CONЄTIINЮA (adormirea conєtiinюei)

 

„Nimic nu оngreuiazг atвt de mult sufletul, nimic nu betejeєte atвt mintea, nimic nu trage sufletul atвt de mult jos ca o conєtiinюг pгcгtoasг...” (Omilii la Matei, omilia XXXVIII, III, оn col. PSB, vol. 23, pp. 470-471)

 

„Prietenii ne supгrг, slugile ne sгlbгticesc, soюia ne amгrгєte, copilul ne pricinuieєte dureri, єi o mulюime de treburi, din casг єi din afarг de casг, ne оmpresoarг din toate pгrюile, оncвt nu ne mai putem da seama atunci nici cum cгdem оn pгcat. Dar seara, cвnd scгpгm de toate aceste supг­rгri, cвnd suntem cu noi оnєine єi avem parte de multг liniєte, оn pat, sг adunгm tribunalul ca sг-L facem pe Dumnezeu оndurгtor prin o astfel de judecatг. Dacг pгcгtuim оn fiecare zi єi rгnim оn fiecare zi sufletul, ajungem sг nu mai simюim pгcatul; dupг cum cei care primesc mereu lovituri, nu mai юin seama de ele єi atrag asupra lor friguri cumplite єi moartea, tot aєa єi noi, din pricina acestei nesimюiri a pгcatului, atragem asupra noastrг o osвndг de care nu mai putem scгpa. Єtiu cг sunt supгrгtoare spusele mele, dar sunt de mult folos.” (E primejdios lucru єi pentru predicator, єi pentru ascultгtori ca predicatorul sг predice pe placul ascultгtorilor. Folositor lucru єi semn de foarte mare dreptate e osвndirea propriilor pгcate, V, оn vol. Predici la sгrbгtori оmpгrгteєti єi cuvвntгri de laudг la sfinюi, pp. 469-470)

 

„Cвnd sufletul primeєte o ranг єi cade, nu zace оn nesimюire ca trupul, ci se chinuie aici, mustrat de conєtiinюa lui cea rea, iar dupг ce scapг de aici, este dat, la vremea judecгюii, pedepsei veєnice. Dacг un om nu simte rгnile fгcute de diavol, chinul lui va fi mai mare din pricina ne­simюirii lui. Cг omul care nu simte mustrгri de cuget de pe urma celei dintвi rгni, primeєte cu uєurinюг o altг ranг єi dupг aceea alta. Cг spurcatul diavol, cвnd dг de un suflet nepгsгtor, care nesocoteєte rгnile de mai оnainte, nu se opreєte de a-1 lovi pвnг la cea din urmг suflare.” (Tratatul despre preoюie, cartea a єasea, cap. 13,оn vol. Despre preoюie, pp. 154-155)

CONTRACEPЮIA

 

„Cг mulюi oameni, din pricina dragostei de bani, nu vor sг aibг copii; au mutilat firea; nu-єi omoarг copiii, dar opresc izvoarele naєterii”. (Omilii la Matei, omilia XXVIII, V, оn col. PSB, vol. 23, p. 360)

 

„De ce semeni acolo unde nu poюi secera?” (Omilii la Epistola cгtre Romani a Sfвntului Apostol Pavel, omilia XXIV, p. 454)

 

„De ce semeni acolo unde юarina оncearcг a strica rodul, unde sunt multe doctorii de stвrpire єi unde de multe ori copilul este omorвt mai оnainte de naєtere? Iatг, deci, cг єi pe acea desfrвnatг n-ai lгsat-o sг rгmвnг desfrвnatг, ci ai fгcut-o єi ucigaєг de om! Ai vгzut cum din beюie izvorгєte desfrвnarea, iar apoi din desfrвnare iese omorul? Ba chiar mai mult єi decвt omorul, cгci nici nu am cuvinte оndeajuns pentru a numi asemenea faptг criminalг, de vreme ce nu numai cг pe copilul nгscut оl omoarг, ci оl оmpiedicг chiar de a se naєte. Deci de ce оюi baюi joc de darul lui Dumnezeu єi te lupюi оmpotriva legilor Lui, iar ceea ce este binecuvвntare tu alungi ca pe un blestem?” (Omilii la Epistola cгtre Romani a Sfвntului Apostol Pavel, omilia XXIV, p. 455)

 

„Dupг cum aceia (sodomiюii – n.n.) nгscociserг o оmpreunare nerodnicг, ce nu sfвrєea cu facerea de copii, tot aєa a fгcut єi Dumnezeu pedeapsa, fгcвnd pг­mвntul nerodnic cu totul єi lipsit de orice poamг.” (Predicile despre statui, Partea a II-a, predica a XIX-a, p. 163)

 

CONVERTIREA (definiюia)

 

„Ce оnseamnг a se converti? Оnseamnг a pгrгsi rгul pentru bine, diavolul pentru Iisus Hristos, pгmвntul pentru cer.” (Din vol. Bogгюiile oratorice, p. 78)

CONVORBIRILE (duhovniceєti)

 

„Dar fiюi atenюi la acestea: mai оntвi, Iisus Hristos nu descoperг totul. Ci mai оntвi pune pe ascultгtor оn suspensie оn ascultare, el оl aruncг оn оndoialг, ca apoi dupг ce a оnceput sг caute sensul a ceea ce a auzit, tulburat de nesiguranюг, el sг primeascг apoi cu mai multг dorinюг єi cu bucurie, explicarea pe care o cгuta, єi sг-єi dubleze ascultarea.” (Comentar la Evanghelia de la Ioan, omilia XXXIV, 1, p. 162)

 

„Dacг юii numai pentru tine cele ce єtii, oamenii оюi vor оntoarce spatele єi te vor urо pentru cг eєti invidios єi urвtor de frate, iar Dumnezeu оюi va da cea mai mare pedeapsг pentru cг eєti rгu. Оn afarг de asta, se va duce iute de la tine harul, lгsвndu-te pustiu. Pentru cг єi grвul, dacг zace necontenit оn hambar, se pierde, cгci e mвncat de gгrgгriюe; dar dacг-i scos afarг din jitniюe єi pus оn brazde, se оnmulюeєte єi se оnnoieєte iarгєi. Tot aєa єi cuvвntul cel duhovnicesc: dacг-l юii necontenit оncuiat оnгuntrul tгu, se stinge iute, pentru cг sufletul se stricг єi se macinг de invidie, de trвndгvealг єi de lвncezealг. Dar dacг оl semeni оn sufletele fraюilor ca оntr-o brazdг mгnoasг, vistieria cea duhovniceascг se оnmulюeєte єi оn cei care o primesc, єi оn tine, care o dai. Єi dupг cum o fвntвnг are apг mai curatг єi izvor mai bogat dacг adeseori se scoate dintr-оnsa toatг apa, iar dacг nu se scoate, seacг; tot astfel єi harisma cea duhovniceascг єi cuvвntul cel оnvгюгtoresc, dacг este scos tot mereu din suflet єi dat sг fie sorbit de cei ce vor sг-l primeascг, izvorгєte єi mai mult; dar dacг-i acoperit de zavistie, de invidie, se micєoreazг єi se stinge desгvвrєit”. (Cuvвntгri оmpotriva anomeilor, cuv. X, оn vol. Cuvвntгri оmpotriva anomeilor. Cгtre iudei, pp. 151-152)

COPIII (creєterea copiilor)

 

„Nu se poate spune cг Dumnezeu nu dг mare atenюie copiilor. Dumnezeu se оngrijeєte mult de creєterea lor. Din pricina asta Dumnezeu a sгdit оn firea omeneascг o dragoste atвt de mare de copii, оncвt pгrinюii sг fie constrвnєi, ca de o lege peste care nu pot trece, sг se оngrijeascг de creєterea copiilor lor.” (Apologia vieюii monahale, 4, оn vol. Despre Feciorie, Apologia vieюii monahale, Despre creєterea copiilor…, pp. 247-252)