DUMNEZEU (vederea lui Dumnezeu)

 

„ Єi s-a arгtat Domnul Dumnezeu lui Avram.

Acum оntвlnim pentru оntвia oarг оn Scripturг cuvвntul s-a arгtat. Dumnezeiasca Scripturг n-a folosit acest cuvвnt nici cu Adam, nici cu Abel, nici cu Noe, nici cu altcineva. Ce оnseamnг, dar, aceste cuvinte: єi s-a arгtat? Pentru ce atunci Scriptura spune оn altг parte: Nimeni nu va vedea pe Dumnezeu єi va trгi? (Ieє., 12, 7). Ce putem gвndi, dar, de aceste cuvinte ale Scripturii, care spun cг Dumnezeu S-a arгtat? Cum s-a arгtat dreptului Avram? Oare a vгzut Avram fiinюa lui Dumnezeu? Nu! Doamne fereєte!

- Dar ce?

- Dumnezeu S-a arгtat aєa cum numai El singur єtie єi atвt cвt putea Avram sг vadг. Iscusit este оnюeleptul єi bunul nostru Stгpвn! Se pogoarг spre firea omeneascг єi se оnfгюiєeazг celor care se pregгtesc оn chip vrednic. Єi asta o aratг prin profetul Osie, cвnd spune: Eu am оnmulюit vedeniile єi оn mвinile proorocilor m-am asemгnat (Osie, 33, 20). Isaia l-a vгzut єezвnd pe scaun (Isaia, 6, 1); dar cuvintele acestea sunt nevrednice de Dumnezeu, cг Dumnezeu nu єade. Cum ar putea єedea pe scaun firea cea netrupeascг єi nepieritoare? Daniil iarгєi L-a vгzut ca vechi de zile (Dan., 7, 22). Zaharia apoi L-a vгzut оntr-un fel, iar Iezechiil оn alt fel. De asta Dumnezeu a spus: Eu am оnmulюit vedeniile, оn loc de: M-am arгtat aєa, dupг vrednicia fiecгruia. ” (Omilii la Facere, omilia XXXII, II, оn col. PSB, vol. 21, p. 410)

 

„Dar dacг vrem, vom vedea єi noi pe Hristos. Nu aєa cum L-au vгzut aceia atunci оn munte, ci cu mult mai strгlucitor. Оn ziua cea din urmг, nu va veni aєa; atunci pe Tabor, pentru a-i cruюa pe ucenici, a dat drumul numai la atвta strгlucire cвt puteau ei suferi; оn ziua cea din urmг оnsг va veni cu оnsгєi slava Tatгlui; єi nu numai cu Moise єi Ilie, ci cu oєtire nenumгratг de оngeri, cu arhangheli, cu heruvimi, cu popoarele acelea nenumгrate de puteri cereєti; nu va avea un nor deasupra capului Lui, ci cu cerul оnfгєurat. Dupг cum atunci cвnd se face judecatг оnaintea poporului se dau la o parte perdelele, iar judecгtorii sunt vгzuюi de toюi cei de faюг, tot aєa єi atunci, оn ziua cea mare a judecгюii lumii, toюi оl vor vedea pe Hristos stвnd pe scaunul de judecatг; toюi oamenii vor sta оnaintea Lui; єi El, cu gura Lui, va grгi oamenilor”. (Omilii la Matei, omilia LVI, IV, оn col. PSB, vol. 23, p. 653)

 

„Ce vom rгspunde noi lui Isaia care-єi ridicг aєa de sus glasul, zicвnd: Vгzut-am pe Domnul aєezat pe un tron minunat єi оnalt (Is., 6, 1)? Lui Ioan care-i dг aceastг mгrturie cг el a spus aceste cuvinte atunci cвnd a vгzut slava Lui? (Ioan 12, 41). Lui Ezechiel cгci L-a vгzut la fel pe Domnul aєezat pe Heruvimi (Ezech., 1). Lui Daniel, care zice cг cel vechi de zile a єezut? (Dan., 7, 9). Єi lui Moise оnsuєi, care vorbeєte aєa despre Dumnezeu: Aratг-mi mie faюa Ta ca оnsuєi cunoscut sг Te vгd (Ieє., 33, 13; 70)? Iacob, pentru cг l-a vгzut pe Dumnezeu, a fost numit Israel (Fac., 32, 28), cгci Israel оnseamnг un om care vede pe Dumnezeu; єi alюii L-au vгzut.

Pentru ce zice Sfвntul Ioan: Pe Dumnezeu nu L-a vгzut nimeni niciodatг? Aceasta o zice pentru a ne face sг cunoaєtem cг Dumnezeu оn aceste arгtгri оєi tempera strгlucirea Sa, acomodвndu-Se slгbiciunii omeneєti, єi cг El nu S-a fгcut cunoscut niciodatг оn substanюa Sa curatг. Dacг oamenii L-au vгzut chiar оn natura Sa, ei nu L-ar fi vгzut оn atвtea moduri diferite, pentru cг El este simplu, fгrг оnchipuire, fгrг compoziюie, fгrг limite, cг El nu este nici aєezat, nici оn picioare єi nici nu merge. Acestea sunt acolo lucruri proprii trupului. Dar ceea ce este, El singur o єtie. Єi ceea ce spun, Dumnezeu Tatгl o aratг prin gura unuia dintre profeюii Sгi: Eu am vorbit cгtre prooroci єi le-am оnmulюit vedeniile єi tot prin prooroci am grгit оn pilde (Os., 12, 11), adicг, Eu m-am potrivit dupг slгbiciunea lor, Eu nu m-am arгtat lor aєa cum sunt.

Precum El trebuia sг vinг la noi оn trup adevгrat, de multг vreme pregгtea El oamenii sг vadг substanюa lui Dumnezeu, atвta cвt o puteau ei vedea. Оn sfвrєit, ceea ce este Dumnezeu, nu numai profeюii, ci chiar оngerii єi arhanghelii n-o vгd. Sг-i оntrebгm, ei nu vг vor rгspunde nimic asupra substanюei, ci numai vor cвnta: Slavг оntru cei de sus lui Dumnezeu єi pe pгmвnt pace оntre oameni bunг voire! (Lc., 2, 14). Dacг vreюi sг оnvгюaюi ceva lucruri de la heruvimi єi serafimi, ei vг vor rгspunde prin aceste cвntece mistice de sfinюire: Cerurile єi pгmвntul s-au umplut de slava Lui (Is., 6, 3). Dacг vг adresaюi puterilor cereєti, nu veюi оnvгюa alt lucru decвt cг toatг slujba lor este de a lгuda pe Dumnezeu: Lгudaюi-L pe El toюi оngerii Lui, lгudaюi – L pe El toate puterile Lui (Ps., 142, 2). Este sigur deci cг singur Fiul оl vede, єi la fel Duhul Sfвnt. Cгci cum va putea fiinюa creatг sг vadг fiinюa necreatг? Cгci dacг nu putem vedea nici o fiinюг netrupeascг, cu toate cг ea este creatг (оngerii) putem mai puюin vedea natura netrupeascг єi necreatг; pentru aceasta zice Sfвntul Pavel aєa: Nimeni dintre oameni nu L-a vгzut, єi nu poate sг-L vadг (1 Tim., 6, 16).” (Comentar la Evanghelia de la Ioan, omilia XV, 1, p. 72)

 

„Cгci dacг zice El altгdatг: Dumnezeu s-a arгtat оn trup (1 Tim., 3, 16), nu vг miraюi: arгtarea prin trup nu este o arгtare dupг substanюг.” (Comentar la Evanghelia de la Ioan, omilia XV, 1, p. 72)

 

„... zice Iisus Hristos: Sг nu dispreюuiюi pe unul din aceєti prea mici. Cгci vг spun vouг cг оngerii lor оn ceruri pururea vгd faюa Tatгlui Meu (Mt., 18, 10). Єi ce! Dumnezeu are o faюг, este El оnchis оn ceruri? Sг nu fie nimeni aєa de nebun s-o spunг. Ce оnюelege Iisus Hristos prin aceste cuvinte? Ceea ce оnюelege atunci cвnd zice: Fericiюi cei curaюi cu inima cг aceia vor vedea pe Dumnezeu (Mt., 5, 8). El vorbeєte de aceastг vedere duhovniceascг care ne este posibilг din partea lui Dumnezeu; la fel noi trebuie sг spunem despre оngeri, cг fiind creaturi curate єi priveghetoare, оl au pe Dumnezeu pururea prezent єi nu se gвndesc decвt la El. Pentru aceasta, spune El Оnsuєi: Nimeni nu cunoaєte pe Tatгl fгrг numai Fiul (Mt., 11, 27). Ce oare! Suntem noi toюi оn necunoaєtere? Fereascг Dumnezeu! Dar nimeni nu-L cunoaєte ca єi Fiul. Precum deci mulюi L-au vгzut pe atвt cвt poate sufletul omului sг ajungг la aceastг vedere, єi cг nimeni n-a vгzut substanюa Lui, acum la fel noi Оl cunoaєtem toюi pe Dumnezeu, dar nimeni nu cunoaєte natura Sa єi substanюa Sa, decвt Cel ce este nгscut din El. Cгci, prin cuvвntul de cunoaєtere, Sfвntul Ioan оnюelege aici o vedere єi o оnюelegere sigurг, deplinг єi оntreagг, єi aceea pe care a dat-o Tatгl Fiului. Precum Mг cunoaєte pe mine Tatгl tot aєa cunosc єi Eu pe Tatгl (Ioan 10, 15).

Pentru aceasta, priviюi єi vedeюi, cu ce siguranюг єi tгrie se pronunюг Evanghelistul zicвnd: Nimeni n-a vгzut vreodatг pe Dumnezeu, el n-a adгugat: Fiul care L-a vгzut ne-a dat cunoaєterea; ci a spus ceva cuvinte mai mult decвt vederea, prin aceste cuvinte: Fiul cel Unul-nгscut, Care, este оn sвnul Tatгlui. Єi оn sfвrєit, a fi оn sвnul Tatгlui, este mai mult decвt a-L vedea. Cel ce nu mai vede nu are o cunoaєtere deplinг єi desгvвrєitг a obiectului pe care оl vede, dar cel ce locuieєte оn sвn nu ignorг nimic. Atunci cвnd auziюi aceste cuvinte: nimeni nu cunoaєte pe Tatгl fгrг numai Fiul, nu ziceюi: Dacг Fiul оl cunoaєte pe Tatгl mai mult decвt ceilalюi, totodatг El nu-L cunoaєte оn plinгtatea Lui; cгci pentru a preveni aceastг obiecюie ne-a fгcut Evanghelistul sг remarcгm cг Fiul rгmвne оn sвnul Tatгlui, єi cг Iisus Hristos zice cг El Оl cunoaєte atвt pe Tatгl pe cвt Оl cunoaєte Tatгl pe Fiul.” (Comentar la Evanghelia de la Ioan, omilia XV, 2, p. 73)

 

„Apoi iatг ce vrea sг zicг Iisus Hristos: Dacг voi aюi cunoaєte esenюa єi demnitatea Mea, aюi cunoaєte єi pe cea a Tatгlui Meu. Acum Оl cunoaєteюi єi L-aюi єi vгzut; adicг: voi L-aюi vгzut, voi оl vedeюi prin Mine, vгzвndu-Mг pe Mine.

Iisus Hristos numeєte aici vedere cunoaєterea interioarг єi duhovniceascг a sufletului, cгci ceea ce se vede оn mod exterior, noi putem sг le vedem оn acelaєi timp єi sг nu le cunoaєtem, dar ceea ce se cunoaєte, noi nu putem sг le cunoaєtem єi sг nu єtim ceea ce sunt ele. Pentru aceea zice Mвntuitorul: Оl cunoaєteюi, precum, zice El, El a fost vгzut de оngeri chiar; dar nimeni n-a vгzut propria Lui substanюг, єi cu toate acestea, Iisus Hristos zice cг ucenicii Sгi au vгzut-o; ascultaюi, dupг mгsura cu care puteau ei оnюelege. El a vorbit aєa pentru vг оnvгюa cг cel ce L-a vгzut, cunoaєte la fel pe Tatгl. Оntr-un cuvвnt, ucenicii Оl vedeau, nu cu adevгrat оn substanюa lui simplг єi curatг, ci оmbrгcat оn trup. Altгdatг numeєte Iisus Hristos vederea cunoaєtere, ca atunci cвnd zice: Fericiюi cei curaюi cu inima cг aceea vor vedea pe Dumnezeu (Mt., 5, 8). Ori, Mвntuitorul numeєte curaюi, nu numai pe cei ce se abюin de la desfrвnare, ci pe cei ce se abюin de la orice fel de pгcat, fiindcг orice pгcat оntinг sufletul.” (Comentar la Evanghelia de la Ioan, omilia LXXIII, 2, p. 376)

 

,, Єi оn anul morюii regelui Ozia, am vгzut pe Domnul stвnd pe un scaun оnalt єi mгreю; serafimii stгteau оn jurul lui єi fiecare avea cвte єase aripi: cu douг оєi acopereau feюele, iar cu douг picioarele (Is. 6, 1-2).

Care sг fie pricina pentru care оєi acoperг feюele, punвndu-єi оnainte aripile, rгspunde-mi? Єi care altг pricinг sг fie decвt aceea cг ei nu puteau оndura strгfulgerarea plinг de strгlucire єi acele raze de luminг care veneau dinspre tron? Aceasta, cu toate cг ei nu vedeau lumina оnsгєi оn puritatea ei, nici esenюa lui Dumnezeu lipsitг de acoperire, ci le stгtea оnainte chipul coborвrii cгtre cele vгzute. Dar ce este coborвrea? Este modul prin care Dumnezeu nu se aratг aєa cum este, ci se aratг pe el оnsuєi dupг cum poate fi vгzut de cгtre cel ce este оn stare sг-l contemple, potrivindu-єi chipul оn care apare pe mгsura slгbiciunii celor care оl privesc.

Faptul cг avea loc o coborвre apare evident chiar din cuvintele profetului: L-am vгzut pe Domnul stвnd pe un scaun оnalt єi mгreю, dar Dumnezeu nu se aєazг, acesta fiind modul оn care nu pot apгrea decвt fiinюele corporale. Iar cвt priveєte cuvintele pe un scaun, Dumnezeu nu poate fi cuprins оntr-un scaun, cвtг vreme divinitatea nu poate fi circumscrisг vreunui lucru. Dar serafimii nu puteau оndura nici mгcar o asemenea coborвre, cu toate cг i se aflau оn preajmг: serafimii stгteau оn jurul Lui. Prin urmare, faptul cг se aflau оn preajmг era mai degrabг pricina pentru care nu puteau sг-l vadг. Fiindcг nu se vorbeєte despre un loc anumit, ci Duhul Sfвnt doreєte sг arate cг, deєi [serafimii] se aflг mai aproape de esenюa divinг decвt noi, tot nu o pot contempla. De aceea єi spune: serafimii stгteau оn jurul Lui, nu pentru a ne induce ideea unui loc anumit, ci dezvгluind prin apropierea locului faptul cг fiinюa lor este mai apropiatг de Dumnezeu decвt este a noastrг.

Noi nu оntrezгrim caracterul incomprehensibil al lui Dumnezeu aєa cum o fac acele puteri, ca unele care sunt mai pure, mai оnюelepte єi mai strгvгzгtoare decвt оi stг оn putere naturii umane. Оntocmai cum neputinюa de a оnfrunta razele soarelui nu este aceeaєi pentru orb єi pentru cel ce vede, la fel, neputinюa de a-l cunoaєte pe Dumnezeu nu este pentru noi la fel de mare cum este pentru aceia. Iar distanюa care оl separг pe cel orb de cel ce vede este la fel de mare precum deosebirea dintre noi єi aceia. De aceea, cвnd оl auzi pe profet cг spune: L-am vгzut pe Dumnezeu, sг nu оюi оnchipui cг el a vгzut acea esenюг, ci numai chipul coborвrii, ba оncг єi pe acesta mai nedesluєit decвt puterile de sus, deoarece nu a avut puterea sг vadг precum heruvimii.

Dar ce vorbesc eu despre acea preafericitг substanюг, cвtг vreme omul nu poate privi fгrг teamг fiinюa оngerului?” (Despre necunoaєterea lui Dumnezeu, cuvвntarea III, pp. 67-69)

 

,,Rгspunde-mi, Ioane, ce vrei sг spui?, Pe Dumnezeu nimeni nu l-a vгzut vreodatг. Dar ce ne vom face cu profeюii care spun cг l-au vгzut pe Dumnezeu? Cгci Isaia spune: L-am vгzut pe Dumnezeu stвnd pe un scaun оnalt єi mгreю (Is. 6, 1). La rвndu-i, Daniel: Am privit pвnг cвnd au fost aєezate scaune єi s-a aєezat Cel vechi de zile (Dan. 7, 9). Iar Miheia: L-am vгzut pe Domnul Dumnezeul lui Israel stвnd pe tronul sгu ” (III Reg. 22, 19) єi la fel un alt profet: L-am vгzut pe Dumnezeu stвnd deasupra altarului de jertfг єi mi-a spus: Loveєte locul de ispгєire (Amos 9, 1). Єi pot fi adunate multe asemenea mгrturii. Aєadar, cum de spune Ioan cг: Pe Dumnezeu nimeni nu l-a vгzut vreodatг? O spune pentru ca tu sг pricepi cг existг o оnюelegere precisг a lui єi o cunoaєtere clarг a esenюei divine. Faptul cг toate acele viziuni surprindeau chipul coborвrii lui Dumnezeu єi nici unul din acei profeюi nu a vгzut esenюa purг reiese оn chip vгdit din deosebirile dintre viziuni. Cгci Dumnezeu este simplu, fгrг pгrюi єi fгrг formг, pe cвnd toюi aceєtia vedeau diferite forme.

De altminteri, El ne aratг chiar acest lucru, din nou prin intermediul unui alt profet, єi, pentru a-i convinge pe aceєtia cг nu au vгzut оn chip limpede esenюa, spunea: Am оnmulюit vedeniile profeюilor єi am dat asemгnarea mea pe mвinile lor (Os. 12, 11). Nu mi-am arгtat оnsгєi esenюa mea, a vrut El sг spunг, ci chipul coborвrii mele, potrivit cu slгbiciunea privitorilor. Cu siguranюг, Ioan nu s-a referit numai la oameni cвnd a spus: Pe Dumnezeu nimeni nu l-a vгzut vreodatг. Cгci acesta era un lucru evident atвt din cuvвntul profetic pe care оl amintesc iarгєi: Am оnmulюit vedeniile profeюilor єi am dat asemгnarea mea pe mвinile lor, cвt єi din dezvгluirea fгcutг lui Moise. Fiindcг acela dorea sг оl vadг pe Dumnezeu оnaintea ochilor sгi, El оi spune: Nimeni nu va putea vedea faюa mea єi sг trгiascг (Ex. 33, 20).

Astfel, aceasta este un lucru vгdit pentru noi єi bine cunoscut. Prin urmare, cuvintele Pe Dumnezeu nimeni nu l-a vгzut vreodatг nu au fost rostite de Ioan numai оn privinюa naturii noastre, ci єi оn privinюa puterilor de sus. Din acest motiv оl єi prezintг pe Fiul cel Unul-Nгscut ca pe acela care a dat aceastг оnvгюгturг. Pentru a nu se gгsi unul care sг spunг: De unde reiese limpede cг este aєa?, a adгugat: Fiul cel Unul-Nгscut, cel care este оn sвnul Tatгlui, acesta a fost cunoscut, prezentвnd, astfel, o mгrturie єi un dascгl demn de crezare al acestei оnvгюгturi. Cгci, dacг ar fi vrut sг ne arate cг avem de-a face cu acelaєi lucru pe care l-a rostit єi Moise, nu ar mai fi avut rost sг precizeze cг Fiul cel Unul-Nгscut a fгcut cunoscutг оnvгюгtura. Fiindcг nu o datг cu precizarea Оnsuєi Cel Unul-Nгscut a fгcut cunoscut, ci єi mai оnainte ca Ioan sг spunг cг a оnvгюat de la cel Unul-Nгscut, profetul ne arгtase limpede cг a оnvгюat de la Dumnezeu. Numai pentru cг urmгrea sг ne dezvгluie ceva mai mult decвt cele spuse atunci de Moise, anume, faptul cг nici puterile de sus nu оl vгd pe Dumnezeu, de aceea l-a prezentat pe Cel Unul-Nгscut ca dascгl al оnvгюгturii.

Iar оn acest loc sг оnюelegi cг vedere оnseamnг cunoaєtere. Bineоnюeles, nu se cuvine sг gвndeєti cг puterile netrupeєti au parte de pupile, ochi єi gene, ci, aєa cum este vederea pentru noi, la fel este cunoaєterea pentru acelea. Astfel, cвnd auzi cг Pe Dumnezeu nimeni nu l-a vгzut vreodatг, socoteєte cг юi-a fost dat sг auzi cг nimeni nu l-a cunoscut pe Dumnezeu оn esenюa sa cu deplinг claritate. La fel, cвnd auzi despre serafimi cг єi-au plecat ochii єi єi-au pus o pavгzг оnaintea privirii, єi cвnd auzi cг heruvimii au fгcut acelaєi lucru, sг nu socoteєti cг este vorba despre ochi sau despre gene – fiindcг acesta este un comportament specific corpului –, ci sг crezi cг acestea sunt modalitгюile prin care profetul a vorbit acoperit despre cunoaєterea cu care sunt оnzestraюi.

Prin urmare, cвnd profetul spune cг aceєtia nu pot оndura sг priveascг chipul coborвrii lui Dumnezeu, nu vrea sг spunг altceva decвt cг ei nu pot оndura sг deюinг o cunoaєtere deplinг єi o оnюelegere precisг cu privire la Dumnezeu, єi cг nu оndrгznesc sг priveascг direct la esenюa divinг оn puritatea єi plinгtatea acesteia єi nici mгcar la chipul coborвrii lui Dumnezeu. Iar a privi direct оnseamnг a cunoaєte.” (Despre necunoaєterea lui Dumnezeu, cuvвntarea IV, pp. 90-92)

 

„Єi precum auzim cг оmpгraюii au hlamidг єi coroanг єi haine de fir єi scaunul cel оmpгrгtesc єi ne minunгm cu adevгrat, cu atвt mai mult ne minunгm, cвnd trгgвndu-se perdelele, Оl vom vedea pe Domnul єezвnd pe scaun оnalt. Cвnd se vor trage perdelele cerului єi Оmpгratul оngerilor pogorвndu-se, оnconjurat de mulюimile cereєti, atunci, prin vedere, mai mult ne minunгm. Pune-юi оn minte, ce minune mai mare este sг vezi firea noastrг purtвndu-se peste heruvimi єi toata puterea оngereascг revгrsatг оmprejurul ei.” (Cuvвnt cгtre cei ce cred cг diavolii ocвrmuiesc cele omeneєti єi se necгjesc pentru pedepsele lui Dumnezeu, єi se smintesc pentru оndestulгrile celor rгi єi pentru suferinюele celor drepюi, оn vol. Din ospгюul stгpвnului, p. 15)

DUMNEZEU (lumina dumnezeiascг)

 

„ Eu sunt lumina. Dar care este, vг rog aceastг luminг? Ea nu este sensibilг, ci este duhovniceascг єi aceasta este care lumineazг sufletul.” (Comentar la Evanghelia de la Ioan, omilia V, 3, p. 31)

 

„Nici moartea, nici greєeala n-au putut sг supravieюuiascг, nici s-o оnvingг pe acea luminг, єi dimpotrivг ea ilumineazг totul, єi strгluceєte prin propria Sa putere; iatг pentru ce zice evanghelistul: єi оntunericul nu a cuprins-o. Cгci aceastг luminг este de neоnvins, єi ea nu locuieєte оn mod voluntar оn sufletele care nu voiesc sг fie luminate.” (Comentar la Evanghelia de la Ioan, omilia V, 3, p. 32)

 

„Precum nu te poюi bucura bine de lumina soarelui, dacг nu sunt deschiєi ochii, la fel, nu se participг оn mod deplin la aceastг luminг minunatг, dacг nu se deschid ochii sufletului, єi dacг nu sunt puєi оn stare s-o primeascг єi s-o vadг din toate pгrюile. Dar cum se poate? Curгюindu-se de toate pгcatele sale.” (Comentar la Evanghelia de la Ioan, omilia V, 4, p. 32)

 

„Eu zic deci: dacг Fiul оl lumineazг pe tot omul venind оn lumea aceasta, cum sunt dar atвюia oameni care nu sunt luminaюi? Cгci nu toюi cred оn Iisus Hristos, nu toюi оi dau Lui оnchinarea care I se cuvine. Cum lumineazг El deci pe tot omul? El оl ilumineazг pe atвt cвt este оn el. Dar dacг unii оєi оnchid оn plinг amiazг ochii sufletului lor, pentru a nu primi razele acestei lumini, єi rгmвn оn оntuneric, nu trebuie sг ne legгm de natura luminii, ci de rгutatea celor ce se lipsesc оn mod voit de acest dar; cгci harul este rгspвndit оn toюi: el nu-l respinge nici pe evreu, nici pe pгgвn, nici pe barbar, nici pe scit, nici pe liber, nici pe sclav (Col., 3,2), nici pe om, nici pe femeie, nici pe bгtrвn, nici pe tвnгr, ci el оi primeєte pe toюi оn mod egal, єi оi cheamг pe toюi fгrг deosebire. Pentru aceasta cei ce vor sг profite de un aєa de mare bine, nu trebuie sг-єi impute orbirea lor decвt loruєi; poarta este deschisг оntregii lumi, nimгnui nu-i оnchide intrarea; dacг deci unii se hotгrгsc sг rгmвnг afarг, ei numai prin propria lor greєealг pier.” (Comentar la Evanghelia de la Ioan, omilia VIII, 1, p. 40)

DUMNEZEU („Dumnezeu este iubire”)

 

„Cea mai sublimг definiюie a lui Dumnezeu este cг El e iubire. Toate desгvвrєirile lui Dumnezeu se rezumг оn iubire. Viaюa Sa intimг este iubire. Acюiunile Lui оn afarг sunt iubire.” (Din vol. Bogгюiile oratorice, p. 203)