CRUCEA (mвntuirea ne-a venit prin cruce)

 

„Crucea aceasta a mвntuit lumea, a оntors lumea la Dumnezeu, a alungat rгtгcirea, a adus din nou pe lume adevгrul, a prefгcut pгmвntul оn cer єi a fгcut pe oameni оngeri. Din pricina crucii demonii nu mai sunt оnfricoєгtori, ci uєor de dispreюuit. Nici moartea nu mai este moarte, ci somn. Din pricina crucii toate puterile care ne purtau rгzboi au fost aruncate la pгmвnt єi cгlcate оn picioare. Dacг cineva te va оntreba: Te оnchini Celui rгstignit?, rгspunde-i cu glas plin de bucurie єi cu faюa veselг: Da, mг оnchin єi nu voi оnceta vreodatг de a mг оnchina! Dacг rвde de tine, plвnge-l, pentru cг e nebun!”. (Omilii la Matei, omilia LIV, IV, оn col. PSB, vol. 23, pp. 628-629)

 

,,Elinii iarгєi cer de la noi elocvenюг оn cuvinte єi putere оn sofisme; dar noi єi acestora le propovгduim crucea; єi ceea ce Iudeilor li se pare cг este slгbiciune, aceasta Elinii o numesc nebunie. Deci cвnd noi nu numai cг nu оmplinim cerinюele lor, ci оncг facem chiar cele potrivnice celor ce dвnєii cer – cгci crucea nu numai cг nu se aratг a fi un semn, cercetatг dupг logicг, ci chiar desfiinюarea semnului; nu numai cг nu pare o dovadг a puterii, ci chiar o dovadг de slгbiciune; nu numai cг nu pare o dovadг de оnюelepciune, ci chiar o dovadг de nebunie – cвnd deci cei ce cer de la noi semne єi оnюelepciune, nu numai cг nu iau de la noi ceea ce cer, ci оncг aud de la noi lucruri potrivnice, єi dupг aceea prin cele potrivnice ei se оncredinюeazг єi cred, apoi cum sг nu fie negrгitг puterea celui propovгduit? Este оntocmai ca єi cum unui naufragiat care doreєte un liman de scгpare i-ai arгta, оn loc de liman, vreun loc al mгrii cu mult mai sгlbatic, єi l-ai putea оncredinюa sг urmeze sfatului єi sг facг aceasta cu mulюumire. Este оntocmai ca єi cum celui rгnit grozav єi care doreєte a se vindeca prin leacuri, doftorul i-ar spune cг-l va оnsгnгtoєi nu prin leacuri, ci prin foc, iar el ar primi pгrerea doftorului. Dar asemenea fapte sunt dovada unei mari puteri, care a putut оncredinюa pe aceєtia ca sг se supunг de bunгvoie celor spuse.

Tot aєa єi apostolii Domnului, nu numai prin semne єi minuni au covвrєit, ci єi prin ceea ce se pгrea a fi cu totul potrivnic. Tot aєa a fгcut єi Hristos cu orbul din naєtere, cгci voind a-i tгmгdui orbirea, a biruit acea boalг printr-un lucru care prelungeєte orbirea, a pus pe ochii lui tinг. Deci dupг cum prin tinг a vindecat pe cel orb, tot aєa єi prin cruce a atras la dвnsul lumea оntreagг – ceea ce era un adaos la smintealг, єi nu desfiinюarea smintelii. Tot aєa a fгcut єi cu zidirea lumii, cгci pe cele potrivnice le-a pregгtit prin cele potrivnice. De pildг, a оngrгdit marea cu nisip; cu alte cuvinte, a оnfrвnat puterea celui tare cu cel slab. A pus pгmвntul pe ape; cu alte cuvinte, aєezat pe cel greu єi оndesat pe cel puhav, pe cel rar єi curgгtor.

Tot aєa deci єi prin cruce a atras lumea, єi dupг cum apa poartг pe ea pгmвntul оntreg, tot aєa crucea poartг pe ea lumea оntreagг. Deci оncredinюarea prin cele potrivnice este dovadг de mare putere єi de mare оnюelepciune. Єi crucea pare a fi un lucru de smintealг, єi cu toate acestea, nu numai cг nu sminteєte, ci оncг єi atrage spre ea. Toate acestea deci cugetвndu-le Pavel єi minunвndu-se, a zis: Cг ce este nebun al lui Dumnezeu, mai оnюelept decвt oamenii este, vorbind acestea de cruce: nu cг doar ea ar fi ceva slab єi nebun, ci cг aєa li se pare lor; rгspunde prin urmarea pгrerii ce dвnєii оєi formaserг despre cruce. Ceea ce filosofii n-au putut sг facг cu silogismele lor, aceasta a fгcut-o pгruta nebunie. Cine este cel mai оnюelept? Cel care a оncredinюat pe cei mulюi, sau pe cei puюini, sau mai bine zis, pe nimeni? Cel ce оncredinюeazг pentru lucruri mari, sau cel ce se cгzneєte a оncredinюa pentru cele ce nici nu sunt? Cвt nu s-a ostenit Platon єi cei din єcoala lui pentru linie, єi unghi, єi punct, pentru numere оntregi єi fracюii, pentru cele egale оntre dвnsele єi neegale? Cвt nu a vorbit el despre astfel de nimicuri ce se aseamгnг cu pвnza pгianjenului. Єi iatг cг el nu a folosit pe nimeni, nici mare, nici mic, ci єi-a pierdut viaюa оn zadar. Cвt nu s-a trudit ca sг dovedeascг cг sufletul este nemuritor, єi dupг ce nu a spus nimic limpede, єi nu a оncredinюat pe nimeni din cei ce-l ascultau, aplecat de aici fгrг nici o ispravг.

Dar iatг cг crucea a оncredinюat prin cei proєti єi a atras la sine оntreaga lume, єi nu vorbind despre lucruri zadarnice, ci despre Dumnezeu, despre bunг-cinstirea cea dupг adevгr, despre viaюa evanghelicг, despre judecata viitoare, єi pe toюi i-a fгcut filosofi, єi pe cei proєti, єi pe cei neоnvгюaюi.” (Comentariile sau Tвlcuirea Epistolei оntвi cгtre Corinteni, omilia IV, pp. 36-37)

 

,,Ce oare nu a adus crucea? Cuvвntul pentru nemurirea sufletului, pentru оnvierea trupurilor, pentru dispreюuirea celor de aici, pentru dorirea celor viitoare. Crucea a fгcut pe oameni Оngeri, toюi pretutindenea filosofeazг єi aratг toatг bгrbгюia.” (Comentariile sau Tвlcuirea Epistolei оntвi cгtre Corinteni, omilia IV, p. 38)

 

,,… crucea, care se pгrea lor ceva de batjocorг, s-a fгcut pricina a mii de bunгtгюi, pricina slavei celei negrгite єi temelia vieюii creєtineєti.” (Comentariile sau Tвlcuirea Epistolei оntвi cгtre Corinteni, omilia X, p. 98)

 

„Crucea este mвntuirea lumii єi sla­va Lui (a Domnului Hristos – n.n.).” (Tвlcuiri la Epistola a doua cгtre Corinteni, omilia VIII, p. 89)

 

„Crucea a pierdut pгcatul, a curгюit lumea, a pus capгt unei vechi duєmгnii, a deschis porюile cerului, i-a fгcut prieteni pe cei urвюi, a оnгlюat iarгєi la cer firea noastrг єi a aєezat-o de-a dreapta Tatгlui”. (Cгtre iudei, cuv. III, 4, оn vol. Cuvвntгri оmpotriva anomeilor. Cгtre iudei, p. 282)

 

 

„Multe sunt semnele pe care le are trofeul biruinюei, Crucea! Prгzile de rгzboi sunt atвrnate sus оn vвrful crucii. Dupг cum un оmpгrat viteaz, dupг ce a biruit оntr-un rгzboi foarte greu, pune оn vвrful trofeului platoєa, scutul єi armele tiranului, єi ale ostaєilor biruiюi, tot aєa єi Hristos, dupг ce a biruit оn rгzboi cu diavolul, a atвrnat оn vвrful Crucii, ca оntr-un trofeu, toate armele diavolului: moartea, blestemul, ca toюi sг vadг trofeul: puterile cele de sus, cele ce sunt оn ceruri, oamenii cei de jos, cei ce sunt pe pгmвnt, єi chiar єi dracii cei rгi, care au fost biruiюi.” (Cuvвnt la Crucea Domnului, III, оn vol. Predici la sгrbгtori оmpгrгteєti єi cuvвntгri de laudг la sfinюi, p. 86)

 

,,Da, crucea, voinюa Tatгlui, slava Fiului, bucuria Duhului, lauda lui Pavel: Mie sг nu-mi fie, spune Pavel, a mг lгuda decвt оn crucea Domnului nostru Iisus Hristos (Galateni 6, 14). Crucea, mai frumoasг ca soarele, mai strгlucitoare ca raza soarelui. Cвnd soarele s-a оntunecat (Luca 23, 45), atunci crucea a luminat; soarele nu s-a оntunecat atunci pentru cг a dispгrut, ci pentru cг a fost biruit de strгlucirea crucii. Crucea a єters zapisul nostru (Coloseni, 2, 14), a fгcut fгrг folos оnchisoarea morюii.” (Cuvвnt la ceea ce s-a spus:,, Pгrinte, dacг este cu putinюг… ”, оn vol. Omilii la sгracul Lazгr. Despre soartг єi Providenюг…, p. 251)

 

,,Crucea a deschis raiul, l-a dus pe tвlhar оn rai, a povгюuit neamul omenesc, care era pe cale de pieire єi nu era vrednic nici de pгmвnt, spre Оmpгrгюia cerurilor. S-au fгcut єi se fac prin cruce atвtea bunгtгюi.” (Cuvвnt la ceea ce s-a spus:,, Pгrinte, dacг este cu putinюг… ”, оn vol. Omilii la sгracul Lazгr. Despre soartг єi Providenюг…, p. 252)

 

„Crucea lucreazг opera cea mai minunatг de оmpгcare. Mвnia Celui Prea Оnalt cade, оnvвrtoєarea omului este biruitг, zidul de despгrюire se dгrвmг, ruєinea este stinsг; la Cruce Dumnezeu єi omul se leagг cu o iubire nespusг. Crucea оl elibereazг pe om din toate relele sale deodatг. Pгcatul este єters. Diavolul este dezarmat. Moartea cedeazг оmpгrгюia єi dг pe victimele sale prin nгdejdile оnvierii. Crucea devine izvorul tuturor bunurilor deodatг. Cerul este deschis єi neamul omenesc оєi are intrare liberг aici. Harul curge peste suflete cu abundenюг de nespus. Mвntuirea devine pentru toюi la fel de uєoarг pe cвt este de sigurг.” (Din vol. Bogгюiile oratorice, p. 71)