DUMNEZEU (cunoaєterea lui Dumnezeu)

 

„ Єi dupг zile, Cain a adus Domnului jertfг din rodurile pгmвntului (Fac., 4, 3).

Vezi cum Creatorul firii a pus оn conєtiinюa omului cunoєtinюa de Dumnezeu! Spune-mi, cine l-a dus pe Cain la aceastг idee? Nimeni altul decвt cunoєtinюa de Dumnezeu din conєtiinюa lui. A adus Domnului jertfг din rodurile pгmвntului. Єtia єi cunoєtea cг se cuvenea sг-I aducг, ca unui Stгpвn, ceva din cele ce avea. Nu pentru cг Dumnezeu avea nevoie de ele, ci ca sг-єi arate recunoєtinюa sa pentru niєte binefaceri ca acelea de care se bucurase. Da, Dumnezeu n-are nevoie de nimic єi nu-I trebuie nici unul din lucrurile noastre; dar pentru nespusa Lui iubire de oameni, coborвndu-se pвnг la noi, primeєte pentru mвntuirea noastrг sг-I aducem jertfe, pentru ca sг ne fie cunoaєterea lui Dumnezeu o єcoalг de virtute”. (Omilii la Facere, omilia XVIII, III, оn col. PSB, vol. 21, pp. 214-215)

 

„Despre Dumnezeu vг vorbim noi, a cгrui naturг nu se poate оnchipui оn mod vrednic nici оn cuvinte, nici оn gвnduri. Iatг pentru ce sfвntul Ioan nu se foloseєte aici de numele de substanюг, fiindcг nimeni nu poate spune ceea ce este Dumnezeu dupг substanюa Sa; ci pretutindeni El ne face s-o cunoaєtem dupг lucrurile Sale.” (Comentar la Evanghelia de la Ioan, omilia II, 4, p. 14)

 

„Dar de teamг ca sг nu ni se оntвmple єi nouг la fel, fraюilor, sг fim supuєi lui Dumnezeu, єi sг pгzim poruncile Lui; sг nu cгutгm оn mod curios sг adвncim mai mult, pentru ca sг nu ne pierdem ca єi ei (protopгrinюii noєtri - n.n.) harurile care le-am primit.” (Comentar la Evanghelia de la Ioan, omilia VII, 1, p. 38)

 

„Оnvгюaюi despre aceste adevгruri, sг fim bucuroєi de a reюine ceea ce ne-au оnvгюat despre Cuvвntul aceia care, de la оnceput, l-au vгzut cu proprii lor ochi, єi i-au fost slujitori; єi sг n-avem curiozitatea de a cгuta mai mult sг єtim. Aceastг boalг produce douг mari rele оn cel care-l infecteazг: una, cг el se оmbatг оn mod zadarnic sг cerceteze ceea ce nu se poate. Alta, cг el iritг mвnia lui Dumnezeu, strгduindu-se sг rгstoarne limitele pe care i le-au pus el оnsuєi. Dar pвnг unde porneєte aceia mвnia lui Dumnezeu, nu este nevoie sг v-o spun, pentru cг o єtiюi voi toюi.” (Comentar la Evanghelia de la Ioan, omilia VII, 2, pp. 38-39)

 

„Dumnezeu la оnceput a pus оn om cunoєtinюa de Sine. Оnsг oamenii aceastг cunoєtinюг au atribuit-o lemnelor єi pietrelor, nedreptгюind adevгrul, bineоnюeles aceasta numai din partea oamenilor, cгci adevгrul оn sine rгmвne neschimbat, єi are cu sine slava sa nestrгmutatг.” (Omilii la Epistola cгtre Romani a Sfвntului Apostol Pavel, omilia III, p. 48)

 

,,… prin lucrurile Sale, prin care El voia sг fie cunoscut. Cгci pentru aceea le-a fгcut, pentru ca din cele vгzute sг se admire Fгcгtorul lor dupг cuviinюг. Este cerul mare єi pгmвntul nemгrginit? Admirг deci pe Fгcгtorul lor! Cгci aceste fгpturi mari nu numai cг de Dвnsul sunt fгcute, ci оncг єi cu uєurinюг sunt fгcute. Pentru aceea єi zice Scriptura despre cer: Lucrurile mвinilor Tale sunt cerurile, (Ps. 101, 26; 8, 4) iar despre pгmвnt zice: Cel ce a fгcut pгmвntul ca un nimic, (Is. 40, 23). Fiindcг prin aceastг оnюelepciune omul nu a voit sг cunoascг pe Dumnezeu, pentru aceea l-a оncredinюat prin pгruta nebunie a propovгduirii, єi nu prin silogisme, ci prin credinюг.” (Comentariile sau Tвlcuirea Epistolei оntвi cгtre Corinteni, omilia IV, pp. 34-35)

 

,,Nimic nu este atвt de nefolositor єi оmpiedecгtor adevгratei cunoaєteri de Dumnezeu ca lipsa de minte єi alipirea de avere, fiindcг acestea douг pregгtesc pe om de a admira cele de aici, de a nu face nici o vorbг de cele viitoare єi de a-єi astupa urechile cu mulюimea grijilor.” (Comentariile sau Tвlcuirea Epistolei оntвi cгtre Corinteni, omilia V, p. 44)

 

,,Dar dacг noi niciodatг nu putem sг avem cunoaєterea deplinг a ceva, apoi cum de au ajuns unii al atвta nebunie, оncвt sг zicг cг cunosc pe Dumnezeu cu toatг strгєnicia? Chiar de am avea cunoaєterea deplinг a tuturor celorlalte, nici aєa оncг nu am putea avea cunoaєterea de Dumnezeu deplinг, cгci cвtг depгrtare este оntre dвnsul єi toate celelalte nici nu se poate spune.” (Comentariile sau Tвlcuirea Epistolei оntвi cгtre Corinteni, omilia XX, p. 201)

 

,,Noi (…) єtim cг Dumnezeu este pretutindeni, оnsг cum єi оn ce fel, nu єtim; єtim de asemenea cг toate fiinюele le-a fгcut din ceea ce nu erau, adicг din nimic, оnsг felul nu-l cunoaєtem; єtim de asemenea cг s-a nгscut din fecioarг, оnsг cum, nu єtim. Atunci оnsг vom єti ceva mai mult єi mai lгmurit despre acestea.” (Comentariile sau Tвlcuirea Epistolei оntвi cгtre Corinteni, omilia XXXIV, p. 359)

 

,, Nu doarг cг pre Tatгl l-a vгzut cineva, fгrг numai cela ce este de la Dumnezeu, acela a vгzut pre Tatгl (In. 6, 46), numind vederea lui Dumnezeu cunoaєtere lгmuritг єi desгvвrєitг. Deci cum cel ce єtie esenюa nu va єti єi iconomiile? – fiindcг cunoaєterea esenюei Lui este mai mare decвt iconomiile Lui. Aєadar, zici tu, nu єtim pe Dumnezeu? Sг nu fie una ca aceasta; darг cum cг Dumnezeu este, noi єtim; care оnsг este esenюa lui, aceasta n-o єtim nicidecum.” (Comentariile sau Tвlcuirea Epistolei оntвi cгtre Corinteni, omilia XXXIV, p. 361)

 

„Cel ce a aflat pe Dumnezeu єi L-a cunoscut, niciodatг nu se va оndoi de ceva; el nu va zice: acesta e imposibil, celгlalt e posibil, sau cum s-a fгcut aceasta? Dacг vom cunoaєte, єi dacг-L vom cunoaєte de la cel ce trebuie a cunoaєte, adicг de la Оnsuєi Duhul Sfвnt, nici cг ne vom оndoi vreodatг de ceva. De aceea zice: Spre cunoєtinюг deplinг a lui, єi ochi luminaюi minюii voastre. Cel ce a aflat ce este Dumnezeu, nu se va оndoi de promisiunile date, nu va fi necredincios asupra faptelor deja оntвmplate.” (Comentariile sau Explicarea Epistolei cгtre Efeseni, omilia III, p. 25)

 

„A cunoaєte pe Hristos constг єi оn a vieюui cu dreptate, cгci cel ce vieюuieєte cu viclenie єi cu rгutate, nu cunoaєte pe Dumnezeu, єi nu este cunoscut nici el de Dumnezeu. Ascultг pe apostol ce spune оn alt loc: Mгrturisesc ei cг pe Dumnezeu Оl єtiu, iar cu faptele Оl tгgгduiesc (Tit., 1, 16).” (Comentariile sau Explicarea Epistolei cгtre Efeseni, omilia XIII, p. 129)

 

„Оnsг voi mult vг depгrtaюi de mгreюia lui Dumnezeu dacг vг оnchipuiюi cг pe Dumnezeu Оl puteюi cunoaєte la fel cum Se cunoaєte El pe Sine оnsuєi.” (Omilii la Epistola cгtre Filipeni, omilia a VIII-a, p. 138)

 

„Multe cugetгri de Dumnezeu, pe care оnsг nu le putem exprima, sau cг multe exprimгm, dacг nu putem a le єi cugeta, precum de pildг cвnd zicem cг Dumnezeu este pretutindeni; dar cum aceasta? Noi nu putem pricepe. Cum cг Dumnezeu este netrupesc, adicг putere nematerialг, cauza tuturor celor bune, o єtim, dar cum este, nu єtim. Iatг dar cг grгim, cг exprimгm cu gra­iul, dacг nu pricepem. Am zis cг este pretutindeni, dar nu pricep; am zis cг este fгrг оnceput, dar nu pricep; am spus cг S-a fгcut prin Sine singur, єi iarгєi nu pot pricepe. Deci, este ceva, pe care nu pot nici exprima; mintea pare cг ar cugeta ceva, dar nu poate spune, nu poate exprima exact ceea ce cugetг!” (Comentariile sau Explicarea Epistolei cгtre Evrei, omilia II, p. 58)

 

„ Cгutaюi, zice, єi veюi afla. (Matei 7,7). Єi cum oare am putea afla pe Domnul? Gвndeєte-te cu cвtг greutate se gгseєte aurul. Оn ziua necazului meu pe Domnul am cгutat, zice, cu mвinile mele noaptea оnaintea Lui, єi nu m-am amгgit (Ps., 76, 2), adicг cг precum cгutгm lucrulpierdut. Aєa sг cгutгm pe Dumnezeu. Oare nu avem mintea aюintitг spre ceea ce cгutгm? Oare nu оntrebгm pe toюi? Oare nu facem cгlгtorii оndelungate? Oare nu fгgгduim bani? De pildг, fie pierdut un copil al nostru; ei bine, ce nu am face? Cвte югri єi mгri oare nu am sco­toci cгutвndu-1? Oare nu am a pune pe al doilea plan banii, sau casele, sau totul оn fine, оn schimbul aflгrii lui? Iar dacг оl gгsim, оl оmbrгюiєгm єi nu-1 mai pгrгsim. Cвnd noi cгutгm ceva, facem totul spre a afla lucrul dorit. Apoi cu cвt mai mult trebuie a face aceasta, fiind vorba de Dumnezeu? Dupг cum cгutгm ceva din cele trebui­toare, tot aєa dacг nu єi mai mult - trebuie a cгuta pe Dumnezeu.

Decвt, fiindcг suntem slabi єi neputincioєi, cautг pe Dumnezeu mгcar pe atвta, pe cвt cauюi pe copilul sau banii tгi. Oare_nu faci cгlгtorii pentru aceasta? Oare n-ai cгlгtorit niciodatг pentru bani? Єi n-ai fгcut totul pen­tru a-юi ajunge scopul? Oare nu te-ai оncurajat cвnd i-ai gгsit? Cгutaюi, zice, єi veюi afla. Cele cгutate au ne­voie de multг grijг, mai ales cвnd e vorba de Dumne­zeu, cгci mari sunt piedicile, multe sunt cele ce оntunecг; multe sunt єi cele ce acopгr, aєa zicвnd, simюirea noas­trг. Cг precum soarele este vгzut, єi stг оn mijlocul tutu­ror celor de faюг, єi nu avem nevoie de a-l cгuta, iar dacг ne оngropгm оntr-o prгpastie adвncг, avem nevoie de multг ostenealг spre a-l vedea, fie chiar cг am face totul; tot aєa єi aici, cвnd ne-am afunda оn prгpastia poftelor celor rele, cвnd ne оngropгm єi ne afundгm оn оntunericul patimilor єi a faptelor lumeєti, de-abia putem privi, de-abia putem ridica privirea, de-abia zгrim. Cel ce este afundat оntr-o groapг adвncг, cu cвt priveєte оn sus, cu atвta se apropie de soare.

Sг lepгdгm deci de la noi pulberea ce ne оmpresoarг, sг оmprгєtiem negura ce ne acoperг, cгci este deasг єi nu ne lasг de a vedea оnainte. Dar cum se оmprгєtie, zice, aceastг negurг? Dacг vom atrage spre noi razele soarelui dreptгюii.” (Comentariile sau Explicarea Epistolei cгtre Evrei, omilia XXII, pp. 271-272)

 

„Numai prin credinюг poate fi priceputг aceastг fiinюг veєnicг єi fericitг.” (Cuvвnt la Оnvierea Domnului nostru Iisus Hristos, оn vol. Omilii la Postul Mare…, p. 178)

 

,,Tot astfel, a оnfгюiєat єi Pavel trei comparaюii: prima este aceea cu pruncul, cвnd spune: cвnd eram ca un prunc, simюeam ca un prunc, a doua este cea cu oglinda, iar a treia este cea cu ghicitura. Dupг ce a spus: cвnd eram prunc, a adгugat: cгci vedem acum ca prin oglindг, оn ghiciturг (I Cor. 13, 12).

Iat-o єi pe cea de-a doua comparaюie fгcutг оn privinюa slгbiciunii prezente єi a nedesгvвrєirii cunoaєterii, cea de-a treia fiind oferitг de expresia оn ghiciturг. Cгci єi copilaєul vede, aude єi exprimг multe, оnsг nu vede, nu aude, nici nu exprimг limpede vreun lucru; gвndeєte, оnsг nu оn chip logic.” (Despre necunoaєterea lui Dumnezeu, cuvвntarea I, p. 21)

 

,,… astгzi cunosc оn parte, dar atunci voi cunoaєte aєa cum eu оnsumi sunt cunoscut ” (I Cor., 13, 12).

Єi nu spune оn parte fiindcг ar cunoaєte numai o parte a esenюei, iar pe alta nu – cгci Dumnezeu este fгrг pгrюi – ci fiindcг єtie cг Dumnezeu este, dar ce este оn esenюa lui nu cunoaєte; fiindcг are єtiinюa faptului cг Dumnezeu este оnюelept, dar cвt de оnюelept este nu cunoaєte; fiindcг nu-i este necunoscut cг Dumnezeu este mare, dar cum єi оn ce fel este mгreюia sa, aceasta nu o єtie; fiindcг are єtiinюг de atotprezenюa Sa, dar єtiinюa modului оn care se realizeazг aceasta nu o are; fiindcг nu оi este necunoscut faptul cг Dumnezeu le prevede, le susюine єi le stгpвneєte pe toate оn amгnunюime, dar modul оn care face toate acestea nu-l cunoaєte. Iatг, de aceea spune: оn parte cunoaєtem єi оn parte profeюim ”. (Despre necunoaєterea lui Dumnezeu, cuvвntarea I, pp. 27-28)

 

,,… pe Dumnezeul de negrгit, Cel care nu poate fi gвndit, nici vгzut єi nici оnюeles; pe Cel care оnfrвnge puterea limbii omeneєti, Cel care este dincolo de оnюelegerea cugetului muritor, pe Cel nedezvгluit оngerilor, Cel pe care serafimii nu Оl pot contempla, heruvimii nu Оl pot pricepe, Cel care rгmвne nevгzut оncepгtoriilor, stгpвniilor, puterilor єi, оntr-un cuvвnt, оntregii fгpturi create, fiindu-le cunoscut numai Fiului єi Duhului.” (Despre necunoaєterea lui Dumnezeu, cuvвntarea III, p. 63)

 

,,Cг nici оncepгtoriile, nici stгpвniile, nici domniile єi nici o altг putere creatг din cele care existг nu posedг o оnюelegere precisг a lui Dumnezeu.” (Despre necunoaєterea lui Dumnezeu, cuvвntarea IV, p. 86)

 

,,… esenюa lui Dumnezeu este necunoscutг pentru оntreaga fiinюг creatг.” (Despre necunoaєterea lui Dumnezeu, cuvвntarea IV, p. 95)

 

,,… lipsa cunoaєterii nu оnseamnг a nu єti care este esenюa lui Dumnezeu, dimpotrivг, tocmai pretenюia de a єti acest lucru оnseamnг a fi lipsit de cunoaєterea lui Dumnezeu.

Dacг s-ar оntвmpla ca doi oameni sг se certe оntre ei cu privire la cunoaєterea оntinderii cerului, unul susюinвnd cг nu poate fi cuprinsг cu ochiul omenesc, iar celгlalt pretinzвnd cг este cu putinюг єi, pentru a realiza acest lucru, se angajeazг sг o mгsoare оn оntregime folosind pentru aceasta palma, rгspunde-mi acum, despre care dintre cei doi vom spune cг deюine cunoaєterea оntinderii cerului – cel care pretinde cг єtie cвte palme mгsoarг ori cel care оєi recunoaєte neєtiinюa? Iar dacг оn privinюa cerului, cel care оi cunoaєte оntinderea este mai degrabг omul care se retrage оnaintea acesteia, cum sг nu avem nevoie, cвnd este vorba de Dumnezeu, de o asemenea sfialг? Єi cum sг nu fie atinsг, de nu se оntвmplг astfel, culmea rгtгcirii?” (Despre necunoaєterea lui Dumnezeu, cuvвntarea V, p. 122)

 

„Vei gгsi оnsг puюini credincioєi care sг se intereseze de dreapta credinюг єi de o bunг vieюuire; cei mai mulюi iscodesc єi cautг acelea care nu pot fi gгsite; єi mвnie pe Dumnezeu de le cautг. Dacг ne silim sг aflгm pe acelea pe care Dumnezeu n-a vrut sг le aflгm, nici nu le vom afla - cгci cum e cu putinюг, dacг Dumnezeu nu vrea? -, єi singura urmare a acestor iscodiri este cг ne primejduim.” (Tratatul despre preoюie, cartea a patra, cap. 5, оn vol. Despre preoюie, p. 112)

 

„Dumnezeul pгcii єi al Universului depгєeєte cu mult puterea noastrг de оnюelegere. De aceea, trebuie sг primim cele legate de Dumnezeu cu credinюг єi evlavie. Iar cвnd limba nu are putere sг spunг cu exactitate ceea ce trebuie despre Dumnezeu, atunci sг Оl slгvim, pentru cг este atвt de mare, оncвt nu poate fi cuprins de gвndirea єi de raюiunea noastrг.” (Din vol. Problemele vieюii, p. 371)

 

„Numai cu credinюг se primesc aceste taine (dumnezeieєti).” (Cuvвnt cг de folos este sг fie neluminate proorociile cele pentru Hristos, pentru neamuri єi cгderea iudeilor, оn vol. Din ospгюul stгpвnului, p. 54)

 

„Deci cвnd vezi serafimii care zboarг оn jurul tronului acela оnalt єi sublim, cu оntinderea aripilor apгrвndu-єi feюele, acoperindu-єi picioarele, spatele єi faюa, єi scoювnd un strigгt plin de uimire, nu socoюi cг ei au pene, aripi єi picioare; nu, fiindcг acele puteri sunt nevгzute, ci prin aceste imagini gвndeєte-te la inaccesibilitatea єi necuprinsul Celui ce єade pe tron. Fiindcг El este necuprins єi inaccesibil єi pentru ele, deєi primeєte sг se coboare pвnг la noi; pentru cг El nu era ceea ce S-a arгtat oarecвnd, deoarece Dumnezeu nu єade, nici nu are tron, nici nu e cuprins оntr-un loc. Deєi era aєezat єi stгtea pe un tron єi era оnconjurat de ei – care toate aratг cг Se pogoarг nu cг єade –, aceєtia nu puteau sг-L vadг, ci, nesuportвnd fulgerarea ювєnitг de acolo, cu оntinderea aripilor оєi apгrau feюele єi doar doxologeau, doar cвntau cu mult tremur acea cвntare tainicг de sfinюire (Is., 6, 1-2). Oare nu te vei ascunde sub pгmвnt tu care vrei sг iscodeєti cu atвta aroganюг Pronia unui Dumnezeu a Cгrui putere e negrгitг єi inexprimabilг єi pentru puterile de sus?

Fiindcг toate cele ale Lui sunt clare cu exactitate doar pentru Fiul єi Duhul Sfвnt, pentru nimeni altul.” (Scrisori din exil, Cгtre cei ce se scandalizeazг de fгrгdelegile єi persecuюiile comise єi despre Pronia lui Dumnezeu, III, 1-6, оn vol. Scrisori din exil. Cгtre Olimpiada єi cei rгmaєi credincioєi. Despre deprimare, suferinюг єi Providenюг…, p. 269)

 

„Neоnvгюarea este o boalг foarte grea, fгrг оnvгюгturг nu este cu putinюг sг cunoascг careva pe Dumnezeu, numai Оl cunoaєte cum Оl cunosc єi cele fгrг de cuvвnt dobitoace.” (Din vol. Mгrgгritarele Sfвntului Ioan Gurг de Aur, p. 6)

 

„Dumnezeu este mare! Dumnezeu este atвt de infinit de оnalt mai presus decвt orice inteligenюг creatг pe care niciodatг, nici оn cer nici pe pгmвnt, nici un altul decвt Dumnezeu nu va pгtrunde оn mod adecvat acea Esenюг divinг. – Dumnezeu, atunci, ne va rгmвne complet necunoscut? Viaюa Sa intimг ne va fi ea un mister neaccesibil? Nu. Fгrг sг ne dea de la sine оnsuєi o cunoaєtere adecvatг, Dumnezeu a socotit demn ca sг ne descopere taina vieюii Sale interioare.

Nici o fiinюг creatг nu va cuprinde deplin pe Dumnezeu.” (Din vol. Bogгюiile oratorice, pp. 4-5)

 

„De nepгtruns оntregii naturi create, Esenюa divinг, gвndurile Sale, voinюele Sale, viaюa Sa intimг vor rгmвne pentru totdeauna оnchise, atвta vreme cвt Dumnezeu Оnsuєi nu va avea bunгvoinюa sг ridice vгlul єi sг ne descopere taina.” (Din vol. Bogгюiile oratorice, p. 6)

 

„Ne-a fost dat sг aruncгm o privire asupra Fiinюei infinite a lui Dumnezeu. Sг-L binecuvвntгm pentru aceastг revelaюie sublimг; оnsг sг ne оnchinгm cu cutremur tainei pe care aceastг privire nu este de ajuns s-o pгtrundг. Sг оnюelegem cг Dumnezeu este atвt de infinit оn mгreюie оncвt nici-o inteligenюг creatг nu este suficientг sг-L оmbrгюiєeze.” (Din vol. Bogгюiile oratorice, p. 7)

 

„Оn faюa lui Dumnezeu noi suntem оn situaюia de copii оn faюa єtiinюei. Ca єi copil noi nu-1 оnюelegem pe Dumnezeu decвt puюin, o parte; оn parte cunoaєtem zice apostolul, оnsг privitor la a ne оnгlюa pвnг la cunoaєterea єi contemplarea esenюei divine cu ajutorul raюiunii noastre singure, nici sг nu ne gвndim la aceasta.” (Din vol. Bogгюiile oratorice, p. 158)

 

„Nebunie єi crimг de a pretinde sг pгtrunzi natura divinг, sг оntrebi cu neruєinare pe Dumnezeu despre voinюele Lui supreme, de a supune imbecilei noastre raюiuni hotгrвrile Sale, de a pune la
оndoialг afirmaюiile Lui, de a contesta tainele Lui, de a se
оmpotrivi cuvвntului Lui, єi de a refuza aderenюa noastrг
imediatг єi completг la ceea ce socoteєte El demn sг ne
reveleze.” (Din vol. Bogгюiile oratorice, p. 159)

 

„Pentru om Dumnezeu va rгmвne totdeauna оn Sine Оnsuєi, оn faptele Sale, оn guvernarea Lui єi оn Providenюa Sa, un adвnc de nepгtruns.” (Din vol. Bogгюiile oratorice, p. 164)