CLEVETIREA (manifestarea ei) 


Мы поможем в написании ваших работ!



ЗНАЕТЕ ЛИ ВЫ?

CLEVETIREA (manifestarea ei)



 

„Єi ceea ce este culmea ridicolului la aceєti oameni care, lгsвnd la o parte treburile lor, se ocupг astfel de aproapele lor, este cг, оncredinювnd altora o tainг, оi roagг єi-i roagг cu stгruinюг, sг nu spunг nimгnui: arгtвnd prin aceasta cг ei оnєiєi ar fi trebuit sг tacг. Cгci dacг tu rogi pe acela sг nu spunг nimгnui, cu atвt mai mult ar trebui sг nu spui tu cel dintвi. E o tainг pe care trebuie s-o pгzeєti: tu o dai la luminг єi-ai voi, оn fine, ca sг nu fie aflatг. Dacг tu voieєti ca nimeni altul sг n-o єtie, nu spune nimic tu оnsuюi; dar cвnd tu n-ai єtiut sг pгzeєti taina, оn zadar voieєti sг faci pe alюii sг юie ascuns ceea ce tu оi оncredinюezi. Dar a vorbi de rгu e plгcut, ziceюi voi; din contrг, e plгcut a nu vorbi de rгu. Acela care cleveteєte оn continuu este neliniєtit, el bгnuieєte, se teme, se cгieєte, оєi muєcг limba, tremurвnd ca nu cumva cuvintele sale sг fie auzite єi sг aducг mare pericol pentru el.” (Primele patru omilii despre statui, omilia a III-a, p. 63)

 

„Iubiюilor, sг fugim de grгirea de rгu, cгci nu este alt pгcat mai cumplit єi mai uєor de fгcut decвt acesta. Pentru care pricinг? Pentru cг se face mai repede decвt altг cгlcare de lege єi rгpeєte degrabг pe cel ce nu ia aminte. Celelalte pгcate au trebuinюг de vreme, de cheltuialг, de rгbdare, de ajutгtori єi de multe ori cu оndelungarea vremii nu se mai fac. De pildг: Voieєte cineva sг omoare, voieєte cineva sг fure, sau sг nedreptгюeascг? Dar trebuie sг lucreze mult, єi zгbovind, i s-a potolit mвnia, s-a depгrtat de la el pornirea cea rea, i s-a stricat scopul lui cel rгu єi n-a mai dus la sfatul lui lucrarea. La grгirea de rгu nu este aєa. Cгci de nu vom fi foarte treji, iute ne rгpeєte. Єi ca sг grгim de rгu nu este nevoie nici de vreme, nici de rгbdare, nici de cheltuialг, nici de vreo altг lucrare, ci de ajuns este numai a voi єi оndatг voinюa s-a fгcut lucrare, cгci numai limba este aceea ce slujeєte. Єi rгul acesta se rгspвndeєte iute, оnconjurвndu-ne cu lesnire, iar osвnda єi pedeapsa sunt cumplite.” (Cuvвnt la neluminarea scripturii celei vechi, la iubirea de oameni a lui Dumnezeu єi cum cг nu se cuvine a ne оnvinui unii pe alюii, оn vol. Din ospгюul stгpвnului, p. 104)

 

CLEVETIREA (gravitatea)

 

„Nu a vгtгmat niciodatг atвt de mult cel ce a mвncat trup omenesc, pe cвt a vгtгmat cel ce a оnfipt muєcгturile lui оn sufletul altuia; cгci pe cвt sufletul e mai respectat decвt corpul, pe atвt єi muєcгtura lui e mai grozavг. Vedeюi sг nu vг nimiciюi unul pe altul. Acestea le zice, pentru cг discordia єi lupta sunt fapte destructive єi nimicitoare atвt pentru cei ce le introduc, cвt єi pentru cei ce le primesc; aceste fapte sfвєie totul, mai rгu chiar de cum sfвєie molia hainele.” (Comentariile sau Explicarea Epistolei cгtre Galateni, p. 109)

 

„Suntem gata totdeauna de a acuza, suntem pregгtiюi оn orice timp de a оnvinovгюi. Chiar dacг nu ni s-ar cгєuna alt rгu, aceasta numai ar fi de ajuns a ne pierde єi a ne duce оn gheenг, aceasta ne оmpresoarг de mii de rele. Єi ca sг afli cг este aєa, ascultг ce spune Proorocul: Єezвnd оmpotriva fratelui tгu, zice, ai clevetit (Ps., 49, 21). Dar nu eu, zici tu, ci acela a grгit. Dar dacг tu nu ai fi vorbit, altul n-ar fi auzit, sau єi de ar fi auzit, n-ai fi fost tu cauza pгcatului. Trebuie de a dosi єi a acoperi defectele aproapelui, pe cвnd tu le trвmbiюezi sub pretext de iubire de adevгr. Nu eєti acuzator, ci flencгnitor, bвrfitor, nebun. Priveєte cвte rele izvorгsc de aici. Mвnii pe Dumnezeu.” (Comentariile sau Explicarea Epistolei cгtre Evrei, omilia XXI, p. 263)

 

„Urвt obicei, оntr-adevгr, urвt obicei sг-i оnvinuieєti numai pe fraюi, єi sг nu te оngrijeєti de оndreptarea lor! Sг dai pe faюг pгcatele celor pгcгtoєi, єi sг nu-i vindeci”. (Cгtre iudei, cuv. VIII, 4, оn vol. Cuvвntгri оmpotriva anomeilor. Cгtre iudei, p. 391)

 

„Clevetirea mгnвncг carnea fratelui, ea sfвєie carnea aproapelui. Єi, pentru aceasta, Sfвntul Pavel ne оnspгimвntг, zicвnd: Iar dacг vг muєcaюi unii pe alюii єi vг muєcaюi, luaюi seama sг nu fiюi nimiciюi unii de cгtre alюii (Gal., 5, 15). Tu n-ai оnfipt dinюii оn carne, dar clevetirea ta s-a оnfipt оn suflete, le-ai rгnit єi le-ai оncгrcat de mii de nenorociri, pe al tгu оnsuюi, pe al aceluia care te ascultг єi multe altele: cгci pe acel care te aude clevetind nu l-ai fгcut mai rгu dupг cum era? Єi chiar de ar fi pгcгtos, el va pгcгtui mai uєor оncг, de оndatг ce єi-a оntвlnit tovarгєul; e drept, pгcatele altuia оi vor da semeюie єi mвndrie єi va cгpгta o prea mare оncredere оn sine.

Mai mult оncг, tu ai rгnit toatг Biserica, cгci acei care te ascultг atribuie greєelile de care vorbeєti nu unui singur membru, ci оntregului popor creєtin; necredincioєii nu vor zice cг unul sau altul este un neruєinat єi un desfrвnat, ci vor urmгri cu clevetirile lor pe toюi creєtinii. Astfel se dг ocazie de a blestema pe Domnul: cгci dacг trгim cu sfinюenie, numele lui Dumnezeu este lгudat, dar dacг pгcгtuim, este blasfemiat єi batjocorit. Tu acoperi de ruєine pe acela cгruia оi dai pe faюг pгcatul єi, astfel, оl faci mai neruєinat єi-юi capeюi un duєman. Оn fine, meriюi sг fii pedepsit, fiindcг te ocupi cu lucruri care nu te privesc deloc. Sг nu-mi zici, eu sunt un vorbitor de rгu, dacг mint; dar dacг spun adevгrul, nu merit acest nume. Cгci a vorbi de rгu pe altul, chiar fгrг sг minюi, este o greєealг; fariseul nu spunea decвt adevгrul, cвnd arunca atвtea оnvinuiri asupra vameєului, єi totuєi aceasta nu-i folosi la nimic.” (Primele patru omilii despre statui, omilia a III-a, pp. 61-62)

 

„Оn momentul de a pronunюa оnfricoєгtoarea sentinюг, Dumnezeu nu va privi numai felul greєelilor noastre, ci єi judecгюile ce vom fi fгcut asupra greєelilor fraюilor noєtri; pentru aceasta, ne-a оndemnat, zicвnd: Nu judecaюi ca sг nu fiюi judecaюi (Matei 7, 1), cгci ceea ce atunci va mгri desigur greєelile noastre, vrednice prin ele оnsele de pedeapsг, va fi judecata ce am fгcut-o asupra fratelui nostru. Cгci dupг cum umanitatea, blвndeюea, iertarea ridicг greєelilor o parte din greutatea lor, tot astfel rгutatea, cruzimea, neiertarea adaugг pгcatelor proprii o mai mare greutate.” (Primele patru omilii despre statui, omilia a III-a, p. 64)

 

,,… am numit muєte pe cei care vorbesc de rгu pe alюii єi am arгtat cг pe bunг dreptate оi numesc aєa, cгci dupг cum muєtele se aєazг pe rгnile єi bubele altora, tot aєa єi cei ce vorbesc de rгu pe alюii muєcг din pгcate strгine єi оmbolnгvesc cu aceasta pe cei cu care vorbesc; iar pe cei care nu fac acest lucru, pe cei care nu vorbesc de rгu pe alюii, i-am numit albine; ei nu rгspвndesc boli, ci fac faguri de mare evlavie, zburвnd оn livada virtuюii sfinюilor.” (Despre mгrginita putere a diavolului,omilia I, 1, оn vol. Despre mгrginita putere a diavolului. Despre cгinюг…, p. 6)

 

,,Oamenii aceєtia, care pururea se оngrijesc de cele strгine, sгvвrєesc оnsг єi o altг nebunie foarte mare. Dacг iarгєi au iscodit ceva, оndatг o spun altuia, dar opresc pe acesta cu asprime a mai spune cuiva, єi tocmai prin aceasta dau a оnюelege cг ei au sгvвrєit ceva vrednic de prihгnit. Cгci, dacг tu doreєti ca ceva sг nu se mai spunг, ar fi trebuit tu оnsuюi mai оntвi de toate sг nu spui. Voieєti tu ca ceva sг nu fie cunoscut, atunci trebuie ca tu оnsuюi sг o faci mai оntвi. Dar dacг tu оnsuюi nu poюi tгcea, оn zadar оndemni pe alюii la tгcere.

Dar poate tu vei zice: Este foarte dulce єi plгcut a defгima pe altul. Dimpotrivг, a nu defгima este plгcut. Cine a defгimat pe altul, cade оn оncurcгturi, se teme de urmгrile cele rele, se cгieєte, єi adeseori єi-ar muєca limba; єi tremurг, ca nu cumva ceea ce a spus sг оi aducг o mare primejdie єi o cumplitг daunг. Dimpotrivг, cine stгpвneєte limba sa, este liber de toatг aceastг mвhnire єi trгieєte оntr-o liniєte dulce. De ai auzit ceva – zice оnюeleptul Sirah, las-o sг moarг оn tine; fii liniєtit, nu vei crгpa din aceasta (Sir. 19, 10). Ce vrea sг zicг aceasta: Las-o sг moarг оn tine? Aceasta vrea sг zicг stвrpeєte-o, оngroap-o, fг-o sг nu mai iasг afarг.” (Cuvвnt la Duminica a patra a Sfвntului єi Marelui Post, оn vol. Omilii la Postul Mare…, pp. 87-88)

 

„Cine n-a grгit de rгu pe altul pe ascuns (Matei 7, 1- 5)? Єi, totuєi, chiar Vechiul Testament porunceєte ca aceia care sгvвrєesc acest pгcat sг fie osвndiюi la moarte.” (Apologia vieюii monahale, 7, оn vol. Despre Feciorie, Apologia vieюii monahale, Despre creєterea copiilor…, pp. 201-204)

 

„Sг nu ne muєcгm єi sг nu ne mвncгm unii pe alюii, cгci cei ce muєcг cu cuvintele sunt mai rгi decвt cei ce muєcг cu dinюii. Cгci aceia cu dinюii muєcг trupul, iar aceєtia cu cuvintele muєcг sufletul, rгnesc cinstea, fгcвnd rana nevindecatг. Єi va primi pedeapsг mai mare, cu cвt mai cumplitг este muєcarea. Єi cel ce muєcг, adicг grгitorul de rгu, nu va scгpa de pedeapsг, fiindcг nu are pricinг, dreaptг sau nedreaptг, a rгutгюii sale. Celelalte pгcate, cu toate cг au pricini necuviincioase: curvarul оєi оmplineєte pofta, hoюul оєi uєureazг lipsa, ucigaєul de oameni оєi potoleєte mвnia, dar grгitorul de rгu nu poate aduce nici o pricinг. Cгci spune-mi: ce avuюie de bani dobвndeєte? Ce poftг оєi оmplineєte? Nici una din astea, ci grгirea de rгu este o fiicг a zavistiei, care nu are nici o pricinг, nici dreaptг, nici nedreaptг. De aceea s-a lipsit de toatг iertarea.” (Cuvвnt la neluminarea scripturii celei vechi, la iubirea de oameni a lui Dumnezeu єi cum cг nu se cuvine a ne оnvinui unii pe alюii, оn vol. Din ospгюul stгpвnului, pp. 97-98)

CLEVETIREA (paguba sufleteascг a celui ce zгmisleєte clevetirea)

 

„… aceasta e o cursг a diavolului; cг pгcatul acesta al vorbitului de rгu nu are nici o plгcere, ci numai pagubг. Omul care vorbeєte de rгu strвnge оn sufletul sгu comoarг rea. Dacг omul care are оn el un germene de boalг se оmbolnгveєte el mai оntвi, cu mult mai mult cel care strвnge оn el оnsuєi rгutatea, care e mai amarг decвt orice germene de boalг, va suferi cele mai grele chinuri, pentru cг оєi bagг оn suflet o cumplitг boalг. Єi se vede aceasta din cele ce scoate pe gurг. Dacг pe ceilalюi оi supгrг atвta vorbele lui, cu mult mai mult supгrг sufletul care le zгmisleєte. Cel care vorbeєte de rгu pe altul se pierde pe el оnsuєi mai оntвi, dupг cum cel care calcг pe foc se frige, cel care se izbeєte de oюel se vatгmг, iar cel care loveєte оntr-un cui sвngereazг”. (Omilii la Matei, omilia XLII, II, оn col. PSB, vol. 23, pp. 502-503)

 

„Nu trebuie sг se оntristeze cei care sunt vorbiюi de rгu, ci cei care vorbesc de rгu. Pentru cг cei care sunt vorbiюi de rгu nu vor trebui sг dea socotealг pentru vorbele care s-au spus despre ei. Cei ce trebuie sг se neliniєteascг єi sг tremure sunt oamenii care оi vorbesc de rгu pe ceilalюi, cгci mai devreme sau mai tвrziu vor fi duєi fгrг voia lor dinaintea tronului de judecatг a lui Dumnezeu, unde vor da socotealг pentru spusele lor. De asemenea, cei care vorbesc de rгu trebuie sг se neliniєteascг єi pentru cвt anume din ce au spus este adevгrat.” (Din vol. Problemele vieюii, p. 252)

 

CLEVETIREA (ascultarea cuvintelor clevetitoare – gravitatea)

 

„Єi nu numai sг nu grгim de rгu pe alюii, єi nici sг ascultгm pe alюii cвnd grгiesc de rгu, cгci єi pentru aceasta este pregгtitг vina єi osвnda mare. Fiindcг zice: Auz deєert sг nu primeєti (Ieє., 23, 1). Єi n-a zis auz deєert sг nu crezi, ci nici sг-l primeєti. Astupг-юi urechile oprind intrarea grгirii de rгu єi aratг cг tu cel ce auzi nu eєti un vrгjmaє єi potrivnic mai mic celui ce grгieєte de rгu, decвt cel ce se prihгneєte єi se grгieєte de rгu. Urmeazг Proorocului care zice: Pe cel ce clevetea оn ascuns pe vecinul sгu, pe acela l-am izgonit (Ps., 100, 5). Nu a zis cг nu am crezut, sau cг nu am primit cele grгite de el, ci l-am izgonit ca pe un vrгjmaє єi potrivnic.” (Cuvвnt la neluminarea scripturii celei vechi, la iubirea de oameni a lui Dumnezeu єi cum cг nu se cuvine a ne оnvinui unii pe alюii, оn vol. Din ospгюul stгpвnului, p. 102)

 

CLEVETIREA (atitudinea noastrг la auzul clevetirilor ce ni se aduc)

 

„Aєadar oamenii pгcгtoєi sunt vrednici de milг, chiar dacг nici un om nu vorbeєte rгu de ei. Dimpotrivг, vrednici de a fi invidiaюi sunt oamenii virtuoєi, chiar dacг lumea оi dispreюuieєte. Pentru cг atunci cвnd omul are conєtiinюг curatг, oricвte valuri s-ar ridica asupra sa, el va ajunge negreєit la un port liniєtit. Оnsг atunci cвnd are pe conєtiinюг fapte murdare, chiar dacг toate i-ar merge din plin єi chiar dacг marea ar fi liniєtitг, оn cele din urmг se va s cufunda.” (Din vol. Problemele vieюii, pp. 252-253)

 

„Dar orice ni s-ar оntвmpla, sг nu se pese de vorbele celorlalюi, ci de dreptatea din cuvintele lor. Aєadar, dacг ne acuzг cu dreptate, trebuie sг plвngem єi sг ne pocгim. Iar dacг ne acuzг pe nedrept, trebuie pe aceia sг-i plвngem, iar pe noi sг ne fericim, aducвndu-ne aminte de cuvintele Domnului: Fericiюi veюi fi voi cвnd vг vor ocгri єi vг vor prigoni єi vor zice tot cuvвntul rгu оmpotriva voastrг (Matei 5, 11). Оn asemenea оmprejurгri sг nu vг оntristaюi, ci sг vг bucuraюi, pentru cг veюi primi multг rгsplatг оn ceruri.” (Din vol. Problemele vieюii, p. 258)

 

„Te-a clevetit pe tine cineva, numindu-te preadesfrвnat sau desfrвnat? Dacг acestea sunt adevгrate, оndrepteazг-te, iar dacг sunt minciuni, rвzi. De єtii cг ai оntru tine din cele ce s-au zis, оnюelepюeєte-te, iar de nu єtii, defaimг-te. Dar mai ales nu rвde, nici defгima, ci bucurг-te єi saltг dupг cuvвntul Domnului, care ne porunceєte asta. Cгci zice: Cвnd vг vor ocгrо єi vor zice tot cuvвntul rгu оmpotriva voastrг minюind pentru Mine, bucuraюi-vг єi vг veseliюi, cг plata voastrг multг este оn ceruri (Mt., 5,11) єi iarгєi: Bucuraюi-vг єi vг veseliюi cвnd vor scoate numele voastre ca un rгu din pricina Fiului Omului (Lc., 6, 22-23). Iar dacг cele zise vor fi adevгrate єi tu vei suferi cuvintele cu blвndeюe, vei suspina cu amar єi-юi vei osвndi greєalele tale, iar nu vei ocгrо оmpotrivг єi nu vei osвndi, vei lua nu mai puюinг platг de la cel dintвi.” (Cuvвnt cum cг este primejdios a merge la teatre imorale care provoacг la desfrвnгri; cum cг David, оn cele ce a fгcut lui Saul, a covвrєit оntru totul virtutea iertгrii; єi cum cг a suferit cu blвndeюe nedreptatea este la fel cu a da milostenie, оn vol. Din ospгюul stгpвnului, pp. 127-128)

 

„Nu cuvintele оn sine obiєnuiesc sг ne sгlbгticeascг, ci petrecerea оn vrajbг єi aprinderea de ea. Cгci de multe ori aceleaєi cuvinte auzindu-le de la prieteni, care glumesc, sau de la copiii cei mici, nu numai cг nu pгtimim nimic rгu din auzirea lor, ci rвdem єi ne veselim de ele. Suntem aєa pentru cг nu le auzim cu minte stricatг, nici cu suflet cuprins de mвnie. Aєa єi de la vrгjmaєi de vei auzi oarecare cuvinte, nu vor putea sг te vateme de vei lepгda vrajba єi vei stinge mвnia.” (Cuvвnt cum cг este primejdios a merge la teatre imorale care provoacг la desfrвnгri; cum cг David, оn cele ce a fгcut lui Saul, a covвrєit оntru totul virtutea iertгrii; єi cum cг a suferit cu blвndeюe nedreptatea este la fel cu a da milostenie, оn vol. Din ospгюul stгpвnului, p. 138)

 

„Юi-a zis cu vrгjmгєie preacurvar єi hoю, dar ce este aceasta? De zice adevгrul, se оndreptгюeєte pe sine, iar de zice minciunг, rвde єi tu de dвnsul, fг-te dar de acum оntreg la minte єi bun. Iar de nu єtii nimic de cele ce te grгieєte de rгu, nu numai nu bгga de seamг cele zise, ci te єi bucurг єi te veseleєte, dupг cuvвntul Domnului, care zice: Cвnd vг vor zice tot cuvвntul rгu, bucuraюi-vг, cг plata voastrг multг este оn ceruri, iar de te pвrгєte cu adevгrat, rabdг єi tu cu smerenie cele ce se zic єi sг nu-i stai оmpotrivг, sг-l suduieєti, ci sг suspini єi sг lгcrimezi cu amar pentru pгcatele tale єi vei afla iertгciune, pentru cг ceea ce nu fac pritenii, o fac neprietenii cu rгutate grгind, deєi adevгruri grгiesc, cг prietenii purtвndu-se cu momeli єi nezicвndu-le acestea оn faюг, spre mai mare umflгturг ridicг boala, iar duєmanii din vrгjmгєie pornindu-se єi pгcatele mustrвnd de nevoie se pun la оndreptare єi se face la noi vrajba poveste de mare folos; de aceea sг nu zicem cг cutare se luptг cu mine єi mг оndeamnг sг grгiesc cuvinte grozave єi de ocarг, ci noi suntem vinovaюi de aceste rгutгюi оn toatг vremea.” (Din vol. Mгrgгritarele Sfвntului Ioan Gurг de Aur, pp. 54-55)



Поделиться:


Последнее изменение этой страницы: 2017-01-26; просмотров: 156; Нарушение авторского права страницы; Мы поможем в написании вашей работы!

infopedia.su Все материалы представленные на сайте исключительно с целью ознакомления читателями и не преследуют коммерческих целей или нарушение авторских прав. Обратная связь - 3.238.226.167 (0.02 с.)