DEPRIMAREA (suportarea ei cu nobleюe – folosul)

 

„... deprimarea e mai apгsгtoare decвt toate, dar cu cвt e mai apгsгtoare, cu atвt mai mari rгsplгtiri are (…)

Єi Lazгr acela care cгzuse оn neputinюa firii – iar acest lucru nu era o pгtimire pentru Dumnezeu – єtii de ce cununi s-a bucurat fiindcг a pгtimit єi a rгbdat єi a suportat cu nobleюe lipsa оngrijitorilor, deprimarea produsг de rгnit, de foame, de dispreюul єi cruzimea bogatului. Deєi nu gгsim sг spunem nici o virtute a lui, nici cг a miluit pe sгraci, nici cг a ajutat pe cei nedreptгюiюi, nici cг ar fi lucrat vreun lucru bun, ci doar cг zгcea la poarta bogatului, boala lui, limbile cвinilor єi dispreюul faюг de el al bogatului, care toate юineau de pгtimirea celor rele. Єi deєi n-a fгcut nimic nobil, numai pentru cг a suportat cu nobleюe deprimarea venitг de aici a avut aceeaєi soartг ca єi patriarhul care a realizat virtuюi.” (Scrisori din exil, 17 scrisori cгtre Olimpiada, scrisoarea X, 7e,8b, оn vol. Scrisori din exil. Cгtre Olimpiada єi cei rгmaєi credincioєi. Despre deprimare, suferinюг єi Providenюг…, p. 193)

DEPRINDEREA (puterea deprinderii)

 

„…de la reuєita unui lucru cгpгtгm оnclinarea de a voi єi mai mult acel lucru. Pentru cг aєa cum a face ceva provine din deprinderea de a face, la fel єi nu a face provine din deprinderea de a nu face. Ai fгcut milostenie? Юi-ai оntгrвtat єi mai mult dorinюa de a face milostenie. Nu ai fгcut? Mai mult te vei оntгrо оn deprinderea de a nu da. Ai fost serios оntr-o zi? Parcг єi a doua zi eєti оndemnat sг faci la fel. Te-ai trвndгvit? Ai sporit prin aceasta trвndгvia. Cвnd vine cel nelegiuit, vine єi defгimarea o datг cu ruєinea єi batjocura (Pr., 18, 3). Precum cвnd ajunge оn adвncul greutгюilor nu bagг de seamг єi dispreюuieєte totul, tot aєa єi cвnd ajunge оn adвncul bunгtгюilor el se sileєte єi оncearcг sг оnainteze єi mai mult оn bine. Dupг cum acela, оmpietrindu-se, devine єi mai trвndav, la fel єi acesta, оnюelegвnd mulюimea bunгtгюilor devine єi mai serios, de teamг ca nu cumva sг piardг totul.” (Omilii la Epistola cгtre Filipeni, omilia a IX-a, pp. 153-154)

 

DESГVВRЄIREA (definiюia)

 

„Noi numim desгvвrєit pe acela care odatг cucredinюa are єi viaюa curatг.” (Comentariile sau Explicarea Epistolei cгtre Evrei, omilia IX, p. 148)

DESГVВRЄIREA (atingerea desгvвrєirii)

 

„Cel ce crede cг deja a ajuns la desгvвrєire єi nimic nu-i mai lipseєte pentru fapta bunг, оnceteazг de a mai alerga, gвndind cг a ajuns la юintг. Dar cel care crede cг оncг se aflг departe de capгt, nu va оnceta niciodatг din alergarea sa. Sг nu uitгm a medita neоncetat la aceasta, chiar de am fi fгcut mii de bunгtгюi. Pentru cг dacг Pavel, dupг mii de suferinюe єi dupг atвtea primejdii, judecг astfel, atunci noi cu atвt mai mult! Nu numai cг n-am cгzut, zice, din cauza neputinюei de a alerga atвta єi nu doar cг n-am deznгdгjduit, ci оncг mai єi alerg єi mг lupt cu curaj, єi singurul scop pe care-l am este ca sг progresez. ” (Omilii la Epistola cгtre Filipeni, omilia a XIII-a, pp. 224-225)

DESCВNTECELE

 

,,Aєadar, ce este єi mai de rвs, de care voiesc a vг vorbi? Ceva ce pare a fi nimic, dar de care eu suspin, pentru cг este оnceputul celei mai de pe urmг nebunii єi a celei mai de pe urmг prostii. Femei, slugi єi doici iau tinг din baie, оєi ung degetul єi fac semn pe fruntea copilului. Єi dacг le-ar оntreba cineva ce voiesc a face cu tina aceea, оюi rгspund cг acea tinг are putere de a alunga ochiul rгu єi viclean, deochiul єi pizma altora. Vai, cвtг putere mai are tina єi noroiul, de vreme ce tot asaltul diavolului оl opreєte! Єi nu vг acoperiюi obrazul de ruєine? Nu veюi cunoaєte oare, fie єi mai tвrziu, cursa diavolului, єi cum el aduce asuprг оncг din fragedг copilгrie uneltirile lui cele drгceєti? Dacг cu adevгrat tina face aceastг minune, pentru ce atunci nu faci єi tu aєa pe fruntea ta, tu care eєti bгrbat єi care ai poate mai mulюi duєmani decвt copilul, care te pizmuiesc? Pentru ce nu-юi bagi оntregul trup оn tinг? Cгci dacг tina are atвta putere pusг оn frunte, pentru ce atunci nu te-ai bгga cu totul оn ea? Toate acestea sunt rвs єi comйdii sataniceєti, care duc nu numai оn batjocurг pe cei amгgiюi, ci єi оn gheena.

Єi dacг astfel de fapte se petrec printre Elini, nu este vreun lucru de mirare, dar cвnd se petrec єi printre cei ce se оnchinг Crucii єi se оmpгrtгєesc Tainelor celor negrгite, cвnd, zic, se petrec asemenea fapte urвcioase chiar єi printre cei ce filosofeazг ca Creєtini, apoi atunci este vrednic de jale. Dumnezeu te-a cinstit pe tine a te unge cu mirul cel duhovnicesc, єi tu spurci copilul ungвndu-l cu tinг? Dumnezeu te-a cinstit, iar tu te necinsteєti singur? Tu ar trebui ca sг оnsemni pe fruntea copilului crucea, care aduce оntгrire nebiruitг, iarг acum, lгsвnd aceasta, te arunci оn asemenea nebunie sataniceascг? Єi dacг aceste lucruri li se par unora a fi mici єi nebгgate оn seamг, apoi afle cг acestea sunt pricina celor mai mari rele єi cг nici Pavel nu a trecut cu vederea cele pгrute ca mici. Оn adevгr, ce poate fi mai mic lucru ca a-єi acoperi omul capul? Dar priveєte cвtг vorbг face єi cu cвtг asprime opreєte acest lucru, spunвnd pe lвngг toate celelalte cг cel ce-єi acoperг capul sгu, singur єi-l necinsteєte[180]. Deci dacг cel ce оєi acoperг capul єi-l necinsteєte, dar оncг cel ce оl unge cu tinг, cum de nu spurcг pe copil? Deci cum оl dai оn mвinile preotului, spune-mi? Cum de ceri ca sг se punг de preot pe fruntea copilului pecetea harului, cвnd tu ai uns acea frunte cu tinг?” (Comentariile sau Tвlcuirea Epistolei оntвi cгtre Corinteni, omilia XII, p. 128)

 

„Ei bine, iatг o spun єi vг previn pe toate, cг dacг se va mai descoperi cineva fгcвnd acestea, fie cг ar lega hвrtiuюi de gвtul bolnavului, fie cг ar descвnta, fie оn fine oriєice din meєteєugul cel murdar, nu voi mai cruюa deloc. Dar ce, zici tu, sг moarг copilul? Dacг el trгieєte оn urma acestora, atunci el a murit; dar dacг fгrг de acele descвntece a murit, atunci trгieєte. Acum cвnd tu vezi pe fiul tгu ducвndu-se la curve, doreєti ca sг-l оnghitг pгmвntul de viu, єi zici: Ce folos dacг trгieєte?, єi cвnd оl vezi cг se primejduieєte оn mвntuirea lui, voieєti sг-l vezi оncг viu? Nu ai auzit pe Hristos Care zice: Cine-єi va pierde sufletul sгu … оl va afla pe el, єi cine va vrea sг-l mвntuiascг, pierde-l-va pe el (Mt., 16, 25)?” (Comentariile sau Explicarea Epistolei cгtre Coloseni, omilia VIII, p. 101)

 

„Aceasta este judecatг sataniceascг, aceasta este meєteєugire diavoleascг, ca sг astupe rгtгcirea, єi doctoria cea otrгvitoare sг o dea ca miere. Diavolul, fiindcг nu poate sг momeascг pe altг cale, a apucat pe calea aceasta a cвntecelor єi a aюiєoarelor atвrnate la gвt. Cu chipul acesta crucea se necinsteєte, iar zgardele єi cвntecele sunt cinstite; Hristos este defгimat iar оn locu-I este introdusг o babг beatг єi nгroadг, taina noastrг creєtineascг este cгlcatг оn picioare, iar rгtгcirea єi оnєelгciunea diavolului dгnюuiesc.” (Comentariile sau Explicarea Epistolei cгtre Coloseni, omilia VIII, p. 102)

 

„ Copilul a fost deochiat, zici. Cu adevгrat cг este de rвs єi ruєinos acest lucru. Dar pвnг cвnd oare cu asemenea copilгrii? Pвnг cвnd, cu asemenea drгcii? Cum sг nu rвdг de noi elinii? Cum sг nu ne ia оn bгtaie de joc, cвnd le spunem, cг puterea crucii este mare? Cum au sг creadг ei, cвnd ne vгd оntrebuinювnd asemenea mijloace, de care dвnєii rвd? Pentru aceea a lгsat Dumnezeu doctori єi doctorii? Dar ce? Sг las copilul sг moarг, zici, dacг ei nu-l pot vindeca? Dar unde se duce copilul tгu, nenorocitule? La ce tiran se duce? Spre care demoni pleacг de aici? Oare nu se duce la cer? Oare nu se duce la Stгpвnul sгu? De ce plвngi? De ce te vaiюi? De ce eєti nemulюumitor? Iubeєti darul mai mult decвt pe cel ce l-a dгruit? Dar sunt slab, zici, єi mi se zguduie cele dinгuntru ale mele. Pune оnsг оn faюa acestor contrarietгюi, frica de Dumnezeu, pentru cг dacг оn relele tale ceea ce este mai puternic scoate єi astupг ce este mai slab ― ca de exemplu antidotul care scoate єi astupг efectele otrгvii ― cu atвt mai mult оn relele spiritului frica de Dumnezeu alungг frica єi supгrarea.” (Comentariile sau Explicarea Epistolei cгtre Coloseni, omilia VIII, p. 103)

 

„Dar mi-am adus aminte єi de alюi fraєi ucigaєi, precum de exemplu de Abesalom, care a ucis pe fratele sгu cel dintвi, Amnon (Cart. II, Оmp., cap 13), iar David оmpгratul, care iubea pe copil, s-a оmbrгcat оn sac єi єi-a pus cenuєг оn cap, dar n-a chemat nici vrгjitori, nici descвntгtori, deєi erau єi pe atunci ― dupг cum o dovedeєte Saul, ― ci a rugat cгlduros pe Dumnezeu. Aceasta fг єi tu; ceea ce a fгcut dreptul acela fг єi tu!” (Comentariile sau Explicarea Epistolei cгtre Coloseni, omilia VIII, p. 104)

 

„Ai cгzut poate оntr-o boalг grea єi mulюi vin ca sг te оndatoreze cu de-a sila, unii cu descвntece, alюii cu hвrtiuюe atвrnate la gвt, iar alюii оncercвnd a te mвngвia cu altele de acest fel? Ei bine, suferit-ai tu boala cu bгrbгюie єi fгrг sг te abaюi din calea cea dreaptг? Preferat-ai de a pгtimi orice, numai ca sг nu faci nimic din cele ale idololatrilor? Aceasta-юi va aduce юie cununa muceniciei. De aceasta sг nu te оndoieєti deloc, iar dacг doreєti sг afli cum єi оn ce fel, eu оюi voi spune. Оntr-adevгr, cг dupг cum martirul suferг cu bгrbгюie durerile muncilor cu care este torturat, numai ca sг nu se оnchine idolilor, tot aєa єi tu suferi durerile cauzate de boalг cu mai multг mulюumire, decвt sг alergi la vreun ajutor al descвntгtorilor, sau sг faci ceva din ceea ce-юi poruncesc sг faci. Sunt grozave durerile ce le suferг martirul? Dar єi durerile bolnavului sunt mai оndelungate, aєa cг la acelaєi sfвrєit ajung, єi de multe ori sunt mai grozave decвt ale celui dintвi.” (Comentariile sau Explicarea Epistolei I cгtre Tesaloniceni, omilia III, оn vol. Comentariile sau Explicarea Epistolei cгtre Coloseni, I єi II Tesaloniceni, p. 193)

 

„Porюi nu numai talismane, dar te duci єi la descвntгtori єi aduci оn casг tot felul de babe bгute єi nebune.

Nu юi se face ruєine єi nu roєeєti, dupг atвta оnvгюгturг, sг te aduni cu unele ca ele? Partea cea mai оnspгimвntгtoare a оnєelгciunii este cг, sfгtuindu-te єi cercetвndu-юi noi sг te оndepгrtezi de ele, crezвnd cг te aperi, zici: Femeia aceasta nu face decвt sг spunг descвntece єi este creєtinг, pentru cг nu rosteєte altceva decвt numele lui Dumnezeu. Uite, pentru asta o urгsc оn primul rвnd єi mг оntorc cu scвrbг de la ea, fiindcг se foloseєte de numele lui Dumnezeu ca sг-L huleascг. Spunвnd cг e creєtinг face ce fac єi idolatrii.

Dar demonii оnєiєi rosteau numele lui Dumnezeu, єi erau demoni; deєi spuneau despre Hristos: Te єtim cine eєti: Sfвntul lui Dumnezeu (Marcu 1, 24), Domnul i-a certat єi i-a izgonit.

Vг rog, dar, sг rгmвneюi curaюi єi neatinєi de оnєelгciune єi cuvвntul meu sг-l aveюi drept toiag (...) Odatг cu cuvintele acestea sг-юi оnchini fruntea єi ai sг vezi cг nu numai omul care юi-a ieєit оn cale, dar nici diavolul оnsuєi nu te va putea vгtгma, vгzвndu-te pretutindeni apгrat de aceste arme...” (Catehezг I PGB 30, PG 570-576, оn vol. Diavolul єi magia, p. 110)

 

„Aєtepюi, poate, sг te tгmгduiascг demonii? Cвnd Hristos le-a оngгduit sг intre оn porci, nici n-au aєteptat єi i-au єi оmpins sг se arunce оn mare fгrг sг le pese cвtuєi de puюin de ei. Le va pгsa, crezi, de trupurile oamenilor? Bine ar fi mгcar de nu i-ar mai omorо pe oameni єi de nu le-ar mai voi rгul.

Te-au scos din rai, юi-au rгpit cinstea pe care o aveai оn ceruri єi vrei acum sг-юi vindece trupul? Sunt lucruri de rвs єi basme. Demonii єtiu sг facг numai rгu єi sг aducг numai vгtгmare, nu єi sг vindece.

Nu le e lor milг de suflet єi, spune-mi, le va fi milг de trup? Ei nu se strгduiesc decвt sг-l оndepгrteze pe om de оmpгrгюia lui Dumnezeu єi tu crezi cг ar voi sг-l izbгveascг de boli? Nu l-ai auzit pe profet, sau, mai bine zis, pe Dumnezeu, Care grгieєte prin profet, spunвnd cг nu pot face nici rгu nici bine? Єi chiar dacг ar putea єi ar voi sг tгmгduiascг, lucru cu neputinюг, tu oricum pгzeєte-te sг primeєti оn schimbul unui cвєtig mic єi vremelnic, osвnda veєnicг. Оюi tгmгduieєte trupul ca sг-юi pierzi sufletul? Nu e un tвrg bun. L-ai mвniat pe Dumnezeu, Fгcгtorul trupului єi оl chemi sг te vindece pe diavol, care-юi vrea doar rгul? Cum, atunci, sг nu te momeascг lesne, cu єtiinюa lui vindecгtoare, orice idolatru єi cum sг nu te facг sг crezi єi sг slujeєti dumnezeieєtilor neamurilor?

Vracii, cu meєteєugul lor, pe mulюi i-au tгmгduit de boli єi pe mulюi ce erau bolnavi i-au fгcut sгnгtoєi. Numai cг pentru aceasta trebuie sг fii pгrtaє la necinstirea lui Dumnezeu.

Departe de noi asemenea gвnd! Ascultг ce spune Moise iudeilor: De se va ridica оn mijlocul tгu prooroc sau vгzгtor de vise єi va face оnaintea ta semn єi minune. Єi se va оmplini semnul sau minunea aceea, de care юi-a grгit el, єi-юi va zice atunci: sг mergem dupг alюi dumnezei, pe care tu nu-i єtii єi sг le slujim acelora. Sг nu asculюi cuvintele proorocului aceluia sau ale acelui vгzгtor de vise... (Deuteronom 13, 1-3).

Aceasta оnseamnг cг dacг vreun prooroc se va arгta, va face semne, va оnvia morюii, va curгюa leproєii sau va vindeca schilozii єi te va chema, arгtвndu-юi aceste minuni, sг nu mai crezi оn Dumnezeul tгu єi sг te lepezi de El, sг nu crezi оn puterea lui. Domnul Dumnezeul tгu te оncearcг ca sг vadг dacг-L iubeєti din toatг inima ta єi din tot sufletul tгu.

Este limpede, dar, cг demonii nu vindecг. Dacг totuєi Dumnezeu le оngгduie cвndva sг tгmгduiascг vreo boalг, aєa cum fac oamenii, este ca sг te оncerce єi nu pentru cг Dumnezeu n-ar єti, ci ca sг оnveюi sг nu-i suferi pe demoni nici dacг tгmгduiesc.

Dar ce vorbesc eu de tгmгduirea trupului? Dacг cineva te sperie cu gheena ca sг te lepezi de Hristos, sг nu primeєti.

Dacг-юi fгgгduieєte cineva оmpгrгюie cerвndu-юi оn schimb sг te оndepгrtezi de Fiul Unul Nгscut al lui Dumnezeu, sг te оntorci de la el, sг-l urгєti єi sг fii ucenicul lui Pavel єi cu rвvnг sг repeюi cuvintele pe care le-a vestit fericitul єi viteazu-i suflet: cгci sunt оncredinюat cг nici moartea, nici viaюa, nici оngerii, nici stгpвnirile, nici cele de acum, nici cele ce vor fi, nici puterile. Nici оnгlюimea, nici adвncul єi nici o altг fгpturг nu va putea sг ne despartг pe noi de dragostea lui Dumnezeu, cea оntru Hristos Iisus, Domnul nostru (Romani 8, 38).

Pe el nu-l despart de iubirea lui Hristos nici оngerii, nici puterile, nici cele prezente, nici cele viitoare єi nici vreo fгpturг, iar pe tine te оndepгrteazг de El vindecarea trupului?

Ce iertare vom putea noi primi? De Hristos trebuie sг ne temem mai tare decвt de gheenг єi pe El trebuie sг-L dorim mai aprins decвt orice оmpгrгюie.

Dacг se оntвmplг єi ne оmbolnгvim, e mai bine sг rгmвnem bolnavi, decвt sг fim tгmгduiюi de niєte demoni єi sг ne lepгdгm de Dumnezeul nostru.

Pentru cг, deєi, ne tгmгduiesc, оn fapt, mai mult ne vatгmг decвt ne sunt de folos.

Ei sunt de folos trupului, care oricum are sг moarг єi sг putrezeascг nu peste mult timp, dar vatгmг, оn schimb, foarte tare sufletul, care este nemuritor.

Єi, aєa cum fac negustorii de sclavi, momind copii cu bunгtгюi (dulciuri, nгut prгjit, sau multe altele), rгpindu-le libertatea єi chiar єi viaюa, tot aєa fac єi demonii, fгgгduind vindecarea unui mгdular al trupului, dar fгcвndu-ne sг pierdem mвntuirea sufletului.

Noi, iubiюilor, sг nu оngгduim una ca asta. Sг avem grijг єi sг ne pгzim cu orice chip de necredinюг єi de a ne lepгda de Dumnezeul nostru.

Oare Iov n-ar fi putut sг creadг cuvintele femeii sale єi sг-L blesteme pe Dumnezeu єi sг scape de nenorocirea care dгduse peste el? Cгci spunea: Blesteamг pe Dumnezeu єi mori! (Iov 2, 9). Iov, оnsг, a preferat sг rabde, sг se topeascг pe picioare єi sг sufere plaga pe care nimeni altul n-ar fi putut-o оndura, decвt sг scape de cumplitele chinuri єi de nenorociri, blestemвndu-L pe Dumnezeu.

Pe el sг-l imiюi. Chiar dacг diavolul оюi promite sг te scape de necazurile care te copleєesc, nu-i crede lui єi nu-i ceda. Fг єi tu aєa cum a fгcut dreptul Iov, care nu s-a lгsat convins de vorbele nevestei sale, ci a ales sг rabde boala mai bine decвt sг-єi piardг credinюa єi mвntuirea sufletului.

Dumnezeu nu te pгrгseєte atunci cвnd оngгduie sг te оmbolnгveєti єi sг suferi cele mai grele boli, ci voieєte sг te facг єi mai plin de slavг єi mai strгlucit. Rabdг, dar, cu tгrie ca sг auzi єi tu: Nu crezi cг de aceea am fгcut ce am fгcut, ca sг Mг arгt drept? (Iov).” (Оmpotriva Iudeilor I, PGB 34, 132-138. PG 48, 854-855, оn vol. Diavolul єi magia, pp. 110-113)

 

„Am spus aceste lucruri pentru lгudгroєii care strigг cг demonii tгmгduiesc. Ca sг cunoєti cг nu este adevгrat, ascultг ce supune Domnul Hristos despre diavol: El, de la оnceput a fost ucigгtor de oameni... (Ioan 8, 44).

Dumnezeu оl numeєte ucigгtor de oameni єi tu alergi la el ca la doctor? Cum te vei apгra, spune-mi, cвnd vei fi оnvinuit cг ai socotit mai vrednice vrгjile decвt ce a lгsat Domnul Hristos?

Cвnd Dumnezeu оl numeєte ucigгtor de oameni, tu primeєti vrгjile єi descвntecele celor ce strigг lucruri оmpotriva dumnezeieєtilor rвnduieli єi spun cг diavolul poate vindeca boli єi neputinюe?

Nu arгюi cг mai mult te оncrezi оn ele decвt оn Dumnezeu, chiar dacг nu o spui оn cuvinte? Єi dacг diavolul este ucigaє de oameni este limpede cг єi demonii care-l slujesc sunt la fel.

Domnul Hristos te-a оnvгюat cг aєa este, prin faptele єi lucrгrile Sale. Atunci cвnd le-a оngгduit demonilor sг intre оn turma de porci, au aruncat toatг turma оn mare (Matei 8, 28-32), ca sг оnveюi cг єi oamenilor le-ar fi putut face acelaєi lucru, dacг Dumnezeu le-ar fi оngгduit.

Dumnezeu, оnsг, i-a oprit єi nu i-a lгsat. Demonii au arгtat ce sunt оn stare sг facг cu puterea pe care au cгpгtat-o asupra porcilor. Au arгtat cг, nefiindu-le milг de ei, cu atвt mai mult nu s-ar fi dat оn lгturi sг ne facг acelaєi lucru єi nouг.” (Оmpotriva Iudeilor VII, PG 48, 940, оn vol. Diavolul єi magia, pp. 122-123)