DESFRВNAREA (remediile єi eliberarea de desfrвnare)

 

„Trвndavul єi desfrвnatul, оndrгgostitul оn toatг voia de frumuseюile trupurilor, sг punг frвu gвndului, sг-єi оnscrie pe latul inimii lui legea lui Hristos, care spune: Oricine cautг la femeie spre a o pofti, a єi fгcut desfrвnare cu ea оn inima lui (Matei, 5, 27); sг alunge patima desfrвnгrii єi sг se cuminюeascг”. (Omilii la Facere, omilia XV, V, оn col. PSB, vol. 21, p. 174)

 

„Sг facem tot ce ne stг оn putinюг ca tinerii sг fugг de pornirile ruєinoase. Stгpвnul nostru obєtesc, vгzвnd slгbiciunea firii omeneєti, a legiuit cгsгtoria, ca sг ne оndepгrteze de desfrвnare. Sг nu lгsгm tinerii de capul lor, ci cunoscвnd vгpaia cuptorului, sг ne strгduim sг-i cгsгtorim potrivit legii lui Dumnezeu, оnainte de a se tгvгli оn desfrвnгri, ca sг-єi pгstreze castitatea єi sг nu se pвngгreascг de desfrвnare. Cгsгtoria sг le dea оndestulгtor ajutor, ca sг-єi poatг potoli єi sгltгrile trupului єi sг scape єi de osвndг”. (Omilii la Facere, omilia LIX, III, оn col. PSB, vol. 22, p. 260)

 

„Iar dacг vrei sг auzi єi luptele lui (Iov – n.n.) pentru curгюenia trupeascг єi sufleteascг, ascultг-l pe el spunвnd: Lege pus-am ochilor mei, sг nu mг uit la fecioarг (Iov 31, 1). Deaceea nu l-a оnfrвnt soюia lui; o iubea єi mai оnainte, dar nu peste mгsurг, ci cum se cade sг-юi iubeєti soюia”. (Omilii la Matei, omilia XXXIII, VI, оn col. PSB, vol. 23, pp. 416-417)

 

„Cel pгcгtos sг nu se deznгdгjduiascг, pentru cг poate sг lase оn urmг chiar pe cei dintвi. Ascultг ce spune Dumnezeu Ierusalimului: Єi am zis dupг ce ea a fгcut toate aceste desfrвnгri: оntoarce-te la Mine єi nu s-a оntors (Ier. 3, 7). Cвnd ne оntoarcem la dragostea cea mare de Dumnezeu, Dumnezeu nu-Єi mai aduce aminte de faptele noastre cele de mai оnainte. Dumnezeu nu-i ca omul; nu ne ocгrгєte pentru cele din trecut єi nici nu ne spune dacг ne pocгim: De ce ai stat atвta vreme departe de Mine? ci ne iubeєte cвnd ne ducem la El; numai sг ne apropiem cum trebuie. Sг ne lipim strвns de El єi sг ne юintuim inimile noastre cu frica de Dumnezeu. Niєte lucruri ca acestea s-au petrecut nu numai pe vremea Noului Testament, ci єi pe vremea Vechiului Testament. Cine a fost mai rгu ca Manase? Dar a putut sг-L plece pe Dumnezeu spre milг (IV Regi 21, 9-18). Cine a fost mai fericit ca Solomon? Dar a cгzut cвnd a dormitat (III Regi 11, 4). Dar, mai bine spus, se poate vedea єi una єi alta la acelaєi om la tatгl lui Solomon, la David, care a fost єi bun єi rгu. Cine a fost mai fericit ca luda? Dar a ajuns vвnzгtor (Matei 26, 14-15). Cine a fost mai pгcгtos ca Matei? Dar a ajuns evanghelist (Matei 9, 9). Cine a fost mai rгu ca Pavel? (Fapte 8, 1-3; 9, 1-2). Dar a ajuns apostol (Fapte 9, 3-9). Cine fost mai zelos decвt Simon Magul? (Fapte 8, 13). Dar a ajuns mai ticгlos decвt toюi (Fapte 8, 18-24). Poюi vedea astfel de schimbгri, oricвte vrei, єi оn trecut єi acum, оn fiecare zi. De aceea spun: Nici cel de pe scenг sг nu deznгdгjduiascг, nici cel din Bisericг sг nu se оncreadг”. (Omilii la Matei, omilia LXVII, IV, оn col. PSB, vol. 23, pp. 776-777)

 

„Cвnd tu vezi o femeie frumoasг, nu te gвndi de оndatг cum ai putea sг te bucuri de plгcerea ei, ci cum sг te izbгveєti de acea plгcere.” (Tвlcuiri la Epistola a doua cгtre Corinteni, omilia VII, p. 82)

 

„ Dar, zici tu, pentru ce оmi оm­pleteєti silogisme de acestea? Cг eu mг cunosc singur cг voiesc a alunga patima єi nu pot; ci оmi stг оnainte, mг apasг єi simt dureri grozave. Dar, omule, voieєti poate s-o alungi, оnsг nu faci ceea ce fac cei ce alungг ceva, ci tu pгtimeєti acelaєi lucru, pe care, de pildг, оl pгtimeєte cel bolnav de friguri, care, umplвndu-єi pвntecele de apг rece, ar zice: Cвt mг gвndesc ca sг sting frigurile, єi deєi voiesc, totuєi nu pot, ci оncг mai mult mi se aprinde flacгra. ” (Tвlcuiri la Epistola a doua cгtre Corinteni, omilia VII, p. 82)

 

„Mare este оntr-adevгr, mare este tirania obiєnuinюei, єi atвt de mare оncвt se mutг оn nevoie a firii. Dar dacг obiєnuinюa zгmisleєte aceastг patimг, оnvede­rat este cг tot ea o єi poate stinge. Mulюi dorind оn acest fel, au оncetat de a mai dori, nemaivгzвnd pe cele pe care le doreau. Aceasta fireєte cг se pare pentru un timp scurt foarte dureros єi foarte dezgustгtor, dar cu timpul se face plгcut, єi la urmг patima se face cu neputinюг chiar celor ce ar voi.” (Tвlcuiri la Epistola a doua cгtre Corinteni, omilia VII, p. 84)

 

„Cum cг оndeletnicirea єi grija pot de la cel оntвi atac sг alunge rгul, aceasta este vгdit din mai multe pгrюi. Cвnd tu, de pildг, vezi vreo femeie frumoasг, єi simюi ceva pentru dвnsa, sг n-o mai vezi defel, єi atunci ai scгpat. Єi cum am sг pot a nu o mai vedea, zici tu, fiind tras de pofta de a o vedea? Predг-te pe sineюi altor оndeletniciri, de pildг, cгrюilor folositoare, оngrijirilor de cele necesare, epitropisirii єi оngrijirii de orfani, ajutorгrii celor nedreptгюiюi, rugгciunilor, filosofiei pentru cele viitoare; cu de-acestea ocupг-юi sufletul. Оn chipul acesta vei putea оn­drepta nu numai o ranг proaspгtг, ci chiar єi pe cea оnvechitг єi оnюepenitг, cu uєurinюг o vei alunga. Cг dacг batjocura face, pe cel ce doreєte, a desface dorirea, dupг cum spune єi proverbul, apoi cu cвt mai mult aceste оndeletniciri duhovniceєti nu ne vor depгrta de rele, dacг am voi a ne depгrta? Dar dacг noi pururea stгm de vorbг єi ne petrecem timpul cu niєte astfel de sгgeюi ce оntruna ne оnsгgeteazг, vorbind єi auzind cele ale lor, prin aceasta noi оntreюinem boala. Dar cum vei putea spune cг stingi focul, dacг оn fiece clipг tu оl aprinzi din nou?

Aceste rele izvorвte din obiєnuinюг sг se spunг celor tineri, iar celor ajunєi de acum bгrbaюi єi оn stare a filosofa sг li se spunг ceea ce este mai mare decвt toate, adicг frica de Dumnezeu, aducerea aminte de gheenг єi dorinюa de Оm­pгrгюia Cerurilor - cгci toate acestea sunt de-ajuns spre a stinge focul.

Pe lвngг toate acestea, mai gвndeєte-te єi la aceea, cг adicг ceea ce vezi, ni­mic alta nu este, fгrг numai flegmг, єi sвnge, єi suc al unei hrane trecute оn putrezire. Dar, zici tu, floarea este оncвntгtoare la vedere. Dar, iubitule, nimic nu este mai оncвntгtor ca florile ce ies din pгmвnt, єi cu toate acestea єi ele putrezesc єi se vestejesc. Deci nici aici nu te uita numai la frumuseюea ei, ci pogoarг-te mai afund cu gвndirea, єi atunci, dezvelind cu cugetul acea pieliюг frumoa­sг, priveєte cu amгnunюime cele ce sunt sub dвnsa. Fiindcг єi trupurile celor ce pгtimesc de idropicг strгlucesc frumos єi оn afarг nu au nimic urвt; dar dacг cu cugetarea ne-am atinge de sucurile ce zac оnlгuntrul acelor trupuri, noi nu am putea iubi astfel de oameni. Dar poate cг ochiul acelei femei este gingaє, єi zbur­dalnic оn privire, sprвncenele sunt frumos оntinse єi genele bat оn vвnгt, єi fecioa­ra este blвndг, єi cгutгtura liniєtitг. Priveєte bine єi aici, єi vei vedea cг nimic nu este, fгrг numai nervi, єi vine, єi pieliюe, єi artere. Оnsг tu оnchipuie-юi ochiul acesta оmbolnгvit, оmbгtrвnit, veєtejit de tristeюe, umflat de mвnie, cвt de greюos este, cвt de iute se nimiceєte єi cum piere mai repede decвt cele scrise.

De la acestea apoi strгmutг-юi mintea la frumuseюea cea adevгratг. Dar, zici tu, nu vгd frumuseюea sufletului. De vei voi, o vei vedea, cгci dupг cum te poюi minuna de cei ce lipsesc єi nu-i poюi vedea cu ochii trupeєti, ci numai cu cugetul, tot aєa este cu putinюг a vedea єi frumuseюea sufletului fгrг ochii aceєtia trupeєti. Nu ai istorisit de multe ori despre vreun chip sau vreo faюг frumoasг? Єi ai pгtimit ceva оn zugrгvirea acelei frumuseюi? Оntipгreєte-юi єi de astг datг frumuseюea sufletului єi dezmiardг-te cu frumuseюea lui!” (Tвlcuiri la Epistola a doua cгtre Corinteni, omilia VII, pp. 84-85)

 

„Chiar dacг pofta este tiranicг, zice, totuєi de o vei оngrгdi cu frica lui Dumnezeu, ai doborвt furia ei.” (Tвlcuiri la Epistola a doua cгtre Corinteni, omilia XIII, p. 133)

 

„Care este aceastг doctorie єi care este dezlegarea de rгul menюionat (desfrвnarea – n.n.), decвt numai de a vieюui dupг spirit?” (Comentariile sau Explicarea Epistolei cгtre Galateni, p. 109)

 

„Cвnd eєti cuprins de pofta trupeascг, gвndeєte-te la focul cel veєnic, gвndeєte-te la pofta pгcatului cг nu este vrednicг de nimic bun, єi cг pгcatul nu are nici o plгcere. Dacг frica legilor pгmвnteєti are atвta putere asupra noastrг, оncвt ne opreєte de la fapta cea rea, apoi cu atвt mai mult amintirea celor viitoare, pedeapsa cea veєnicг, osвnda cea nesfвrєitг. Dacг frica de оmpгratul pгmвntesc ne opreєte de la atвtea rele, cu cвt mai mult оncг frica de Оmpгratul ceresc.” (Comentariile sau Explicarea Epistolei II cгtre Tesaloniceni, omilia II, оn vol. Comentariile sau Explicarea Epistolei cгtre Coloseni, I єi II Tesaloniceni, p. 301)

 

„Cгci dacг poate оl supгrг pofta trupeascг mai mult (pe tвnгr- n.n.) decвt pe cel bгtrвn, totuєi are multe mijloace la оndemвnг, prin care ar putea face mai mult decвt bг­trвnul, ca sг оmblвnzeascг acea fiarг sгlbatecг. Єi care sunt acele mijloace? Osteneli, citiri, privegheri, posturi.” (Comentariile sau Explicarea Epistolei cгtre Evrei, omilia VII, p. 131)

 

„Єi tu, dar, cвnd vezi o femeie frumoasг la chip єi minunat оmbrгcatг, cвnd vezi cг pofta te aювюг, ridicг ochii la cununa ce юi-e gгtitг sus, ca sг treci cu vederea peste un astfel de chip!... Copiii, cвnd sunt оnsoюiюi de pedagog, nu aleargг de acolo-acolo, nu stau pe drum cu gurile cгscate, nici nu se minuneazг de orice; cu atвt mai mult tu n-ai sг faci asta cвnd vezi cг Hristos este alгturi de gвndurile tale! Cel care se uitг la o femeie ca sг o pofteascг a єi fгcut desfrвnare cu ea оn inima lui. ” (Omiliile despre pocгinюг, omilia a єasea, p. 104)

 

 

„Sг ardem aici desfrвnarea cu cuvвntul оnvгюгturii, ca sг nu fim siliюi sг o ardem acolo cu focul gheenei.” (Omiliile despre pocгinюг, omilia a єasea, p. 104)

 

„Mierea, prin natura ei, este dulce єi foarte plгcutг; celor bolnavi оnsг le este amarг єi neplгcutг, nu din pricina naturii mierii, ci din pricina bolii acestora. Tot aєa єi cu porunca aceasta! Dacг pare a fi оmpovгrгtoare, apoi nu-i din pricina naturii ei, ci din pricina trвndгviei noastre. Єi nu mi-e mare oboseala sг arгt cг porunca asta se оndeplineєte uєor. Ca sг o facг grea Hristos ar fi trebuit sг grгiascг altfel. Aєa оnsг a spus: Fugi din faюa femeii! Depгrteazг-te de desfrвnare! Deci, ca sг o facг grea, ar fi trebuit sг spunг cu totul altfel: Uitг-te la femei! Iscodeєte frumuseюile cele strгine! Єi, totuєi, cautг de-юi оnfrвnge pofta! De n-ar fi dat o astfel de poruncг, porunca asta ar fi fost grea! Dar cвnd ne spune: Fugi de cuptor, depгrteazг-te de foc, nu te apropia de vгpaie, ca sг rгmвi nevгtгmat!, atunci porunca e tare uєoarг. Cг porunca este potrivitг firii.” (Omiliile despre pocгinюг, omilia a єasea, pp. 114-115)

 

„Sг ne оnchipuim un tгietor de lemne. Vrea sг taie un stejar. Оєi ia toporul єi dг cu el la rгdгcinг. Dacг-i dг o loviturг єi nu cade copacul cel fгrг roade, nu-i dг, oare, altг loviturг, a patra, a cincea, a zecea? Fг єi tu la fel! Stejar este desfrвnarea, e copac fгrг roade; face ghindг, hranг pentru porci. De multг vreme e оnrгdгcinatг desfrвnarea оn sufletul tгu! A acoperit conєtiinюa ta cu coajг de copaci. Cuvвntul meu e toporul. L-ai auzit оntr-o singurг zi! Cum sг fie doborвtг desfrвnarea dintr-o datг, cвnd e оnrгdгcinatг оn tine de atвta vreme? Sг nu te minunezi de-mi vei auzi cuvвntul de douг ori, de trei ori, de o sutг de ori, chiar de zeci de mii de ori! Cautг numai sг tai lucrul cel rгu єi vвnjos, adicг obiєnuinюa cea rea.” (Omiliile despre pocгinюг, omilia a opta, p. 159)

 

„Frumuseюea trupului nu-i fгcutг din altceva decвt din flegmг, sвnge, scurgeri, fiere єi hranг amestecatг cu sucuri. Ochii, obrajii єi toate celelalte mгdulare ale trupului cu ele se hrгnesc; dacг n-ar primi оn fiecare zi hrana aceea care le vine din stomac єi din ficat, atunci pielea s-ar zbвrci, ochii s-ar duce оn fundul capului єi оndatг toatг frumuseюea chipului ar zbura. Aєadar, dacг te-ai gвndi ce-i оn lгuntrul ochilor frumoєi, ce-i оnlгuntrul unui nas statuar, ce-i оnlгuntrul gurii єi obrajilor, ai spune cг toatг frumuseюea trupului nu-i altceva decвt un mormвnt vгruit єi plin pe dinгuntru de atвt de multг murdгrie. Dacг ai vedea o bucгюicг din aceste materii din care-i alcгtuit trupul, de pildг o bucatг de flegmг sau de scuipat, n-ai putea sг o atingi nici cu vвrful degetelor єi nici n-ai suferi s-o vezi. Acum spune-mi, poюi sг cazi de uimire оn faюa unui depozit care юine оnlгuntru atвta murdгrie?” (Cuvвnt de sfгtuire cгtre Teodor cel cгzut, 114, оn vol. Despre Feciorie, Apologia vieюii monahale, Despre creєterea copiilor…, p. 355)

 

,,… pe cei ce au soюie cuviincioasг єi cumpгtatг єi liberг, fiind aprinєi foarte de dragul ei, chiar dacг nu este ea de faюг, atunci cвnd оi aювюг vreo desfrвnatг sau stricatг, dorul pentru soюie le юine mai dinainte cu tгrie mintea єi nu le оngгduie sг intre vreo altг iubire.” (Cinci cuvвntгri despre Ana єi Samuel, cuvвntul I, оn vol. Omilii єi cuvвntгri despre educaюia copiilor…, p. 7)

 

,,… pe cei ce au soюie cuviincioasг єi cumpгtatг єi liberг, fiind aprinєi foarte de dragul ei, chiar dacг nu este ea de faюг, atunci cвnd оi aювюг vreo desfrвnatг sau stricatг, dorul pentru soюie le юine mai dinainte cu tгrie mintea єi nu le оngгduie sг intre vreo altг iubire.” (Cinci cuvвntгri despre Ana єi Samuel, cuvвntul I, оn vol. Omilii єi cuvвntгri despre educaюia copiilor…, p. 7)

 

„Юi se par dulci, tinere, desfгtгrile femeii pгcгtoase? Оmi dau єi eu seama de asta. O spune єi Scriptura: Din buzele femeii desfrвnate picurг miere (Proverbe 5, 3). Te previn оnsг, sг nu guєti din ea, cгci degrabг va deveni otravг. Cum spune iarгєi Scriptura? Cг aceastг miere pвnг la o vreme оюi оndulceєte gвtlejul, dar mai tвrziu o vei gгsi mai amarг decвt fierea єi mai ascuюitг decвt sabia cu douг tгiєuri (Proverbe 5, 3-4).

Le-am spus pгrinюilor tгi cг trebue sг te conducг cвt mai repede la cгsгtorie, deoarece au rгspundere pentru pгstrarea curгюiei tale. Dar nici tu nu eєti lipsit de rгspundere. Dacг te tгvгleєti prin pгcat sг nu-mi spui cг de vinг e vвrsta ta tвnгrг. Оntrucвt, dacг ar fi aєa, ar trebui ca toюi tinerii sг facг la fel. Tu eєti cel care te impingi singur оn foc.” (Din vol. Problemele vieюii, p. 39)

 

„Cвnd vei vedea o femeie frumoasг, avвnd ochi luminoєi єi veseli, cu obrazul strгlucind єi cu chipul de o neasemгnatг frumuseюe, care оюi va aprinde gвndul єi-юi va creєte pofta, pune-юi оn minte cг este pгmвnt єi cenuєг єi sufletul tгu va оnceta sг se mai turbeze. Descoperг pielea feюii ei єi atunci vei vedea care este frumuseюea. Nu privi numai faюa cea de deasupra, ci treci cu gвndul оnгuntru єi nu vei afla altceva fгrг numai oase єi vine єi flegmг. Єi de nu sunt de ajuns acestea gвndeєte-te cг ea se schimbг, оmbгtrвneєte, se оmbolnгveєte, i se afundг ochii, obrazul i se оngгlbeneєte єi toatг floarea aceea se stricг. Gвndeєte-te de ce te minunezi єi ruєineazг-te de judecata ta, cг te miri de lut єi de cenuєг єi te aprinzi de praf єi spuzг. Єi zic acestea nu prihгnind firea. Sг nu fie! Nici ocгrвnd-o єi defгimвnd-o, ci pregгtind doctorii celor bolnavi. Єi pentru aceasta a fгcut-o Dumnezeu оn acest fel, ca sг-Єi arate єi puterea Sa єi purtarea Sa de grijг faюг de noi, cгci cu prostimea firii ne оndeamnг la smerenie єi ne potoleєte orice poftг, єi sг-Єi arate єi оnюelepciunea Sa, fгcвnd din lut atвta frumuseюe. De aceea atunci cвnd micєorгm firea, descoperim meєteєugul Ziditorului.” (Cuvвnt la neluminarea scripturii celei vechi, la iubirea de oameni a lui Dumnezeu єi cum cг nu se cuvine a ne оnvinui unii pe alюii, оn vol. Din ospгюul stгpвnului, p. 93)

 

,,Trupul bгrbatului nu mai este al bгrbatului, ci al femeii. Sг pгzeascг, aєadar, ce-i al ei оntreg єi sг nu-l оmpuюineze nici sг-l prгpгdeascг[184].” (La cuvintele apostoleєti: <<Din pricina desfrвului fiecare sг-єi aibг nevasta lui>>, оn vol. Cateheze maritale, p. 16)

 

,, Femeia nu are stгpвnire peste trupul sгu, ci bгrbatul. Asemenea єi bгrbatul nu are stгpвnire peste trupul sгu, ci femeia. Cвnd vezi vreo desfrвnatг amгgind, uneltind оmpotrivг, cгtвnd la trupul tгu, spune-i: Nu este al meu trupul, ci al femeii mele. Nu оndrгznesc sг-l folosesc rгu, nici sг-l dau altei femei. La fel sг facг єi femeia.” (La cuvintele apostoleєti: <<Din pricina desfrвului fiecare sг-єi aibг nevasta lui>>, оn vol. Cateheze maritale, p. 16)

 

,,Ca pe niєte pietre socoteєte-le pe celelalte femei, єtiind bine cг dupг ce te-ai cгsгtorit, chiar numai sг priveєti cu ochi neоnfrвnaюi altг femeie – mгritatг sau nu –, te faci vinovat de osвnda adulterului. Repetг-юi aceste cuvinte оn fiecare zi. Єi de vezi cг se ridicг оn tine pofta cгtre altг femeie, єi de aici soюia ta оюi pare cг nu te mai desfatг, intrг оn cгmara ta, єi deschizвnd Scriptura єi luвndu-l pe Pavel mijlocitor[185], єi cugetвnd adвnc[186] єi neоncetat la aceste cuvinte, stinge vгpaia. Єi aєa femeia ta оюi va fi єi mai doritг, nici o poftг nemaitrгgвnd pe furiє bunгvoirea ta faюг de ea[187]. Єi nu numai cг femeia оюi va fi mai doritг, ci єi tu vei ajunge mult mai venerabil єi mai liber. Cгci nu este, nu este nimic mai de ruєine decвt un om desfrвnвndu-se dupг cгsгtorie. Cгci nu numai pe socru єi pe prieteni, єi pe cei dragi, ci єi pe slugi le face sг roєeascг. Єi acest lucru nu este singurul оnfricoєгtor, ci єi cг o va privi pe propria soюie mai cumplitг decвt orice оnlгnюuire єi, cгtвnd la cea care l-a aprins, necontenit va avea оn оnchipuirile sale acea desfrвnatг.” (La cuvintele apostoleєti: <<Din pricina desfrвului fiecare sг-єi aibг nevasta lui>>, оn vol. Cateheze maritale, pp. 19-20)

 

„Cвnd vezi femeie frumoasг єi adaugi pofta ta mai mult decвt a ei, socoteєte cг pгmвntul este єi cenuєг єi se va potoli tulburarea poftei, sau pune оn gвndul tгu cum va schimba frumuseюea ei bгtrвneюile sau boala єi vei vedea cum i se adвncesc ochii, cum i se zbвrcesc feюele obrazului єi toatг se stricг floarea aceea a frumuseюii єi a tinereюii. Lut lauzi єi cenuєг єi югrвnг, care nu este altceva decвt mormвnt vгruit, frumuseюea trupului. Єi de ai vedea cele dinгuntrul trupului, este plin de necurгюii єi de putoare multг. Єi de multe ori єi оnfгюiєarea frumoasг murind єi dupг o zi s-a aflat groapa ei plinг de viermi єi de оmpuюiciune multг. Vezi omule ce frumuseюe rвvneєti єi sгruюi? Drept aceea a oprit Hristos sг nu rвvneєti la frumuseюea cuiva єi zice: Cel ce cautг la femeie pentru a o pofti pe ea, iatг, a preacurvit cu ea! Pentru aceasta, cвnd vei vedea faюa vreuneia єi vei pгюi vreo stricгciune sufleteascг, nicidecum a doua oarг sг nu o mai vezi єi te vei izbгvi. Cгci єi cei ce sunt bolnavi de hidropicг єi de splinг au feюele lor luminoase, iar cвnd cunoєti hidropica оn pвntecele lor, оi urгєti. Aєa єi frumuseюea strгinг sг o urвm, єi femeia rea.” (Din vol. Mгrgгritarele Sfвntului Ioan Gurг de Aur, p. 7)

 

„De ai rгzboi de cгtre pofta curviei, adu-юi aminte de focul muncii єi se va stinge acea poftг vicleanг.” (Din vol. Mгrgгritarele Sfвntului Ioan Gurг de Aur, p. 38)

...........................................................................................................

„Drept aceea, sг nu ne ruєinгm de viaюa noastrг, nici sг ne pвngгrim trupul cu curvia єi cu necurгюia, de vreme ce este Biserica lui Dumnezeu, precum zice apostolul, cгci nu vei putea sг intri оn bisericг dupг ce vorbeєti cu curvele єi cu curvarii. Cum vei ridica mвinile la cer sг te rogi lui Dumnezeu, (mвini) cu care te-ai оmpletit cu desfrвnata єi cu desfrвnatul?” (Din vol. Mгrgгritarele Sfвntului Ioan Gurг de Aur, p. 47)

 

„Dacг oceanul оєi zdrobeєte valurile sale nestгpвnite de mal, sг-юi zdrobeєti, єi tu poftitorule, de malul poruncii divine, arderile cгrnii tale.” (Din vol. Bogгюiile oratorice, p. 29)

DESFRВNAREA (єi оnfrвnarea)

 

,,… cвnd vedem pe cineva оntorcвndu-se plin de sвnge dupг ce a sfвєiat pofta, оncг mai mult оl admirгm єi ne facem pгrtaєi luptei єi biruinюei lui, iar cгtre cei ce iubesc poftele єi plгcerile trupeєti zicem: Arгtaюi-ne plгcerea ce o aveюi din poftele voastre; cel cumpгtat o are de la lupta єi biruinюa sa, iar tu de nicгieri. Dacг оmi veюi spune de plгcerea cea din оmpreunare, eu vг voi dovedi cг plгcerea ce o simte cel оnfrвnat este mai lгmuritг, mai оndelungatг. Tu ai o plгcere cвєtigatг оn urma unei mulюгmiri scurte єi care aproape nici nu s-a arгtat, pe cвnd acela o are de la conєtiinюa sa, єi mai mare, єi mai оndelungatг, mai dulce. Nici оmpreunarea cu femeie nu poate sг юinг sufletul netulburat єi sг-l оntraripeze ca filosofia celui оnfrвnat, fiindcг acesta, dupг cum am zis, ne aratг lгmurit plгcerea sa, pe cвnd la tine vгd numai dezgustul ce-l ai оn urma оnvingerii ce ai suferit, єi de aє voi sг оюi vгd plгcerea, nu aє gгsi-o nicгieri. Cгci care timp voieєti a-юi fi de mulюгmire єi plгcere? Cel dinainte de оmpreunare? Dar acel timp este mai mult de nebunie, de smintire, cгci a scrвєni din dinюi єi a-юi pierde dreapta judecatг nu vine de la plгcere, fiindcг dacг ar fi fost din plгcere, nu юi-ar fi pricinuit din acelea pe care suferг cei ce au dureri. Cгci єi cei ce se luptг cu pumnul оn stadion, єi cei loviюi scrвєnesc din dinюi, єi femeile ce sunt оn facere sfвrєindu-se de dureri acelaєi lucru оl fac. Astfel cг aceasta nu este plгcere, ci mai mult un fel de ieєire din sine, o smintire, mai mult tulburare. Dar poate timpul de dupг оmpreunare? Nici acesta nu este de plгcere, fiindcг nici de femeia ce a nгscut nu zicem cг este оn plгcere, ci cг s-a izbгvit de dureri. Aceasta deci nu este plгcere, ci mai degrabг boalг єi moleєire, sau cel mult este mijlocia acestor douг. Deci care este timpul plгcerii? Nu este nici unul sau, deєi este, apoi este atвt de scurt оncвt mai cг nici nu este. Deєi ne-am silit mult ca sг gгsim acel timp єi sг punem stгpвnire pe el, totuєi nu am putut. Nu aєa este єi cu timpul celui оnfrвnat, cгci acesta este оntins єi tuturor оnvederat, sau mai bine zis, оntreaga lui viaюг este оn plгcere, conєtiinюa lui fiind liniєtitг, valurile fiindu-i alinate єi de nicгieri neavвnd nici o tulburare. Deci fiindcг mai ales acesta este оn plгcere, pe cвnd iubitorul de plгcere este veєnic оn tulburare єi tristeюe, apoi sг fugim de desfrвnare єi sг iubim cumpгtarea, ca astfel sг ne оnvrednicim єi bunгtгюilor viitoare, cгrora fie ca toюi sг ne оnvrednicim.” (Comentariile sau Tвlcuirea Epistolei оntвi cгtre Corinteni, omilia XXXVII, pp. 401-402)

DESTINUL

 

„Diavolul a mai adus pe lume єi o altг оnvгюгturг rea! A deschis drum оnvгюгturii despre soartг єi destin, ca sг pвngгreascг libertatea datг nouг de Dumnezeu, ca sг ne convingг cг natura este rea; iar cu asta a mai semгnat єi alte оnvгюгturi rele, deєi nu pe faюг. Aєa sunt otrгvile diavolului”. (Omilii la Matei, omilia LXII, III, оn col. PSB, vol. 23, p. 721)

 

„Dar atunci de ce vei avea nevoie de rugгciuni? De ce mai voieєti a te face creєtin, dacг totul este sortit de la naєtere? Fiindcг vei fi sub pгcat. De unde sunt meєteєugurile? Sunt oare destinate de la naєtere? Da, zici tu. Dar a fost ursit unuia sг devinг оnюelept prin osteneli. Aratг-mi оnsг unul care sг fi оnvгюat meєteєug fгrг osteneli. Astfel, meєteєugul se capгtг nu de la naєtere, ci cu multe osteneli. Dar de unde, zici tu, cг cineva fiind om rгu este bogat, єi un altul, fiind viclean, a cгpгtat moєtenire de la tatгl sгu? Pe cвnd un altul, deєi munceєte mult, totuєi este sгrac? Acestea оntr-una le pun оnainte; toate numai cu privire la bogгюie єi sгrгcie, єi nimic de virtute єi rгutate. Dar tu nimic n-ai spus pвnг acum; aratг-mi dacг cineva sвrguindu-se a devenit rгu, sau dacг cineva trвndгvindu-se a devenit bun. Cгci dacг soarta are vreo putere, atunci trebuie sг-єi arate puterea оn cele mai mari: adicг оn virtute єi rгutate, єi nicidecum оn bogгюie єi sгrгcie.” (Tвlcuiri la Epistola оntвi cгtre Timotei, omilia I, pp. 21-22)

 

,,Cine sunt cei care vorbesc de rгu pe Dumnezeu? Sunt cei care aduc оmpotriva оnюelepciunii proniei lui Dumnezeu neorвnduiala єi necesitatea soartei! Deloc nu-i de mirare cг suferг de boala aceasta pгgвnii, cei care cad оn admirare єi slujesc lemnelor єi pietrelor; dar grozгvia cea mai mare, vrednicг оntr-adevгr de lacrimi єi plвnsete multe, e aceea cг sunt traєi ca un єuvoi spre tulburare – gвndul єi nebunia aceea, cei ce s-au оnvrednicit sг scape de rгtгcirea єi slujirea idoleascг єi sг cunoascг pe Dumnezeul tuturor, pe Dumnezeul cel adevгrat, cu adevгrat Dumnezeu. Lucru de mirare foarte este cвnd gвndesc aєa oameni care spun cг se оnchinг lui Hristos, care au fost оnvredniciюi de Taine atвt de mari, care-au luat parte la оnvгюгturi nespuse єi la оnюelepciunea ce ne-a fost din ceruri datг, oameni care, dupг ce au primit de la Dumnezeu atвta cinste, se aruncг singuri оn prгpastie de bunг voia lor, care оndepгrteazг de la ei, cu multг negheobie, libertatea pe care Dumnezeu le-a dгruit-o, care vin singuri la robie prea cumplitг єi nгscocesc cu gвndurile lor o stгpвnire tiranicг foarte, dar оnєelгtoare, aruncвnd din suflet orice nгdejde bunг єi оncercвnd sг curme tгria celor ce se strгduiesc pentru virtute.” (Despre soartг єi Providenюг, cuvвntul II, оn vol. Omilii la sгracul Lazгr. Despre soartг єi Providenюг…, p. 171)

 

,,Pentru aceasta diavolul a nгscocit asemenea otrava єi licorile cele aducгtoare de moarte ale оnvгюгturii despre soartг, pentru ca sг aducг pe negвndite, dupг cum am spus, toatг оnvгюгtura lui, ca sг ne arate deєartг toatг gвndirea noastrг, fгrг temei toatг credinюa noastrг, ca sг convingг pe oameni sг aibг gвnduri rele despre Dumnezeu.” (Despre soartг єi Providenюг, cuvвntul II, оn vol. Omilii la sгracul Lazгr. Despre soartг єi Providenюг…, p. 172)

 

,,Nu poate, nu poate dobвndi cerul acela care crede-n soartг, dar, mai bine spus, unul ca acesta nu poate scгpa de iad єi de pedeapsг. Credinюa оn soartг ne porunceєte sг ne оmpotrivim оnvгюгturilor lui Dumnezeu, Care spune: Єi de veюi vrea єi Mг veюi asculta, bunгtгюile pгmвntului veюi mвnca. Dar dacг nu veюi vrea єi nici nu Mг veюi asculta, de sabie veюi fi mвncaюi; cгci gura domnului a grгit acestea! (Isaia 1, 19-20).

Ai vгzut cum grгieєte Dumnezeu єi ce legi aєazг? Ascultг єi cum vorbeєte soarta єi ce legi potrivnice aduce, єi astfel cunoaєte cг cele dintвi sunt spuse de Duhul dumnezeiesc, iar cele de pe urmг, de vicleanul demon, de fiara cea neоmblвnzitг. Dumnezeu spune: De veюi vrea єi De nu veюi vrea, prin aceste cuvinte fгcвndu-ne pe noi stгpвnii faptelor noastre bune sau rele, stгpвnii voinюei noastre.

- Dar diavolul ce cuvвnt aduce (оmpotrivг)?

- Diavolul spune cг nu putem scгpa de soartг, oricare ne-ar fi voia. Dumnezeu spune: De veюi vrea, bunгtгюile pгmвntului veюi mвnca. Soarta spune: Chiar de veюi vrea, dacг nu vг este dat, voinюa nu vг e de vreun folos! Dumnezeu spune: Dacг nu veюi vrea sг luaюi aminte la cuvintele Mele, de sabie veюi fi mвncaюi. Soarta spune: Chiar dacг nu veюi vrea, dacг vг este dat, veюi fi negreєit mвntuiюi!. Nu spune aєa soarta? Poate fi o luptг mai lгmuritг ca aceasta? Poate fi un rгzboi mai vгdit ca acesta, pe care demonii, dascгlii rгutгюii, оl duc cu neruєinare cuvintelor dumnezeieєti? Dar, dupг cum am spus, nu-i deloc de mirare cг demonii, adicг pгgвnii, sunt conduєi de asta; ci grozгvia grozгviilor este cг voi, care aveюi o оnvгюгturг atвt de dumnezeiascг єi atвt de mвntuitoare, o necinstiюi єi alergaюi la acele оnvгюгturi lipsite cu totul de judecatг, care vг pierd sufletul.” (Despre soartг єi Providenюг, cuvвntul II, оn vol. Omilii la sгracul Lazгr. Despre soartг єi Providenюг…, p. 171)

 

,,Sг nu socotiюi cг оnvгюгtura despre soartг face parte din оnvгюгturile оngгduite, numai cг sunt unii oameni care cred оn soartг. Se sгvвrєesc єi crime, cu toate cг sunt interzise de legi; se fac єi desfrвnгri єi rгpiri, chiar de mulюi oameni, cu toate cг sunt oprite. Cг a crede оn soartг este interzis, ca єi omorul, chiar de legile pгgвne, se poate vedea din urmгtorul fapt. Dacг unul care a fгcut desfrвnare cu femeia altuia, єi a fost dat оn judecatг, ar spune: Eu nu-s de vinг, ci soarta! Eu am vrut sг fiu cuminte; dar soarta m-a оmpins, ea m-a dus la fapta asta!, oare n-ar fi tocmai pentru aceasta osвndit mai cumplit, cг s-a apгrat aєa de nepotrivit? Va fi oare iertat? Deloc! Єi dupг оnvгюгtura celor ce se оncred оn soartг ar trebui iertat. Dacг toate se оntвmplг din pricina soartei, єi nu a voinюei, atunci nu poate avea acela o altг apгrare mai mare decвt soarta. Iar dacг voinюa e stгpвnг єi mai puternicг decвt soarta, atunci soarta nu existг; cг dacг existг soartг, atunci trebuie neapгrat, оn ciuda tuturor sforюгrilor noastre, sг se оmplineascг poruncile ei єi, prin urmare, zadarnic este pedepsit acela, zadarnic nu-i iertat. Dar nici un om nu va vrea sг audг de o astfel de apгrare, nici de dobвndirea iertгrii, оntr-atвt este de osвnditг o astfel de apгrare de toюi oamenii, єi socotitг basm єi vorbгrie.” (Despre soartг єi Providenюг, cuvвntul III, оn vol. Omilii la sгracul Lazгr. Despre soartг єi Providenюг…, pp. 178-179)

 

,,Cum se face deci cг oamenii care cred оn soartг o necinstesc prin aceea cг nu iartг pe cei care au fгcut fapte rele sub silnicia ei? Atвt de mult оi conving єi adevгrul, єi conєtiinюa cг aceastг credinюг оn unire este basm. Aceєtia cвnd cad оn pгcate grele mai adaugг оncг un pгcat, ca sг scape astfel de pedeapsa ce le e gгtitг, dar nu se gвndesc cг au sг fie pedepsiюi mai greu. Nu-i o nenorocire atвt de mare sг pгcгtuieєti, cвt sг fii un neruєinat dupг ce ai pгcгtuit єi sг оnvinovгюeєti pe Dumnezeu de propriile tale pгcate. Acesta e un rгu mai mare decвt pгcatul. Pentru aceea s-a strгduit єi diavolul, ca nu numai sг ne facг trвndavi spre faptг bunг єi grabnici spre pгcat єi sг оnvinuim pe Dumnezeu de toate faptele noastre, dar, dupг ce ne-am umplut sufletul єi limba de hulг, sub cuvвnt de apгrare, sг-L оnvinuim pe Dumnezeu, scгpвndu-ne de vina faptelor noastre єi aruncвnd-o pe altul nevinovat. Єi de-ai face asta unui om, ar fi de ajuns sг te ducг la pieire, cгci eєti pedepsit ca un fгcгtor de rele cвnd defгimezi pe cineva fгrг sг fi fгcut nimic. Ai vгzut cвte rele a adus diavolul pe lume prin credinюa оn soartг? Оntвi, dispreю faюг de virtute. Оntr-adevгr, oricвt de rвvnitor ai fi оn nevoinюa ta pentru virtute, юi se slгbeєte sufletul cвnd ajungi sг crezi cг nici una din faptele tale nu e o faptг rea. Cвnd єtii cг nu-i o crimг sг faci desfrвnare, sau sг ucizi, sau sг spargi ziduri ca sг furi, оmpins de nгvala firii, ca єi cum te-ai prгvгli la vale, nu te vei opri de a huli pronia dumnezeiascг єi de a оnvinovгюi pe Dumnezeu. Spune-mi, rogu-te, poate fi oare un pгcat mai mare?” (Despre soartг єi Providenюг, cuvвntul III, оn vol. Omilii la sгracul Lazгr. Despre soartг єi Providenюг…, pp. 179-180)

 

,,Diavolul convingвndu-i pe unii oameni sг nu se оngrijeascг de curгюia trupeascг єi sufleteascг, de bunгtate єi de alte virtuюi, prin asta i-a fгcut sг trгiascг оn trвndгvie єi cu o conєtiinюг rea; i-a fгcut sг arunce vina pгcatelor lor pe alюii. Єi ar fi trebuit sг-єi schimbe rгutatea lor. Dar n-au fгcut asta, ci au plгsmuit o оnvгюгturг rea, plinг de mii єi mii de rele, оnvгюгtura despre soartг.” (Despre soartг єi Providenюг, cuvвntul IV, оn vol. Omilii la sгracul Lazгr. Despre soartг єi Providenюг…, p. 186)

 

,,Nu este, оntr-adevгr, preaiubite, оnvгюгturг mai rea єi mai plinг de puroi de nevindecat ca оnvгюгtura despre soartг, despre ursitг. Nu numai cг pune оn sufletul celor rгtгciюi de aceastг credinюг (оn soartг) o оnvгюгturг hulitoare, necredincioasг єi pierzгtoare, ci le єi оnduplecг sг grгiascг despre Dumnezeu cele care nici despre demoni nu s-ar putea spune; mai tulburг єi viaюa noastrг єi umple totul de neliniєte єi de multг frгmвntare. Оnvгюгtura despre soartг surpг, distruge єi aratг ca de prisos tot ce ne-a fost dat de Dumnezeu єi de fire, prin prooroci єi prin sfinюi, spre оnvгюгtura єi spre оndreptarea noastrг. Оnvгюгtura despre soartг face ceea ce ar face de pildг un om bolnav care ar avea nevoie de doctorii, dar care nu s-ar lгsa convins sг foloseascг leacurile fгcute de doctorii ce stau оn jurul lui єi nici n-ar vrea sг scape de boalг, ci ar sta nepгsгtor єi trвndav, aєteptвnd o ticгloasг moarte. Оnvгюгtura despre soartг nu ne оnvaюг oare tot aceleaєi? Sг nu dea nimeni un sfat folositor, sг nu asculte nimeni sfatul altuia! Оn zadar sunt legile єi judecгtorii! Оn zadar ameninюгrile єi sfaturile! Оn zadar frica de pedeapsг, оn zadar pentru cei buni cinstirile, premiile єi rгsplгюile! Nici dacг te strгduieєti n-ai vreun folos, nici dacг te trвndгveєti nu eєti pгgubit. Omul, cвnd e copil, sг nu se ducг la єcoalг, cвnd e bгrbat, sг nu asculte de legi, sг nu ia aminte la sfaturi єi оndemnuri de folos. Ce poate sг aducг munca єi osteneala? Ca o corabie fгrг lest, fгrг corгbieri єi fгrг cгpitan, care a dat cвrma minюii furiei furtunii, aєa sг umble omul!” (Despre soartг єi Providenюг, cuvвntul V, оn vol. Omilii la sгracul Lazгr. Despre soartг єi Providenюг…, pp. 190-191)

 

,,Dacг trebuie neapгrat sг se оntвmple fiecгruia dupг cum оi e scris, єi celor ce trudesc, єi celor ce dorm, atunci lucrгtorul pгmвntului sг nu mai оnjuge boii, sг nu mai scoatг plugul, sг nu mai taie brazda, sг nu mai arunce sгmвnюa, sг nu mai aєtepte timpul potrivit al anului, sг nu mai оndure frigul, ploaia ce nu conteneєte, greutгюile єi ostenelile anotimpurilor, sг nu mai ascutг secera, sг nu mai secere holdele, sг nu mai batг grвul, sг nu mai sгdeascг, sг nu mai cultive plante! Оntr-un cuvвnt, sг lase deoparte toatг grija lucrгrii pгmвntului, sг stea acasг єi sг doarmг tot timpul. Єi, negreєit, dacг оi e scris єi-i ursit spre bine, bunгtгюile оi vor veni de la sine оn casг. Iar dacг ursitoarea Cloto l-a ursit astfel, de s-ar istovi muncind, ostenelile єi sudorile lui оi vor fгrг de folos. De credeюi, оntr-adevгr, оn soartг, pentru ce nu sfгtuiюi lumea sг facг aєa? Pentru ce nu-i daюi sfatul acesta, ca sг оnvгюaюi din fapte binele soartei? Vrei sг-mi arгюi ce-ai primit de la soartг? Pune capгt lucrгrii pгmвntului, desfiinюeazг navigaюia, distruge toate meseriile; sг nu mai lucreze nici un meєteєugar, nici zidarul, nici fierarul, nici юesгtorul, nici un altul care cu meseria lui оntreюine viaюa noastrг, єi atunci vei vedea bine care sunt rгsplгюile sorюii, atunci vei simюi оntr-adevгr, atunci vei vedea ce preю are scrisul sorюii!” (Despre soartг єi Providenюг, cuvвntul V, оn vol. Omilii la sгracul Lazгr. Despre soartг єi Providenюг…, p. 192)

 

,,Dacг soarta face pe oameni rгi єi buni, pentru ce sfгtuieєti pe copilul tгu, pentru ce-l оndemni? Toate-s de prisos єi оn zadar! Dacг soarta face bogaюi єi sгraci, nu-юi mai trimite copilul la оnvгюгturг, nu-i mai da bani, nu mai face nimic din cele ce-i pot оnmulюi averea!, ci lasг оn seama sorюii viitorul lui. Dar n-ai sг vrei! Iatг, pentru ce оn lucrurile mici n-ai оncredere оn puterea sorюii, iar оn cele mari te оncrezi? Dacг este оntr-adevгr soartг, lasг-юi copilul sг se оntвlneascг єi cu oameni rгi єi sг se vateme cu stricaюii! Dacг e sortit єi ursit sг fie bun, оюi va fi bun copilul!” (Despre soartг єi Providenюг, cuvвntul V, оn vol. Omilii la sгracul Lazгr. Despre soartг єi Providenюг…, p. 192)

 

,,Iatг dar cг оnvгюгtura despre soartг n-a fost nгscocitг din altг pricinг decвt din trвndгvie, din nepгsare, din dorinюa de a scгpa de ostenelile pentru virtute. Dacг este soartг, nu este judecatг; dacг este soartг, nu este credinюг; dacг este soartг, nu este Dumnezeu; dacг este soartг, nu este virtute, nu este pгcat; dacг este soartг, muncim оn zadar. Nu este laudг, nu este blam, nu este respect, nu este ruєine, nu sunt legi, nu sunt tribunale.” (Despre soartг єi Providenюг, cuvвntul V, оn vol. Omilii la sгracul Lazгr. Despre soartг єi Providenюг…, pp. 194-195)

 

„Cei care flecгresc despre soartг, єi pun la оndoialг оnvгюгtura mвntuitoare despre оnviere, au cгzut оn aceastг prгpastie a necredinюei din pricina cugetului lor rгu єi a faptelor lor pгcгtoase. Єi dupг cum bolnavii de friguri, оn dorinюa de a scгpa de fierbinюealг, se aruncг adesea оn apг rece, uєurвndu-єi boala pentru scurtг vreme, dar mai tвrziu оєi aprind єi mai amarnic flacгra, tot aєa єi cei cu conєtiinюa rea: cгutвnd sг gгseascг o uєurare cugetului lor єi nevoind sг-єi spele pгcatele prin pocгinюг, cred оn tirania sorюii єi nu mai cred оn оnviere. Cu astfel de gвnduri netrebnice оєi uєu­reazг aici, pentru scurtг vreme, cugetul; dar оєi aprind єi mai tare flacгra gheenei, pentru cг ajung єi mai pгcгtoєi; iar cвnd vor pleca dincolo, vor vedea cг sunt pedepsiюi pen­tru fiecare pгcat.” (La cuvвntul apostolic ce spune: <<Dar avвnd acelaєi duh al credinюei, precum este scris>>; єi la <<Crezut-am, pentru aceea am grгit... >>, 10, оn vol. Despre schimbarea numelor. Despre rгbdare. Despre milostenie…, p. 279)