De cea sincerг, iar nu de cea care se mгrgineєte numai оn vorbe; de cea izvorвtг din voinюг єi din compгtimire, din participarea la durere.” (Tвlcuiri la Epistola оntвi cгtre Timotei, omilia a II-a, p. 26)

DRAGOSTEA (,,toate cu dragoste sг fie”)

 

,,Dar oare ce va sг zicг: toate cu dragoste sг fie? (1 Cor. 16, 14) – Adicг chiar de ceartг cineva, zice, sau de stгpвneєte, sau este stгpвnit, sau оnvaюг, sau se оnvaюг, toate cu dragoste sг se facг. Єi dacг dragostea nu ar fi fost bгgatг оn seamг, nu s-ar fi trufit, nici nu ar fi zis оntre dвnєii: Eu sunt al lui Pavel, eu al lui Apollo. Dacг ar fi fost acestea, nu s-ar fi judecat la judecгюile pгgвnilor, sau mai bine zis, nici nu s-ar fi judecat. Dacг ar fi fost aceasta, acel curvar nu ar fi luat pe femeia tatгlui sгu, nu ar fi dispreюuit pe fraюii cei neputincioєi, nu ar fi fost eresuri printre dвnєii, nu ar fi fost stгpвniюi de slavг deєartг pentru harurile ce le aveau. Pentru aceea deci zice Pavel: Toate ale voastre cu dragoste sг fie. ” (Comentariile sau Tвlcuirea Epistolei оntвi cгtre Corinteni, omilia XLIV, p. 469)

DRAGOSTEA (naєterea ei оn sufletul omului)

 

„Cum se naєte оnsг dragostea оn sufletul omului? Dragostea este rodul virtuюii. Dar єi iubirea, la rвndul ei, dг naєtere virtuюii. Єi iatг cum se оntвmplг asta: Cel virtuos nu alege banii оn locul iubirii aproapelui sгu. Nu юine minte rгul. Nu este nedrept. Nu vorbeєte de rгu. Pe toate le rabdг cu vitejie sufleteascг. Din acestea provine iubirea. Faptul cг din virtute se naєte dragostea este arгtat de cuvintele Domnului: Din pricina оnmulюirii fгrгdelegii, iubirea multora se va rгci (Matei 24, 12). Єi iarгєi, faptul cг din iubire se naєte virtutea, оl aratг cuvintele apostolului Pavel: Cel ce iubeєte pe altul a plinit legea (Romani 13, 8). Aєadar una din douг se cere, dragostea sau virtutea. Cel ce o are pe una, o deюine negreєit єi pe cealaltг. Єi invers: cel care nu iubeєte єi rгul оl va sгvвrєi; єi cel ce face rгul nu iubeєte. Sг ne strгduim deci sг dobвndim iubirea, pentru cг ea este o fortгreaюг care ne apгrг de tot rгul.” (Din vol. Problemele vieюii, p.133)

DRAGOSTEA (trezirea dragostei оn aproapele nostru)

 

„Nimic nu face sг fie cineva iubit mai mult decвt cinstea єi оngrijirea pe care le aratг cгtre alюii.” (Omilii la Epistola cгtre Romani a Sfвntului Apostol Pavel, omilia XXI, p. 412)

DRAGOSTEA (manifestarea ei)

 

„... este nevoie єi de viaюг neprihгnitг, de aceea sг dovedim o rвvnг vrednicг de un asemenea dar; єi o vom arгta cu adevгrat numai dacг vom pгstra cu multг rвvnг pe mama tuturor bunurilor, adicг dragostea. Dragoste nu prin cuvinte seci, sau salutгri simple, ci cu sprijin vгzut єi cu dovadг оn fapte. De pildг: a potoli foamea sгracului, a veni оn ajutorul celor bolnavi, a scгpa pe cineva din primejdii, a plвnge cu cei ce plвng, a te veseli cu cei ce sunt veseli, cгci єi aceasta este dragoste, deєi s-ar pгrea cг a te veseli cu cei veseli e un fapt neimportant. Cu toate acestea acest fapt este mare оn sine оnsuєi, єi este rezultatul unei minюi de filosof, cгci pe mulюi am putea sг-i gгsim cг оl sгvвrєesc cu amгrгciune, iar alюii fгrг nici o tragere de inimг, ci numai de ochii lumii.

Mulюi plвng cu cei ce plвng, оnsг nicidecum nu se bucurг cu cei ce sunt veseli, ci se оntristeazг єi plвng оn timp ce aceєtia sunt veseli, din urг єi pizmг. Nu este un fapt neоnsemnat sг fii vesel cвnd fratele tгu este vesel, ci chiar important, єi poate mai important nu numai decвt a plвnge cu cei ce plвng, ci єi decвt faptul de a veni оn sprijinul celor aflaюi оn primejdii, оnsг se mвhnesc cвnd alюii progreseazг, cгci atвt de mare este tirania pizmei єi a urii.

Deєi a se pune cineva оn pericol pentru fratele sгu este un fapt greu, cгci e оnsoюit de osteneli єi sudori multe, pe cвnd a te bucura izvorгєte numai dintr-o bunг intenюie, cu toate acestea mulюi nu se grгbesc a face ceea ce e mai uєor, ci оєi iau asupra lor ceea ce e mai greu, cгci se topesc de ciudг cвnd vгd pe alюii progresвnd єi оntregii Biserici fiind de folos, fie prin cuvвnt, fie prin alt mod!” (Omilii la Epistola cгtre Romani a Sfвntului Apostol Pavel, omilia VII, pp. 113-114)

 

„ Dragostea sг fie nefгюarnicг (12, 9).

Dacг o ai pe aceasta, nu vei simюi risipa banilor, nici oboseala trupului, nici greutatea cuvintelor, nici sudoarea slujbei, ci toate le vei purta cu bгrbгюie, fie cг ar trebui sг ajuюi pe cineva cu trupul, sau cu banii, sau prin cuvвntul, sau cu altceva.” (Omilii la Epistola cгtre Romani a Sfвntului Apostol Pavel, omilia XXI, p. 410)

 

„Astfel sunt cei ce iubesc: cвnd chiar fгcвnd binele єi nu sunt iubiюi, ei totuєi merg mai departe cu iubirea, devin оnflгcгraюi єi chiar ameninюг nu cг voiesc aceasta, ci sunt miєcaюi de dragostea lor, ca mгcar cu chipul acesta sг poatг atrage cгtre ei pe cei ce-i dispreюuiesc. Deєi o astfel de dragoste este din silг, cu toate acestea ei se mвngвie de fapt, fiindcг iubesc оnflгcгrat, aєa cг єi pedeapsa pe care o aplicг, tot din dragoste o aplicг. Cei ce nu simt nimic, єi nici nu se scвrbesc cвnd sunt urвюi, desigur cг nici nu se vor оncerca sг оl pedepseascг.” (Omilii la Epistola cгtre Romani a Sfвntului Apostol Pavel, omilia XXIII, pp. 444-445)

 

„Cel ce iubeєte pe cel iubit nu vrea nicicвnd sг fie lipsit de iubire, єi nici nu poate suferi vreo piedicг pusг iubirii.” (Omilii la Epistola cгtre Filipeni, omilia a III-a, p. 42)

 

„E un obicei al celor ce iubesc sг fie mai mвndri de suferinюele оndurate pentru cei iubiюi, decвt de binefacerile primite de la aceєtia.” (Predicile despre statui, Partea a II-a, predica a XVI-a, p. 104)

 

„Cгci puterea iubirii e atвt de mare, оncвt face pe cei ce nu gustг ceea ce au gustat alюii, sг se veseleascг deopotrivг cu cei ce au gustat, оnvгювndu-ne sг socotim bu­nurile aproapelui ca fiind оndeobєte ale noastre.” (Predicile despre statui, Partea a II-a, predica a XIX-a, p. 157)

 

„Aєa e dragostea! Nu te lasг sг dormi, te umple de оngrijorare. Cei ce iubesc nu-i au numai оn suflet pe cei iubiюi, ci юin minte fгgгduinюele fгcute, mai bine decвt cei care vor primi cele fгgгduite. Tot aєa єi o mamг iubitoare de copii: pгstreazг pentru copiii ei resturile de la masг; copiii le pot uita; ea nu le uitг, ci le pгstreazг cu toatг grija єi le pune оnaintea copiilor ei єi-i hrгneєte cвnd flгmвnzesc.” (La cuvвntul apostolic ce spune: <<Dar avвnd acelaєi duh al credinюei, precum este scris>>; єi оmpotriva maniheilor…, 1, оn vol. Despre schimbarea numelor. Despre rгbdare. Despre milostenie…, p. 281)

 

„Aєa e dragostea! Оnlгturг inegalitatea, nu єtie de rang єi vrednicie! De-ar fi cineva mai оnalt decвt toюi, dra­gostea оl face mai smerit ca toюi.” (Оmpotriva celor care nu folosesc cum trebuie cuvвntul Apostolului care spune: <<Fie din fгюгrie, fie оntru adevгr, Hristos se propovгduieєte>>; єi despre smerenie, 7, оn vol. Despre schimbarea numelor. Despre rгbdare. Despre milostenie…, p. 338)

DRAGOSTEA (felurile ei)

 

„Sunt multe cauze, care nasc prietenia sau dragostea. Dragostea cea uricioasг o vom trece cu vederea, cгci nimeni dintre noi nu va spune cг nu este dintre cele murdare, dar, de voiюi, vom pune la mijloc dragostele acele naturale єi vitale, sau relative la viaюa noastrг. Dragostele vitale sunt de acestea: a cвєtigat cineva un prieten, care a fost prieten єi al pгrinюilor sгi, a luat parte la masa sau la cгlгtoria sa, este megieєul sгu, sau a avut vreun bine de la el, ― sunt frumoase єi acestea; sau cг este de aceeaєi meserie cu el, deєi o astfel de dragoste nu este sincerг, cгci conюine оn ea oarecare invidie єi gelozie. Dragostele naturale sunt: dragostea tatгlui cгtre fiu, a fiului cгtre tatг, a fratelui cгtre frate, a bunicului cгtre nepot, a mamei cгtre copii, єi de voiюi, єi a femeii cгtre bгrbat, cгci єi acestea sunt vitale єi pгmвnteєti. Acestea din urmг se pare cг sunt mai aprinse decвt celelalte, єi zic cг se pare, cг de multe ori sunt оnvinse de cele dintвi. Оntr-adevгr, cвteodatг prietenii s-au arгtat mai sinceri decвt fraюii, decвt fiii єi decвt pгrinюii, cвteodatг cel nгscut n-a ajutat pe nгscгtorul sгu, pe cвnd poate cel ce nici nu l-a cunoscut mгcar, l-a ajutat.

Dragostea cea duhovniceascг оnsг, este mai presus de toate celelalte, cгci ea ca єi o reginг stгpвneєte pe celelalte, єi are o faюг strгlucitг. Nimic din cele pгmвnteєti nu o naєte pe ea, dupг cum pe celelalte; nici obiceiul, nici binefacerea, nici natura, nici timpul, ci se pogoarг de sus din cer. Єi de ce te miri, dacг ea nu are trebuinюг, dacг chiar єi cвnd este atacatг ea nu se dг оn lгturi? Cum cг aceastг dragoste este cu mult mai mare decвt celelalte, ascultг pe Pavel cвnd zice: Aє fi poftit eu оnsumi sг fiu anatema de la Hristos pentru fraюii mei (Romani, 9, 3). Care pгrinte ar pofti aceasta, ca sг fie dat anatemei єi sг se gгseascг оn rele?” (Comentariile sau Explicarea Epistolei cгtre Coloseni, omilia I, pp. 8-9)

DRAGOSTEA (adevгratг)

 

„Aєa face adevгrata dragoste: cг dragostea nu cautг ale sale, ci mai оnainte de ale sale cautг ale aproapelui, ca prin acelea sг vadг de ale sale.” (Cele dintвi omilii la Facere, cuvвntul al nouгlea, p. 125)

 

„Dragostea sг nu fie oricum, ci nefгюarnicг, fiindcг numai aceasta este adevгrata dragoste, єi cвnd aceasta este, apoi toate celelalte vin de la sine. Cel ce miluieєte avвnd dragoste nefгюarnicг, miluieєte cu bunгvoinюг, cгci el єtie cг milostenia lui єi-o dг; cel ce cвrmuieєte, cu sвrguinюг cвrmuieєte, cгci єtie cг pe el se cвrmuieєte; cel ce dгruieєte, face aceasta cu оmbelєugare, cгci єtie cг lui оєi dгruieєte.

Apoi, fiindcг dragostea poate fi de multe ori chiar єi оn faptele cele rele, precum de pildг este dragostea celor corupюi, dragostea celor ce sunt de acord оn rгpiri єi furtiєaguri de averi strгine, dragostea celor de prin ospeюe єi beюii, de aceea Apostolul scoювnd dragostea adevгratг din rвndul celor de mai sus, zice: Urвюi rгul, alipiюi-vг de bine. ” (Omilii la Epistola cгtre Romani a Sfвntului Apostol Pavel, omilia XXI, pp. 410-411)

 

„ Iar Dumnezeul rгbdгrii єi al mвngвierii sг vг dea vouг a gвndi la fel unii pentru alюii, dupг Iisus Hristos (15, 5).

Fiindcг mai sus a spus despre cele ale lui Hristos, aducвndu-L drept exemplu, a adгugat apoi єi mгrturia din Scripturi, arгtвnd cг оmpreunг cu Scripturile tot Hristos este iarгєi Care dг єi rгbdarea. De aceea a єi zis: Iar Dumnezeul rгbdгrii єi al mвngвierii sг vг dea aceeaєi sг gвndiюi оntre voi, despre Hristos, cгci aceasta este adevгrata dragoste, cг ceea ce gвndeєte sau cugetг cineva de El, aceeaєi sг gвndeascг єi de altul. Apoi, arгtвnd cг el nu cere dragostea oricum, a adгugat: Dupг Hristos Iisus, ceea ce оn tot locul face, fiindcг este єi altг dragoste, care nu e dupг Hristos.” (Omilii la Epistola cгtre Romani a Sfвntului Apostol Pavel, omilia XXVII, p. 494)

 

,, Nu se оntгrвtг, zice, nu gвndeєte rгul. Priveєte iarгєi cum ea nu numai cг nu stгpвneєte rгul, dar оncг nici nu-l lasг de a-єi lua оnceput, cгci nu a zis: se оntгrвtг, dar nu biruieєte, ci nici nu se оntгrвtг; єi nici nu a zis: nu face rгul, ci nici nu gвndeєte rгul, adicг nu numai cг nu face nici un rгu оmpotriva celui iubit, dar nici nu оєi оnchipuie mгcar aєa ceva. Cum deci ar putea face rгul, sau cum s-ar оntгrвta ea, care nu se оnjoseєte nici mгcar de a-єi оnchipui vreun rгu? – de unde єi este izvorul mвniei.

Nu se bucurг de nedreptate, adicг nu-i pare bine de cei ce pгtimesc rele, єi nu numai aceasta, ci оncг єi ceea ce este mai mult, cг se bucurг de adevгr, adicг оi pare bine de cei ce propгєesc, ceea ce spune Pavel єi aiurea: A se bucura cu cei ce se bucurг єi a plвnge cu cei ce plвng (Rom. 12, 15). Prin urmare, dragostea nu pizmuieєte, nu se semeюeєte, cгci bunгtгюile strгine le socoteєte ca pe ale sale. Ai vгzut acum cг dragostea оncetul cu оncetul face оnger pe cel hrгnit єi crescut de dвnsa? Cвnd tu eєti fгrг оntгrвtare, sau fгrг mвnie оn sufletul tгu, cвnd eєti curat de zavistie єi slobod de orice patimг tiranicг, apoi cugetг singur cг te-ai izbгvit оn sfвrєit de firea omeneascг єi cг te-ai fгcut asemeni оngerilor prin aceasta. Dar apostolul nu se mulюгmeєte numai cu aceasta, ci are оncг єi mai mult ceva a spune – fiindcг pe cele mai puternice el le pune la urmг.

Pentru aceea adaogг: Toate le suferг (1 Cor. 13, 7). Cвnd este оndelungг-rгbdare, cвnd este milostivire, apoi chiar dacг ar veni asupra ei lucruri grele, de nesuferit, sau batjocori, sau rгni, sau moarte, sau orice, dragostea pe toate le suferг.” (Comentariile sau Tвlcuirea Epistolei оntвi cгtre Corinteni, omilia XXXIII, pp. 351-352)

 

,, Toate le nгdгjduieєte, zice, toate le crede, toate le rabdг, єi ce va sг zicг toate le nгdгjduieєte? Adicг toate cele bune. Nu se leapгdг de cel iubit, zice, ci de ar fi cвt de netrebnic, ea stгruie оndreptвndu-l, оngrijindu-se de el єi cercetвndu-l оndeaproape. Toate le crede, adicг nu numai cг nгdгjduieєte cum s-ar оntвmpla, ci єi crede, fiindcг оl iubeєte foarte mult. Chiar dacг poate nu s-ar desfгєura lucrurile dupг nгdejdea ce o are єi acela ar deveni оncг єi mai greoi, totuєi ea єi pe acestea le suferг, cгci dragostea, zice, toate le rabdг.

Dragostea niciodinioarг nu cade (1 Cor. 13, 8). Ai vгzut unde a pus el sfвrєitul dragostei, ceea ce mai ales este оnsuєirea cea mai minunatг a acestui dar? Dar ce va sг zicг nu cade? Adicг nu se destramг, nu se nimiceєte, nu se оntrerupe niciodatг оn a rгbda, fiindcг ea toate le suferг, toate le rabdг. Cel ce iubeєte niciodatг nu poate urо, chiar de ar fi orice оmprejurare, єi acesta tocmai este cel mai mare bun al dragostei.” (Comentariile sau Tвlcuirea Epistolei оntвi cгtre Corinteni, omilia XXXIII, p. 352)

 

,, Nu se poartг cu necuviinюг (1 Cor. 13, 5). Ce spun eu cг nu se trufeєte, zice, cвnd ea este atвt de departe de patimг, оncвt chiar de ar pгtimi cele mai necinstite єi mai grozave lovituri pentru cel iubit, totuєi єi acest fapt nu-l crede necuviincios. Nu a zis apoi cг se poartг necuviincios, оnsг rabdг cu bгrbгюie necinstea, ci cг nici nu simte vreo necinste. Dacг iubitorii de bani, suferind toate ocгrile pentru cгmгtгria lor, nu numai cг nu se plвng din aceastг pricinг, ci оncг se єi fгlesc, apoi cu atвt mai mult cel ce are aceastг dragoste lгudatг nu se va оn lгturi pentru orice, numai ca sг оncredinюeze pe cei iubiюi, єi nu numai cг nu se va da оn lгturi, dar chiar pгtimind nu se ruєineazг.” (Comentariile sau Tвlcuirea Epistolei оntвi cгtre Corinteni, omilia XXXIII, p. 348)

 

,,Singur acela este care iubeєte adevгrat, care cautг la folosul celui iubit; iar dacг nu cautг acest bun, apoi chiar de ar spune de mii de ori cг iubeєte, оn fapt este mai duєman decвt toюi ceilalюi duєmani.” (Comentariile sau Tвlcuirea Epistolei оntвi cгtre Corinteni, omilia XXXIII, p. 349)

 

,,Spunвnd (Pavel – n.n.) mai оnainte cг nu se poartг cu necuviinюг, aici aratг єi felul cum nu se poartг cu necuviinюг. Єi care anume este felul acesta? Cг nu cautг ale sale, zice. Cгci pe cel iubit dragostea оl vede оn toate, єi numai atunci se poartг cu necuviinюг – dacг s-ar putea zice aєa – cвnd nu poate schimba sau preface pe cel ce se poartг necuviincios; adicг dacг ar fi cu putinюг ca prin purtarea sa necuviincioasг sг poatг folosi pe cel iubit, apoi atunci ea nici nu socoteєte aceasta ca necuviinюг, cгci pentru dвnsa acela este totul.” (Comentariile sau Tвlcuirea Epistolei оntвi cгtre Corinteni, omilia XXXIII, p. 350)

 

,,Aceasta este adevгratг dragoste, de a nu vedea оn cel iubit єi оn cel ce iubeєte douг fiinюe despгrюite, ci un singur om – ceea ce de nicгieri nu vine fгrг numai din dragoste.

Aєadar, nu cгuta ale tale ca sг afli ale tale, cгci cel ce cautг ale sale nu aflг ale sale.” (Comentariile sau Tвlcuirea Epistolei оntвi cгtre Corinteni, omilia XXXIII, p. 350)

 

„Dacг tu iubeєti pe X, iar pe Z nu-l iubeєti (deєi poate nici nu-l urгєti), apoi aceasta este dragoste dupг om, єi nu dupг Dumnezeu.” (Comentariile sau Explicarea Epistolei I cгtre Tesaloniceni, omilia IV, оn vol. Comentariile sau Explicarea Epistolei cгtre Coloseni, I єi II Tesaloniceni, p. 205)

 

„Iar dragostea cea adevгratг se aratг nu numai prin aceea, cг cineva dг unui om mвncare єi bгuturг, vorbeєte cu el єi-i aratг prietenie, ci prin aceea o pune оn vileag, cвnd cineva se оngrijeєte de adevгrata norocire єi de mвntuirea sufleteascг a aproapelui, cвnd iarгєi ridicг pe cel cгzut, cвnd оntinde mвna de ajutor celui rгsturnat la pгmвnt, care nu se poate оngriji de mвntuirea sa, cвnd cineva preferг binele aproapelui folosului sгu propriu. Aєa lucreazг dragostea cea adevгratг; cгci dragostea nu cautг ale sale (I Cor., XIII. 5).” (Cuvвnt la Duminica a 18-a dupг cincizecime, оn vol. Predici la duminici єi sгrbгtori…, p. 141)

DRAGOSTEA (pгtimaєг)

 

,,… nu cг doarг iubea (Egipteanca – n.n.) pe Iosif, ci pentru cг voia cu orice preю sг-єi оmplineascг pofta cea nebunг, iar aceasta se оnvedereazг din cele ce a fгcut mai pe urmг. Cгci єi judecatг s-a fгcut, єi оnvinovгюire a adus, єi cele mincinoase le mгrturiseєte, єi pe cel ce nu a fгcut nici un rгu l-a predat fiarei cele sгlbatice (bгrbatul), care оl єi bagг оn temniюг, sau mai bine zis, dacг ar fi fost dupг plгcerea ei, ar fi trebuit chiar sг-l omoare. Astfel a оnarmat ea pe judecгtor.” (Comentariile sau Tвlcuirea Epistolei оntвi cгtre Corinteni, omilia XXXII, p. 343)

 

,,… chiar atunci cвnd se gгsea оn nevoie a spune pricina pentru care era bгgat оn temniюг, el nu a spus drama petrecutг оntre dвnsul єi acea femeie, ci zice pe scurt: Pentru cг furat sunt din pгmвntul Evreilor, єi aici nu am fгcut nimic (Fac. 40, 15), єi nicгieri nu pomeneєte de acea femeie desfrвnatг, nici nu se mвndreєte de acest fapt – ceea ce ar fi putut pгtimi fiecare – ca sг nu se parг cг a fost bгgat оn acea casг cu gвnduri rele. Dacг oamenii chiar pгcгtuind, єi totuєi nici atunci nu se stгpвnesc a nu оnvinovгюi pe altul, deєi faptul poate cг este ruєinos, apoi cum sг nu fie vrednic de admirat Iosif, care fiind cu totul curat, nu a spus nici un cuvвnt de iubirea acelei femei, nici nu a dat оn vileag pгcatul, єi nici dupг ce a ajuns pe scaun єi voievod al оntregului Egipt nu a grгit de rгu pe acea femeie єi nici nu a cгutat pedepsirea ei?

Ai vгzut cum el cu adevгrat cг o iubea єi se оngrijea de dвnsa, pe cвnd ea nu-l iubea, ci era muncitг de o poftг nebunг? Ea nu iubea pe Iosif, ci voia sг-єi оmplineascг pofta cea desfrвnatг. Chiar vorbele ei, dacг cineva le-ar cerceta оn amгnunюime, le-ar gгsi pline de mвnie єi de omor precugetat. A intrat la mine sluga cea de Evreu, pe care l-ai bгgat оn noi, sг mг batjocoreascг (1 Cor. 39, 17), zice, luвnd оn derвdere binefacerea bгrbatului єi arгtвndu-i hainele, ea ajunsese mai sгlbaticг decвt orice fiarг. Nu tot aєa оnsг s-a purtat єi Iosif. Єi ce spun eu de iubirea cгtre dвnsa, cвnd el chiar cгtre fraюii sгi carг оl vвnduserг s-a arгtat tot aєa, єi cвnd nici de dвnєii nu a grгit nimic neplгcut, nici оn sine, єi nici cгtre alюii?” (Comentariile sau Tвlcuirea Epistolei оntвi cгtre Corinteni, omilia XXXII, pp. 343-344)

DRAGOSTEA (duhovniceascг)

 

„... dragostea duhovniceascг e atвt de puternicг оncвt niciodatг nu vrea sг uite, ci pururea оl poartг оn suflet pe cel iubit, dorindu-l necontenit єi neоngгduind sг se atingг de suflet vreo supгrare sau vreo durere. Cгci precum cuptorul Babilonului, cвnd s-a оnгlюat acea mare vгpaie, o rouг rгcoritoare i-a оmpresurat pe cei trei tineri, la fel єi dragostea celui care iubeєte єi este plгcut lui Dumnezeu, stгpвnindu-i sufletul, оndepгrteazг orice flacгrг a patimilor, rгcorindu-l cu acea rouг minunatг.” (Omilii la Epistola cгtre Filipeni, omilia a II-a, p. 31)

„Nimic nu e atвt de puternic ca legгtura dragostei duhovniceєti. Cel ce devine prieten cuiva оn urma unei suferinюe оndurate, dacг acea suferinюг nu este оntr-una, va deveni duєman; cel ce este nedezlipit de altul din obicei, cвnd obiceiul va conteni, se va stinge єi prietenia lui. Femeia iarгєi, dacг a survenit vreo ceartг, єi-a lгsat bгrbatul єi a rupt legгtura dragostei, de asemenea єi fiul dacг vede cг pгrintele sгu trгieєte timp оndelungat єi nu-l poate moєteni mai curвnd, se оngreuiazг.

Ei bine nimic din acestea nu se оntвmplг unde este dragoste duhovniceascг; nimic din acestea nu o nimiceєte, fiindcг nimic din ele nu o nasc. Nici timpul, nici distanюa, nici suferinюa, nici auzirea clevetirilor, nici mвnia, nici insulta єi nimic оn fine nu se poate furiєa, unde este aceastг dragoste, єi nici nu o poate nimici. Єi ca sг afli cг este aєa, vг voi spune despre Moise, cг deєi era оnєelat de cei de un sвnge cu el, totuєi dвnsul se ruga lui Dumnezeu pentru ei. Care tatг ar fi fгcut acestea pentru fiul miєel, єi oare nu l-ar fi оnєelat єi el la rвndul sгu?

Deci, iubiюilor, sг cгutгm a avea dragoste duhovniceascг, cгci aceasta este puternicг єi nu se nimiceєte.” (Comentariile sau Explicarea Epistolei cгtre Coloseni, omilia I, pp. 9-10)