CГSГTORIA (cartea de despгrюire din Vechiul Testament)

 

„Era o lege veche, care nu oprea pe bгrbatul care-єi ura femeia sг o alunge pentru orice pricinг єi sг ia alta оn locul ei. Legea porunceєte ca bгrbatul sг facг ceva mai mult: sг-i dea femeii єi carte de despгrюenie, ca sг nu mai poatг sг se оntoarcг la bгrbatul ei. Dacг legea n-ar fi dat aceastг poruncг, ci ar fi оngгduit bгrbatului sг-єi lepede femeia єi sг iaalta, єi apoi sг o aducг оn casг iarгєi pe cea dintвi, s-ar fi fгcut mare amestec оn cгsnicii: bгrbaюii ar fi luat atunci mereu femeile altora єi asta ar fi fost curatг desfrвnare. Din pricina asta cartea de despгrюenie dгdea un mare ajutor cгsniciilor. Оn afarг de asta, cartea de despгrюenie оnlгtura un alt rгu cu mult mai mare. Dacг legea ar fi silit pe bгrbat sг юinг оn casг pe femeia pe care o urгєte, bгrbatul ar fi ucis-o. Aєa de cruzi erau iudeii! Cum aveau sг-єi cruюe femeile lor, cвnd nu-єi cruюau proprii lor copii, cвnd omorau pe profeюi, cвnd vгrsau sвngele ca apa? De aceea legea veche a оngгduit un pгcat mai mic, dar a stвrpit unul mai mare. La оnceput de tot nu era legea cгrюii de despгrюenie. Ascultг cг оnsuєi Hristos o spune: Moise a scris acestea din pricina оnvвrtoєeniei inimii voastre (Matei, 19, 8); a scris sг-i daюi drumul femeii, ca sг n-o omorвюi de-o юineюi оn casг!” (Omilii la Matei, omilia XVII, III, оn col. PSB, vol. 23, pp. 223-224)

 

 

,,Nici Moise nu a legiuit aceasta fгrг sг se gвndeascг, ci silit fiind sг se coboare la slгbiciunea celor cгrora le dгdea legi. Cгci aceia erau gata sг ucidг єi оєi umpleau casele de sвngele celor de un neam cu ei єi nu erau cumpгtaюi nici cu femeile lor, nici cu cele strгine. Ca sг nu-єi ucidг оn case femeile, pe care le-ar fi юinut fгrг plгcere, a poruncit sг se lepede, mai mare fiind rгul de a omorо єi grabnica pornire spre ucidere. Єi cг unii erau ucigaєi єi pвngгtori, ascultг pe profeюii care zic: Aceєtia sunt cei ce zidesc Sionul prin sвnge єi Ierusalimul prin nedreptгюi, єi iarгєi: Amestecг sвngele cu sвnge, єi iar: Mвinile lor sunt pline de sвnge. Iar cг оnnebuniserг nu doar оmpotriva femeilor lor, ci єi оmpotriva altora, єi aceasta lгmurit arгtвnd proorocul, a zis: Єi au jertfit pe fiii lor єi pe fiicele lor demonilor (Ps., 105, 37). Cei ce nu s-au potolit faюг de copiii lor nu s-au potolit nici faюг de femei. Єi ca sг nu se оntвmple aceasta, le-a оngгduit sг se despartг. De aceea єi Hristos, luвndu-Se la оntrebгri cu iudeii, aceєtia I-au zis: Cum dar Moise a оngгduit sг i se dea femeii carte de despгrюire? (Mt., 19, 7). Arгtвnd cг Moise nu a scris acestea legiuind оmpotriva Sa, aєa le zice: Moise din pricina inimii voastre оmpietrite a scris, dintru оnceput оnsг nu a fost aєa. Ci Cel Ce i-a fгcut, dintru оnceput i-a fгcut bгrbat єi femeie (Mt., 19, 8). Dacг era bun acest lucru nu fгcea un bгrbat єi o femeie, ci un bгrbat єi douг femei, оncвt acela, dacг voia, pe una sг o lepede єi pe cealaltг sг o ia.” (Femeia este legatг prin Lege cвtг vreme оi trгieєte bгrbatul; iar dacг moare, liberг este, dacг vrea, sг se mгrite, numai оntru Domnul. Mai fericitг este оnsг dacг rгmвne aєa, оn vol. Cateheze maritale, pp. 27-28)

CГSГTORIA (divorюul)

 

„ De are cineva femeie necredincioasг єi ea vrea sг locuiascг cu el, sг n-o lase. Iar femeia dacг are bгrbat necredincios єi el vrea sг locuiascг cu ea, sг nu-l lase (I Cor., 7, 12-13). Ai vгzut ce mare pogorгmвnt? Chiar dacг este pгgвnг, spune Pavel, chiar dacг este necredincioasг єi vrea sг locuiascг cu el, sг nu o оndepгrteze! Єi iarгєi: Chiar dacг este pгgвnг femeia, chiar dacг este necredincioasг, sг n-o alungi, dacг vrea sг locuiascг cu tine. Ce єtii, femeie, de-юi vei mвntui bгrbatul sau ce єtii, bгrbate, de-юi vei mвntui femeia? (I Cor., 7, 16). Ai vгzut cг nu opreєte cгsгtoria cu un necredincios sau cu o necredincioasг? Ascultг-l iarгєi chiar pe Hristos grгind ucenicilor Sгi: Iar eu vг zic vouг: Oricine оєi va lгsa femeia lui afarг de pricinг de desfrвnare, o face sг sгvвrєeascг preadesfrвnare (Matei, 5, 32). Cвt de mare єi covвrєitoare este iubirea de oameni a lui Dumnezeu! Chiar de este necredincioasг, spune Dumnezeu, chiar de este pгgвnг, primeєte-o, юine-o! Dar dacг pгcгtuieєte faюг de tine, dacг uitг datoriile cгsгtoriei єi trгieєte cu alюii, юi-i оngгduit sг o izgoneєti din casг, s-o laєi ”. (Omilii la Facere, omilia XXVI, II, оn col. PSB, vol. 21, p. 321)

„ Cel care-єi lasг pe femeia lui, spune Hristos, o face sг sгvвrєeascг adulter, iar cel care ia pe cea lгsatг face adulter. Bгrbatul care-єi lasг femeia se face pe sine оnsuєi vinovat de pгcat, chiar dacг nu ia altг femeie, tocmai pentru cг a fгcut-o sг sгvвrєeascг adulter; iar cel care-єi ia altг femeie sгvвrєeєte єi el adulter. Sг nu-mi spui cг a lгsat-o acela! Chiar dacг a lгsat-o, rгmвne totuєi femeia celui care a lгsat-o. Apoi, ca sг nu facг pe femeie mai obraznicг, pentru cг toatг vina a fost aruncatг pe bгrbatul care a lгsat-o, Hristos оi оnchide єi ei uєa unei noi cгsгtorii, spunвnd: Iar cel care ia pe cea lгsatг face adulter. Prin aceste cuvinte Hristos duce pe femeie pe drumul cel bun, chiar fгrг voia ei: o opreєte de a se mai cгsгtori єi nu-i оngгduie sг aibг vreun prilej de micime sufleteascг. Оntr-adevгr, dacг femeia єtie cг vrвnd-nevrвnd trebuie sau sг trгiascг cu bгrbatul pe care 1-a avut de la оnceput, sau, dacг pleacг din casa bгrbatului ei, sг nu mai aibг nicгieri nici o scгpare, atunci va fi nevoitг, chiar fгrг voia ei, sг-єi iubeascг soюul.

Sг nu te miri, dar, cг Hristos nu Se adreseazг femeii cвnd dг aceste porunci. Femeie este mai slabг. De aceea o єi lasг la o parte, dar o pune pe calea cea bunг, ameninювnd pe bгrbat. Hristos a fгcut ceea ce face un tatг care are un copil rгu. Tatгl lasг la o parte pe copilul sгu єi mustrг pe cei care i-au stricat copilul, interzicвndu-le sг mai aibг legгturi cu el, sг se mai apropie de el.

Dacг юi se pare grea porunca aceasta, atunci adu-юi aminte de poruncile date de El mai оnainte, оn care a fericit pe ascultгtorii Sгi, єi vei vedea cг єi aceastг poruncг este cu putinюг de оndeplinit, fiind uєoarг. Da, cum sг-юi alungi femeia din casг cвnd eєti blвnd, fгcгtor de pace, smerit, milostiv? Cum sг te cerюi cu soюia ta cвnd tu оmpaci pe alюii?

Nu numai prin asta, dar єi оn alt chip a fгcut Hristos uєoarг porunca aceasta. Prin Cuvintele: оn afarг de cuvвnt de desfrвnare, Hristos lasг bгrbatului numai un singur caz cвnd оєi poate lгsa femeia; cг altfel s-ar fi ajuns iarгєi la acelaєi lucru. Dacг i-ar fi poruncit bгrbatului sг o юinг оn casг, deєi femeia lui a trгit cu mulюi bгrbaюi, atunci fapta bгrbatului ar duce iarгєi tot la adulter.

Vezi ce acord este оntre porunca aceasta єi cele spuse mai sus? Bгrbatul care nu se uita cu ochi desfrвnaюi la o femeie nu sгvвrєeєte adulter; iar dacг nu sгvвrєesc adulter nu dг prilej unui alt bгrbat sг-єi lase femeia lui. Pentru aceea, deci, Hristos оl strвnge pe bгrbat cu toatг tгria, оl оngrгdeєte cu fricг, ridicг asupra lui mare primejdie dacг оєi lasг soюia; cгci pe bгrbat оl face rгspunzгtor dacг femeia sгvвrєeєte adulter. Aєadar, ca sг nu socoteєti la auzul cuvintelor: Scoate-юi ochiul tгu, cг aceste cuvinte le-a spus єi despre femeie, Domnul a adгugat la timp оndreptarea aceasta, оngгduindu-i bгrbatului sг-єi lase femeia numai оntr-un singur caz; оn altul, nicidecum”. (Omilii la Matei, omilia XVII, III, оn col. PSB, vol. 23, pp. 224-225)

 

„ Ceea ce a unit Dumnezeu, omul sг nu despartг, Dacг tu, le zice Hristos, оmi spui de Moise, Eu оюi spun de stгpвnul lui Moise. Оn afarг de aceasta, Mг sprijin єi pe timpul cвnd s-a legiuit cгsгtoria. Dumnezeu dintru оnceput i-a fгcut pe ei bгrbat єi femeie (Fac. 1, 27), єi legea aceasta, chiar dacг pare datг acum de Mine, este mai veche decвt legea lui Moise єi-i foarte chibzuitг, cг n-o aduce numai pe femeie alгturi de bгrbat, ci-i porunceєte sг lase pe tatгl єi pe mama ei; єi nici nu legiuieєte ca bгrbatul sг vinг la femeia sa, ci sг se lipeascг de ea; iar prin acest cuvвnt aratг cг unirea este de nedesfгcut. Apoi nici nu se mгrgineєte numai la atвta, ci cere ca unirea lor sг fie єi mai strвnsг, cг spune: Vor fi cei doi un trup.

Apoi, dupг ce a citat legea aceasta veche, datг єi cu fapta єi cu cuvвntul, dupг ce a arгtat cг este vrednicг de credinюг pentru cг Dumnezeu a dat-o, Hristos, cu autoritate, o tгlmгceєte єi El єi legiuieєte, zicвnd: Deci nu mai sunt doi, ci un trup. Dupг cum este o crimг sг tai trupul omenesc, tot aєa este o nelegiuire sг desparюi femeia de bгrbat. Єi Hristos nu S-a oprit la atвta, ci a adгugat єi pe Dumnezeu, zicвnd: Ceea ce a unit Dumnezeu, omul sг nu despartг. Hristos aratг deci cг divorюul este єi оmpotriva firii єi оmpotriva legii; оmpotriva firii, pentru cг se taie trupul; оmpotriva legii, pentru cг cei ce vor sг divorюeze fac lucrul acesta оmpotriva lui Dumnezeu Care i-a unit єi a poruncit sг nu se despartг”. (Omilii la Matei, omilia LXII, I, оn col. PSB, vol. 23, p. 717)

 

,, Femeia de bгrbat sг nu se despartг. Iar de se va єi despгrюi, sг nu se mгrite, sau sг se оmpace cu bгrbatul sгu (1 Cor. 7, 10-11). Fiindcг s-au оntвmplat dezbinгri, zice, fie din pricina оnfrвnгrii, fie din alte pricini єi micimi de suflet, pentru aceea este cu mult mai bine ca nici оnceputul sг nu se facг, iar de cumva s-a fгcut, apoi rгmвnг femeia cu bгrbatul, єi chiar dacг nu mai are legгturi cu dвnsul, cel puюin nu mai are pe alt bгrbat. ” (Comentariile sau Tвlcuirea Epistolei оntвi cгtre Corinteni, omilia XIX, p. 191)

 

,, Iar de se desparte cel necredincios, despartг-se, (1 Cor. 7, 15). Aici faptul nu mai este curvie. Dar ce оnseamnг: Iar de se desparte cel necredincios? De pildг, zice, dacг оюi porunceєte a jertfi єi a lua parte prin cгsгtorie la necinstirea lui, sau a pleca din casг, apoi atunci mai bine este a strica cгsгtoria, єi nicidecum bunг cinstirea. Pentru aceea a єi adгogat: Cг nu este robit fratele sau sora оntru unele ca acestea. Dacг оn fiecare zi se ceartг єi se luptг pentru aceasta, apoi mai bine este a te izbгvi de acest rгu. De aceasta єi face vorbire, zicвnd: cг spre pace ne-a chemat pre noi Dumnezeu. Acela este care a dat pricinг de desfacere, dupг cum face єi cel ce curveєte.

Cгci ce єtii, femeie, de оюi vei mвntui bгrbatul? (1 Cor. 7, 16). Aceasta este zisг faюг de zicerea de mai sus: Sг nu-l lase pre el. Dacг el, zice, nu se оmpotriveєte, rгmвi pe lвngг dвnsul, cгci ai єi un cвєtig. Rгmвi, оndeamnг, sfгtuieєte єi оncredinюeazг-l, cгci nici un dascгl nu va putea sг facг ceea ce vei face tu, ca femeie. Єi nici nu-i face vreo silnicie, sau sг ceri de la dвnsul ca numai decвt sг facг aєa, ca nu cumva sг se facг greoi оn vorbг, nici nu porunceєte a se lepгda de aceastг sarcinг, ci prin neєtiinюa viitorului lasг lucrul оn nehotгrвt, zicвnd: Cгci ce єtii, femeie, de оюi vei mвntui bгrbatul? Sau ce єtii, bгrbate, de оюi vei mвntui femeia? ” (Comentariile sau Tвlcuirea Epistolei оntвi cгtre Corinteni, omilia XIX, pp. 192-193)

 

„ Dacг are cineva femeie necredincioasг, єi ea va voi sг locuiascг cu el, sг nu o lase (1 Cor., 7, 12). Dar dacг are o femeie desfrвnatг єi adulterг, nu-l оmpiedicг sг o lase. Oricine оєi va lгsa femeia sa, оn afarг de cuvвnt de desfrвnare, o face sг preacurveascг (Matei 5, 32). Prin urmare, pentru pricinг de desfrвnare оi este оngгduit sг o lase. Ai vгzut iubirea de oameni єi purtarea de grijг a lui Dumnezeu? Dacг este o pгgвnг, spune El, sг nu o laєi! Dar dacг este o desfrвnatг, nu te opresc sг faci asta! Dacг este necredincioasг Mie, spune Domnul, sг nu o laєi! Dar dacг te ocгrгєte pe tine, nimeni nu te opreєte sг o laєi! ” (Cгtre iudei, cuv. II, 3, оn vol. Cuvвntгri оmpotriva anomeilor. Cгtre iudei, pp. 269-270)

 

„Pavel spune: Sг nu vг lipsiюi unul pe altul, decвt din bunг оnюelegere (I Cor., 7, 5). Acum оnsг, dupг ce s-a despгrюit de bгrbatul ei, оi porunceєte sг se оnfrвneze chiar dacг nu vrea: Iar dacг se desparte de bгrbatul ei, sг nu se mai mгrite, sau sг se оmpace cu bгrbatul ei (I Cor., 7, 11). Vezi, deci, cг o femeie mгritatг este ameninюatг din douг pгrюi de rгzboi? Sau trebuie sг rabde оn tгcere asalturile puternice ale trupului sгu, care o оnjurг оn fiecare zi, sг i se plece lui єi sг-i facг toate gusturile; sг se lase bгtutг, ocгrвtг, sг ajungг de rвsul slugilor, sau sг sufere altceva de felul acesta. Оntr-adevгr, bгrbaюii sunt destul de pricepuюi єi descoperг o mulюime de mijloace cвnd vor sг-єi pedepseascг femeile lor. Dacг femeia nu vrea sг suporte toate aceste nedreptгюi, atunci trebuie sг practice o оnfrвnare fгrг rod єi fгrг folos. O numesc fгrг rod єi fгrг folos, cг оnfrвnarea ei nu e fгcutг pe temeiul unei fгgгduinюe drepte; nu-i fгcutг din dorinюa sfinюeniei, ci din pricina mвniei care i-o poartг bгrbatului. Apostolul spune: Sг nu se mai mгrite, sau sг se оmpace cu bгrbatul ei.

- Dar dacг nu vrea sг se оmpace?

- Mai este оncг o cale ca sг se оntoarcг din aceste necazuri!

- Care?

- Sг aєtepte moartea bгrbatului! Dupг cum unei fecioare care s-a hotгrвt sг trгiascг оn оnfrвnare, nu-i mai este оngгduit sг se cгsгtoreascг, pentru cг Mirele ai trгieєte veєnic єi este nemuritor, tot astfel єi unei femei mгritate numai atunci оi este оngгduit sг se cгsгtoreascг a doua oarг, cвnd оi moare bгrbatul.” (Despre Feciorie, 39, оn vol. Despre Feciorie, Apologia vieюii monahale, Despre creєterea copiilor…, pp. 68-69)

 

„Pentru ce iudeii au primit оngгduinюa de a despгrюi de femeile lor? (Deut., 24, 1-4).

Ca sг nu se rгzboiascг оntre ei, ca sг nu se umple casele lor de sвngele celor din acelaєi neam. Spune-mi te rog cum ar fi fost mai bine: Sг fie datг pe uєг afarг soюia urвtг, sau sг fi оnjunghiatг оn casг? Aєa ar fi fгcut dacг nu s-ar fi оngгduit bгrbaюilor sг le alunge din casг. Din pricina aceasta Legea Veche spune: Dacг vei urо pe femeia ta, despartг-te de dвnsa (Deut., 24, 1). Оn Legea Nouг оnsг, pentru cг Dumnezeu se adreseazг unor oameni оngгduitori, unor oameni cгrora nu le este оngгduit sг se mвnie, le spune: Dacг se desparte de soюul ei, sг nu se mai mгrite (I Cor., 7, 11). Vezi silnicia? Vezi robia de neоnlгturat? Vezi lanюul care оncгtuєeazг єi pe un soю, єi pe celгlalt?” (Despre Feciorie, 41, оn vol. Despre Feciorie, Apologia vieюii monahale, Despre creєterea copiilor…, p. 70)

 

„ Oricine-єi va lгsa femeia, оn afara pricinii de desfrвnare, o face sг sгvвrєeascг adulter (Matei 5, 32), condamnвnd astfel indirect divorюul fгcut din oricare altг pricinг оn afarг de desfrвu.

Cel ce se apropie de o desfrвnatг devine un trup cu ea. Aєadar cum оl va primi o soюie credincioasг єi cuminte, care este mгdular al trupului lui Hristos? Cum se va uni cu cel care s-a fгcut mгdular al trupului unei desfrвnate?

Fii cu luare aminte єi la un alt lucru care este scris оn Evanghelie: femeia creєtinг care are un soю necredincios nu este necuratг, fiindcг bгrbatul necredincios se sfinюeєte prin femeia credincioasг (I Corinteni 7, 14). Despre desfrвnatг, оnsг, vorbeєte cu totul altfel: Voi lua, zice, mгdularele lui Hristos ca sг fac din ele mгdularele unei desfrвnate? (I Corinteni 6, 15). Оn primul caz, оn ciuda convieюuirii cu cel necredincios, harul lui Dumnezeu rгmвne, pe cвnd оn al doilea caz harul se оndepгrteazг.” (Din vol. Problemele vieюii, pp. 40-41)

 

,,Care este, aєadar, legiuirea pe care ne-a dat-o Pavel? Femeia – zice – este legatг prin Lege; prin urmare, nu trebuie sг se despartг cвt timp trгieєte bгrbatul. Nici sг nu meargг la alt bгrbat, nici sг se uneascг prin o a doua nuntг. Ia vezi cu cвtг precizie s-a folosit de cuvinte! Cгci nu a zis sг trгiascг оmpreunг cu bгrbatul cвt timp e viu, ci femeia e legatг prin Lege cвtг vreme trгieєte bгrbatul ei; оncвt, chiar dacг оi dг carte de despгrюire, chiar dacг pгrгseєte cгminul, chiar dacг pleacг la altul, legatг fiind prin Lege, adulterг se face una ca aceasta. Dacг bгrbatul vrea sг se descotoroseascг de femeie, ori femeia vrea sг-l lase pe bгrbat, sг-єi aducг aminte de cuvintele acestea єi sг cugete cг Pavel stг de faюг єi o prigoneєte, strigвnd: femeia este legatг prin Lege. Cгci, dupг cum robii fugari, chiar dacг pгrгsesc casa stгpвnului, sunt оmpiedicatг de lanюuri, aєa єi femeia, chiar dacг оl lasг pe bгrbat, are legea оmpotrivindu-se ei asemenea unui lanю, osвndind-o єi pe adulterг єi pe cei care o primesc. Cвt timp mai este bгrbatul, adulter se cheamг acest lucru. Єi tot cel ce se оnsoarг cu cea fugitг sгvвrєeєte adulter. Єi doar atunci – zice Pavel – оi este cu putinюг sг se mгrite a doua oarг, cвnd se dezleagг de lanю, cвnd se sfвrєeєte bгrbatul.” (Femeia este legatг prin Lege cвtг vreme оi trгieєte bгrbatul; iar dacг moare, liberг este, dacг vrea, sг se mгrite, numai оntru Domnul. Mai fericitг este оnsг dacг rгmвne aєa, оn vol. Cateheze maritale, p.26)

 

,,Roabг fiind єi supusг legii, chiar dacг ar primi mii de cгrюi de despгrюire, este оnlгnюuitг de legea adulterului. Slugilor nu le este cu putinюг sг-єi schimbe stгpвnii dacг aceєtia trгiesc. Nici femeii sг-єi schimbe bгrbatul cвtг vreme trгieєte. Cгci acest lucru este adulter. Nu-mi zice de legile cele din afarг, care poruncesc sг-i dai carte de despгrюire єi sг te rupi de ea. Cгci nu dupг aceste legi te va judeca Dumnezeu оn acea Zi a Judecгюii, ci dupг cele pe care Оnsuєi le-a pus. Ba єi legile cele din afarг nu rвnduiesc aceasta pur єi simplu, nici fгrг socotealг, ci acestea pedepsesc fapta. Оncвt єi din aceasta se aratг cг nu se complac cu acest pгcat: doar simpla pricinг de despгrюire, fгrг implicare de bunuri, o resping. Єi chiar dacг ar fi bunuri la mijloc ca motiv de despгrюire, pedepsesc fapta prin pгgubire adusг averii bгrbatului. Aєadar, nici legile statului nu au lгudat pe cei ce fac aceasta.” (Femeia este legatг prin Lege cвtг vreme оi trгieєte bгrbatul; iar dacг moare, liberг este, dacг vrea, sг se mгrite, numai оntru Domnul. Mai fericitг este оnsг dacг rгmвne aєa, оn vol. Cateheze maritale, p. 27)

 

,,Chiar prin modul plгsmuirii lor a introdus legea[165] pe care eu o scriu acum. Care anume? Femeia hгrгzitг dintru оnceput, pe aceasta s-o юinг pururea. Aceastг lege era mai veche decвt aceea, pe cвt era Adam faюг de Moise. Prin urmare, eu nu fac acum ceva nou, ci оnvгю pe acelea mai bгtrвne єi mai vechi decвt Moise.” (Femeia este legatг prin Lege cвtг vreme оi trгieєte bгrbatul; iar dacг moare, liberг este, dacг vrea, sг se mгrite, numai оntru Domnul. Mai fericitг este оnsг dacг rгmвne aєa, оn vol. Cateheze maritale, p. 28-29)

 

,,Nu poюi sг spui – zice – cг pe tine te-a fгcut Dumnezeu єi pe aceea nu Dumnezeu, ci altul mai mic decвt Acela. Ci Unul єi Acelaєi v-a adus pe amвndoi la fiinюг. Оncвt chiar dacг pentru altceva nu, mгcar pentru acest lucru sfieєte-te єi pгstreazг dragostea [αγαπη] pentru ea. Cгci dacг оn cazul robilor, adesea fiind ei despгrюiюi unul de altul, faptul cг amвndoi sunt legaюi sг slujeascг unuia єi aceluiaєi stгpвn li se face prilej de dragoste, cu atвt mai mult nu trebuie sг se оntвmple aceasta cu noi, cвnd amвndoi avem acelaєi Fгcгtor єi Stгpвn[166].” (Femeia este legatг prin Lege cвtг vreme оi trгieєte bгrbatul; iar dacг moare, liberг este, dacг vrea, sг se mгrite, numai оntru Domnul. Mai fericitг este оnsг dacг rгmвne aєa, оn vol. Cateheze maritale, p. 30)

 

,,Sг ne оncredem оn aceastг bunг legiuire єi sг lepгdгm de la noi оnєine orice ruєine, єi nici pe femeile noastre sг nu le alungгm, nici pe cele alungate de alюii sг nu le primim. Cu ce ochi va privi bгrbatul pe femeie, cu ce ochi se vor uita la ea prietenii єi slugile? Cгci dacг moare soюul єi cineva ia femeia aceluia, єi dacг numai vгzвnd chipul [167] celui mort, ce nu pгtimeєte єi suferг, ce fel de viaюг va mai avea dacг bгrbatul ei trгieєte? Єtiind cel ce o ia cг este soaюa aceluia, cum va veni acasг, cu ce dispoziюie a voinюei, cu ce ochi o va privi pe soюia aceluia ca fiind a sa? Ba mai mult, nici a unuia, nici a celuilalt nu va putea spune cineva cг este pe drept una ca aceasta. Cгci adultera este femeia nimгnui. Fiindcг a cгlcat єi legгmintele cu acela єi nici la tine nu a venit prin legiuirea cuvenitг.

Cum dar nu e nebunie sг aduci оn casг un lucru plin de atвtea rele? Оmpuюinatu-s-au oare femeile? Pentru ce, dar, fiind atвtea, nu ne este cu putinюг sг ne luгm femeie dupг legea cuvenitг єi cu conєtiinюг curatг? Ci alergгm la cele ce ne sunt oprite, rгscolind cгsniciile єi aducвnd rгzmeriюe оntre cei de acelaєi neam, fгcвndu-ne din toate pгrюile duєmгnie, deschizвnd gurile altora spre mii de osвnde єi fгcвnd de ruєine оnsгєi vieюuirea noastrг. Єi ceea ce este mai cumplit decвt toate e cг ne strвngem pedeapsг de neоnduplecat оn ziua judecгюii. Cгci ce vom spune Celui Ce ne va judeca atunci cвnd, aducвnd legea оn mijloc єi citindu-o, va zice: Am poruncit ca pe femeia lepгdatг sг nu o iei, pentru cг fapta este adulter. Cum, dar, ai оndrгznit sг o iei printr-o nuntг opritг? Ce vom zice єi cum vom da rгspuns? Cгci acolo nu e de trebuinюг sг se aducг оnainte legile cele din afarг, ci silite sunt sг tacг єi pe cei оnfricoєaюi оi leapгdг оn focul gheenei dimpreunг cu adulterii єi cu cei ce au nedreptгюit cгsniciile altora. Cel ce s-a despгrюit de femeie fгrг pricinг – оn afarг de cea de desfrвnare – єi cel ce s-a оnsurat cu cea divorюatг, trгindu-i оncг bгrbatul, vor fi la fel pedepsiюi, dimpreunг cu cea divorюatг.

De aceea, mг rog єi vг implor, єi pun sufletul pentru voi, sг nu alunge bгrbaюii femeile, nici femeile sг nu-єi lase bгrbaюii.” (Femeia este legatг prin Lege cвtг vreme оi trгieєte bгrbatul; iar dacг moare, liberг este, dacг vrea, sг se mгrite, numai оntru Domnul. Mai fericitг este оnsг dacг rгmвne aєa, оn vol. Cateheze maritale, pp. 30-31)

CГSГTORIA (a doua)

 

„Legile nu pedepsesc pe cei care se cгsгtoresc a doua oarг, ba, dimpotrivг, оnvгluie єi permit o a doua cгsгtorie; cu toate acestea, atвt оn public, cвt єi оn particular, majoritatea oamenilor оєi bat joc, юin de rгu єi оntorc spatele celor ce se cгsгtoresc a doua oarг. Toюi oamenii оi evitг tot atвt de mult ca єi pe cгlcгtorii de jurгmвnt; nu mai au оncredere sг юi-i facг prieteni, sг mai оncredinюeze cu dвnєii vre-un contract, sг le mai оncredinюeze ceva. Cвnd оi vгd cг au scos din sufletul lor cu atвta uєurinюг amintirea unei atвt de mari obiєnuinюe, iubiri єi legгturi cu primul soю sau prima soюie, оi cuprinde din pricina acestor gвnduri un fel de neоncredere faюг de ei; nu se mai apropie de ei cu inimг deschisг, socotindu-i oameni uєuratici єi nestatornici. Єi nu numai din pricina aceasta le оntorc spatele, ci єi din pricina scвrbei care o simt din pricina faptelor sгvвrєite dupг moartea soюului sau soюiei. Spune-mi, te rog, ce e mai trist atunci cвnd, dupг mult plвnset, dupг multг vгicгrealг, dupг multe lacrimi, dupг pгr neоngrijit єi haine de doliu, vezi dintr-o datг petreceri, camere nupюiale єi zgomot cu totul contrarii celor de mai оnainte, оntocmai ca actorii, pe scenг, care, acum o fac pe veselii, iar puюin mai tвrziu pe triєtii? Оntr-adevгr, numai pe scena teatrului poюi vedea pe acelaєi om fгcвndu-o cвnd pe оmpгratul, cвnd pe omul cel mai sгrac dintre toюi oamenii. Tot aєa єi aici: cel care cu puюin timp mai оnainte se tгvгlea de durere la mormвnt, оl vezi dintr-o datг mire; cel care-єi smulgea pгrul din cap, poartг, tot pe acelaєi cap, cununi; cel care era trist єi оndurerat, cel care adeseori vorbea cu lacrimi єi nesfвrєite laude despre calitгюile soюiei sale rгposate, faюг de cei ce doreau sг-i mвngвie durerea, cel care spunea cг nu mai poate trгi fгrг soюia lui, cel care se supгra pe cei care оncercau sг-l facг sг-єi conteneascг plвnsetele, ei bine, tocmai acesta, оn faюa aceloraєi oameni, se gгteєte єi se оmpopoюoneazг din nou, priveєte cu faюa оmbujoratг de rвs pe aceiaєi oameni, єi cu aceiaєi ochi cu care mai оnainte vгrsa rвuri de lacrimi, єi complimenteazг єi salutг pe toюi cu aceeaєi gurг cu care mai оnainte se lepгda cu jurгmвnt єi de petreceri єi de viaюг. Dar mai trist decвt toate este cг un bгrbat care se cгsгtoreєte a doua oarг, o datг cu aducerea оn casa sa a unei noi soюii, aduce rгzboaie оntre copii lui, aduce o leoaicг alгturi de fiicele sale. Оntr-adevгr, totdeauna mama vitregг este o leoaicг. De aici, cearta єi gвlceava de fiecare zi. De aici, invidia aceea ciudatг єi neobiєnuitг оmpotriva soюiei rгposate, care n-o supгrг cu nimic. Cei vii invidiazг єi sunt invidiaюi; dar chiar duєmanii оncheie pace cu cei rгposaюi. Оn cгsгtoriile de a doua, lucrurile nu se petrec aєa; sunt invidiate югrвna єi cenuєa; urг nespusг оmpotriva celei оngropate; insulte, batjocuri єi оnvinuiri aduse celei prefгcute оn югrвnг; duєmгnie neоmpгcatг оmpotriva celei care nu a supгrat-o cu nimic. Poate fi oare o lipsг de judecatг єi o cruzime mai mare decвt aceasta? Rгposata n-a neоndreptгюit-o cu nimic. Dar pentru ce оntrebuinюez cuvвntul: a neоndreptгюit-o? Dimpotrivг, soюia de a doua culege roadele ostenelii celeilalte, se desfгteazг cu bunurile aceleia єi totuєi nu оnceteazг de a se lupta cu umbra ei. Nu i-a fгcut niciodatг nici o supгrare, ba, de cele mai multe ori nici n-a vгzut-o la faюг, єi totuєi оn fiecare zi o batjocoreєte; se rгzbunг pe ea, care nu mai e pe pгmвnt, rгzbunвndu-se pe copii ei; adeseori, cвnd nu poate sг se rгzbune, оnarmeazг mвna soюului ei оmpotriva copiilor primei soюii. Totuєi oamenii socotesc toate aceste necazuri foarte uєoare єi de suportat, numai ca sг nu fie siliюi sг оndure tirania poftei trupeєti.” (Despre Feciorie, 37, оn vol. Despre Feciorie, Apologia vieюii monahale, Despre creєterea copiilor…, pp. 61-63)

 

„... ceea ce mг uimeєte mai mult єi mг face sг fiu nedumerit este faptul cг umblг dupг mгritiє tocmai femeile care au avut de оndurat nenumгrate necazuri de pe urma cгsгtoriei de mai оnainte, tocmai femeile pe care оnseєi greutгюile cгsгtoriei le-au dus la convingerea sг fericeascг pe cele slobode de toate grijile vieюii, tocmai femeile care de nenumгrate ori s-au blestemat pe ele, peюitoarele єi ziua оn care a fost pusг la cale cгsгtoria. Aceasta mai cu seamг mг uimeєte! Aceasta mг face sг fiu nedumerit. Aceasta mг face sг caut pricina, sг vгd pentru ce aceste femei cautг sг se mгrite, pentru ce doresc cгsгtoria acum, cвnd au scгpat de ea, odatг ce, pe vremea cвnd erau cгsгtorite, socoteau cг trebuie sг scuture jugul ei. Mi-am frгmвntat оndeajuns mintea єi cred cг am gгsit єi pricina. Mai bine spus, n-am gгsit o singurг pricinг, nici numai douг, ci mai multe. Unele vгduve au uitat toate necazurile fostei lor cгsnicii din pricinг cг a trecut multг vreme de la cгsгtoria lor єi se uitг numai la neajunsurile vгduviei. Din pricina aceasta cautг sг se mгrite a doua oarг, ca sг scape de greutгюile vгduviei. Dar оndatг dupг ce s-au mгritat, dau drumul la aceleaєi strigгte de durere ca єi mai оnainte. Alte vгduve, юintuite оn faюa lucrurilor pгmвnteєti єi cu inima agгюatг de slava lumii acesteia, socotesc vгduvia o ocarг; preferг sг sufere toate neajunsurile єi greutгюile cгsгtoriei de dragul slavei deєarte, de dragul unei nefolositoare trufii. Alte vгduve doresc sг se mгrite pentru alte pricini decвt cele douг amintite mai sus. Acestea nu-єi pot stгpвni poftele trupului; se cгsгtoresc din nou, dar оncearcг sг ascundг pricina realг a recгsгtoririi lor, prin pricinile amintite mai sus. Sг le оnvinuiesc єi sг le osвndesc cг se cгsгtoresc, nu оndrгznesc s-o fac єi nici nu sfгtuiesc pe cineva sг o facг. Nici fericitul Pavel, dar mai bine spus, nici Duhul Sfвnt nu le-a osвndit. Iatг ce spune Pavel: Femeia este legatг de lege cвtг vreme trгieєte bгrbatul ei; dar dacг оi moare bгrbatul este liberг sг se mгrite cu cine voieєte, dar numai оn Domnul (I Cor., 7, 39). A оngгduit deci vгduvei sг se mгrite din nou dacг vrea, deєi оndatг continuг: Dar este mai fericitг dacг rгmвne aєa (I Cor., 7, 40). Єi ca sг nu se creadг cг spusele sale sunt o poruncг datг de el, o poruncг omeneascг, a adгugat: Socot cг єi eu am Duhul lui Dumnezeu (Matei 7, 1-2).” (Despre cгsгtoria a doua a vгduvelor, 1, оn vol. Despre Feciorie, Apologia vieюii monahale, Despre creєterea copiilor…, pp. 164-165)

 

„... mгrturisesc cг єi a doua cгsгtorie este оngгduitг de lege, dar adaug cг prima este cu mut mai bunг decвt a doua. Sг nu se creadг cг o fatг este rea dacг, оn comparaюie cu alta superioarг ei, este prin ea оnsгєi mai micг. Nu compar a doua cгsгtorie cu prima cгsгtorie cu gвndul de a o rвndui printre faptele rele. O las оntre faptele оngгduite de lege, оntre cele libere; o prefer оnsг єi o admir pe aceea care-i mai bunг decвt ea, prefer єi admir prima cгsгtorie.

- Pentru ce?

Nu-i totuna, sг fie cineva femeia unui bгrbat, єi, aceeaєi femeie, sг fie apoi femeia unui al doilea bгrbat. Femeia care se mulюumeєte cu cel dintвi bгrbat a arгtat astfel cг nici cu acesta nu s-ar cгsгtori la оnceput, dacг ar fi єtiut bine ce оnseamnг a fi cгsгtoritг; pe cвnd femeia care aduce al doilea mire оn patul celui dintвi, dг оndestulгtoare dovadг cг i-i dragг lumea, cг-i place viaюa. Prima femeie n-ar fi dat nici o atenюie vreunui bгrbat nici pe vremea cвnd оi trгia bгrbatul cel dintвi; a doua femeie, chiar dacг n-a pгcгtuit cu alюii pe cвnd оi trгia bгrbatul, totuєi оi plгceau alюii mulюi bгrbaюi mai mult decвt bгrbatul ei.” (Despre cгsгtoria a doua a vгduvelor, 1, оn vol. Despre Feciorie, Apologia vieюii monahale, Despre creєterea copiilor…, pp. 166-167)

 

„... dupг cum cгsгtoria dintвi este semn de mare cinste єi de curгюie trupeascг єi sufleteascг, tot astfel cгsгtoria a doua, n-aє vrea sг spun cг-i semn de desfrвnare, fereascг Dumnezeu, dar aratг cг femeia care face aceastг cгsгtorie are un suflet slab, un suflet plin de pofte, legat de pгmвnt, un suflet care nu poate gвndi niciodatг ceva mare єi оnalt.” (Despre cгsгtoria a doua a vгduvelor, 2, оn vol. Despre Feciorie, Apologia vieюii monahale, Despre creєterea copiilor…, p. 167)

 

„Femeia mгritatг cu un singur bгrbat a auzit cuvintele Domnului єi le-a оnюeles: Pentru aceasta v-a lгsa omul pe tatгl sгu єi pe mama sa єi se va lipi de femeia sa єi vor fi amвndoi un trup (Matei 19, 5); s-a lipit оntr-adevгr de bгrbatul ei ca de propriul ei trup; n-a uitat capul (Efes., 5, 23) cel dat o datг ei. Cealaltг, mгritatг a doua oarг na avut ca trup propriu al ei nici pe primul bгrbat, nici pe al doilea; primul bгrbat a fost aruncat de al doilea, iar al doilea bгrbat, de primul; nu-єi mai aduce aminte bine de cel dintвi, pentru cг atenюia оi este оndreptatг spre cel de-al doilea; dar nici pe acesta nu-l primeєte cu dragostea cuvenitг, deoarece mintea єi inima оi sunt оmpгrюite єi celui plecat. Оntr-o astfel de cгsгtorie se оntвmplг єi una, єi alta; єi primul soю, єi al doilea pierd єi cinstea єi dragostea pe care femeia le datoreazг bгrbatului. Sг se gвndeascг femeia care vrea sг se mгrite a doua oarг la starea sufleteascг a noului ei soю! Ce socoteєte ea cг se petrece оn sufletul lui cвnd intra оn camera de nuntг a primului soю, cвnd se urcг оn patul lui, cвnd vede cг ea, femeia celuilalt, rвde єi se zbenguie оn camera єi оn pat? Оn sufletul lui e o adevгratг furtunг! Nu se va mai apropia de ea cu toatг dragostea. N-ar fi mai crud decвt toюi oamenii, totuєi nu va fi atвt de sгlbatic оncвt sг nu-i fie inima strгpunsг de durere єi de neliniєte, chiar dacг ea єi-ar оnfrumuseюa єi casa єi pe ea cu fel de fel de podoabe. Jalea care nu demult stгpвnise casa nu-i оngгduie sг se bucure din plin. Dupг cum atunci cвnd vгruieєti un perete afumat оn parte foarte tare, negreala groasг a fumului iese prin var, urвюeєte albiciunea peretelui, iar peretele capгtг o оnfгюiєare foarte urвtг, tot aєa єi оntr-o astfel de cгsгtorie; chiar dacг femeia єi-ar bate capul sг оnfrumuseюeze єi sг lustruiascг totul, totuєi, оn mijlocul atвtei strгluciri, apare umbra tristг a soюului rгposat, care risipeєte orice veselie, orice plгcere. Servitorii, servitoarele, lucrгtorii de pe moєii, strгinii, rudele celui rгposat, toюi sunt triєti din pricina celor petrecute оn casг, toюi suspinг. Dacг se mai оntвmplг ca de pe urma soюului dintвi sг rгmвnг copii єi dacг sunt mici, atunci urг puternicг se naєte оmpotriva mamei lor оn sufletul celor ce pricep cele ce se petrec оn jurul lor; dacг sunt mai оn vвrstг, atunci aceєtia mai mult decвt orice umplu noua cгsnicie de neplгceri єi necazuri. Din pricina aceasta legiuitorii, cuprinzвnd оntr-o privire de ochi toate aceste neajunsuri ale cгsгtoriei a doua, pentru a mвngвia pe cei оndureraюi de mгritiєul vгduvei, dar pentru a se apгra єi pe ei оnєiєi – cг n-au legiuit cгsгtoria a doua din proprie iniюiativг, ci оmpotriva dorinюei lor єi de teamг ca sг nu dea naєtere unui rгu mai mare –, n-au оngгduit la a doua cгsгtorie veselie єi petrecere, n-au оngгduit nici muzicг, nici cвntece de nuntг, nici cununi; n-au оngгduit nimic din ceea ce face podoaba єi frumuseюea unei nopюi de nuntг. Legiuitorii au poruncit ca femeia care se mгritг a doua oarг sг fie dezbrгcatг de gгteala unei mirese, iar bгrbatul sг fie dus neоncununat la femeia vгduvг. Prin astfel de legiuiri, legiuitorii par a le striga cг nunta a doua este vrednicг de оngгduinюг, dar nicidecum nu-i vrednicг de laude, de zgomote, de petrecere, de cununi. (Despre cгsгtoria a doua a vгduvelor, 2, оn vol. Despre Feciorie, Apologia vieюii monahale, Despre creєterea copiilor…, pp. 168-169)

 

„Єtim cг Pavel a оngгduit ca soюii sг aibг dese legгturi оntre ei; n-a dat poruncг ca ei sг se poarte aєa, ci a оngгduit: Aceasta o spun, zice el, ca оngгduinюг, nu ca poruncг (I Cor., 7, 6), din pricina neоnfrвnгrii voastre (I Cor., 7, 5). Acelaєi lucru l-a fгcut єi cu vгduvele. Ca sг nu se nascг un rгu єi mai mare, a rвnduit ca vгduvele sг se cгsгtoreascг a doua oarг; aratг оnsг cг aceasta este o оngгduinюг, un pogorгmвnt fгcut slгbiciunii firii omeneєti. Precizez оnsг cг este o slгbiciune a voinюei omului, єi nu o slгbiciune a putinюei sale.” (Despre cгsгtoria a doua a vгduvelor, 3, оn vol. Despre Feciorie, Apologia vieюii monahale, Despre creєterea copiilor…, pp. 170-171)

 

„ Vreau ca vгduvele tinere sг se mгrite, sг nascг copii, sг-єi chiverniseascг casa (I Tim., 5, 14). Tot aici spune єi pricina pentru care vrea aceasta.

- Care este pricina?

- Ca sг nu dea potrivnicul nici un prilej de ocarг (I Tim., 5, 14). E probabil ca pe vremea aceea multe vгduve, dupг ce le murise soюii, sг fi dus o viaюг dezmгюatг єi neruєinatг, ca єi cum ar fi scгpat de cгsnicie ca dintr-o оnchisoare єi o robie. Prin purtarea lor neruєinatг оєi fгceau un nume prost. Pavel vrea sг le оndepгrteze de la aceastг libertate pierzгtoare de suflet. De aceea le duce din nou tot spre jugul de mai оnainte. Dacг o vгduvг, spune Pavel, are de gвnd sг trгiascг оn desfrвnare, dacг are de gвnd sг se facг de rвs, atunci este mai bine sг se mгrite ca sг nu dea potrivnicului nici un prilej de ocarг. Prin urmare, Pavel a оngгduit cгsгtoria vгduvelor, pentru ca ele sг nu dea prilej de ocarг єi sг nu ducг o viaюг ruєinoasг єi desfrвnatг. Ascultг cum mustrг pe vгduvele care trгiesc fгrг rвnduialг! Ele ar fi trebuit, spune Pavel, sг-єi petreacг tot timpul оn rugгciuni єi cereri cгtre Dumnezeu; dar nu; ele, fiind leneєe, оnvaюг sг umble din casг оn casг; nu sunt numai leneєe, ci єi guralive єi iscoditoare, vorbind ce nu se cuvine (I Tim., 5, 13). Pavel nu vrea ca o vгduvг sг se poarte aєa. Vrea ca sг fie tot timpul lipsitг de cele duhovniceєti, cгci vгduva care trгieєte оn desfrвnare a murit de vie (I Tim., 5, 6). (Despre cгsгtoria a doua a vгduvelor, 3, оn vol. Despre Feciorie, Apologia vieюii monahale, Despre creєterea copiilor…, pp. 171-172)

 

„... Pavel, are perfectг dreptate atunci cвnd le sfгtuieєte pe vгduve sг se cгsгtoreascг a doua oarг, pentru cг ele, оn loc sг-єi petreacг timpul liber sгvвrєind poruncile evanghelice, єi-l irosesc оn fapte zadarnice єi nefolositoare, ba, chiar mai mult, оєi irosesc оntreaga lor viaюг оn fapte de-a dreptul vгtгmгtoare. Dupг cum Dumnezeu n-a dat iudeilor sвmbгta ca sг stea degeaba, ci ca sг se оndepгrteze de faptele cele rele, tot astfel єi vгduva, єi fecioara nu єi-au ales vгduvia єi fecioria numai pentru ca sг nu aibг legгturi cu bгrbaюii, ci cг sг se оngrijeascг de cele ale Domnului єi sг se afieroseascг slujirii lui Dumnezeu.” (Despre cгsгtoria a doua a vгduvelor, 3, оn vol. Despre Feciorie, Apologia vieюii monahale, Despre creєterea copiilor…, p. 172)

 

„Pentru ce, dar, sг se teamг o vгduvг cг din lipsa unui bгrbat оєi duce la ruinг averea єi gospodгria, cвnd ea era aceea care avea grija ei pe cвnd trгia bгrbatul?

- Va gospodгri оnsг mai uєor casa avвnd alгturi un bгrbat, mi se va obiecta. De frica bгrbatului, nu o va ataca nimeni; nimeni nu-i va face greutгюi. Cвnd are un bгrbat lвngг ea, єi servitorii, єi vгtafii, єi logofeюii, toюi se fac mici de fricг, toюi sunt foarte supuєi; nici unul nu se оmpotriveєte. Dar cвnd a murit cel care bгga spaima оn toюi, o atacг pe vгduvг, se poartг cu viclenie, sunt obraznici, оncurcг totul єi оmprгєtie totul. Dacг оncearcг sг-i pedepseascг, sг-єi apere drepturile, este chinuitг, biciuitг, bгgatг la оnchisoare, toatг lumea o osвndeєte, o ocгrгєte, o оnvinuie.

- Dar dacг vгduva calcг оn picioare legгmвnul faюг de soюul rгposat, dacг uitг dragostea ce i-o purtata, dacг uitг seara оn care a stat pentru prima datг alгturi de ea, dacг uitг aplauzele, oraюiile de nuntг, torюele nupюiale, cele dintвi оmbrгюiєгri, dacг uitг pвinea єi sarea din care s-au оmpгrtгєit amвndoi atвta vreme, dacг uitг cuvintele de dragoste ale bгrbatului ei care bucurг atвt de mult pe o femeie? Dar dacг vгduva calcг оn picioare toate aceste amintiri єi le aruncг pe toate ca єi cum n-ar fi fost, dacг deschide larg uєile casei sale unui alt bгrbat, dacг-l atrage spre patul celuilalt soю, pat care cunoaєte toate tainele fostei sale cгsnicii, spune-mi, te rog, dacг face toate acestea, nu-i nimeni s-o mustre, nu-i nimeni care s-o оnvinuiascг, nu-i nimeni care s-o urascг єi sг-i spunг cг nu єi-a iubit niciodatг soюul, cг nu i-a fost credincioasг, cг єi-a cгlcat legгmвntul єi оncг alte multe оnvinuiri de felul acesta?

Fericitul Pavel a оngгduit recгsгtoria vгduvelor. Aceasta sг nu te facг sг crezi cг este vrednicг de laude recгsгtori lor, sг nu crezi cг scapг de mustrгrile mulюimii. Este, оntr-adevгr, оn afarг de osвndг єi de pedeapsг, dar nimeni n-o laudг, nici n-o proslгveєte.” (Despre cгsгtoria a doua a vгduvelor, 4-5, оn vol. Despre Feciorie, Apologia vieюii monahale, Despre creєterea copiilor…, pp. 174-175)

 

„Sг se gвndeascг (vгduva – n.n.) atunci cг, luвndu-єi un bгrbat, nu va lua negreєit un bгrbat chiar atвt de destoinic, ca sг-єi sporeascг averile ei. Sг presupunem cг va da peste un astfel de bгrbat; єi оn acest caz sг nu se gвndeascг numai la mulюimea avuюiilor ei, ci єi la оnmulюirea pгcatelor ei єi faюг de Dumnezeu, єi faюг de oameni. Dacг nu se va cгsгtori cu un om cu multг putere, cu un om cu o funcюie оnaltг, va fi silitг sг sufere mult єi sг facг fapte potrivnice voinюei ei. Єi de aceea ce se temea, dacг rгmвnea vгduvг, de aceea nu scapг acum, cвnd e mгritatг. Rгul nu se va mгrgini la atвta; poate ajunge sгracг lipitг pгmвntului. Dacг rгmвne vгduvг, este cu putinюг sг i se оmpuюineze cu ceva averile ei; totuєi, averea rгmasг este a ei, nu i-o poate lua nimeni. Dacг оnsг se cгsгtoreєte cu un bгrbat puternic, cu un om care deюine o funcюie publicг sau are vreo altг oarecare ocupaюie, оєi poate pierde toatг averea de-l loveєte vreo nenorocire pe soюul ei, cгci trebuie ca єi soюiile sг participe la nenorocirile bгrbaюilor lor.

Dar sг admitem cг nu se оntвmplг nici una dintre acestea. Te rog, spune-mi, ce cвєtig ai cг preferi robia оn locul libertгюii? Ce folos ai de pe urma mulюimii banilor, cвnd nu poюi sг-i оntrebuinюezi aєa cum voieєti? Nu-i oare cu mult mai bine sг ai mai puюini bani, dar sг fii stгpвnг pe ei, decвt sг ai averile lumii оntregi, dar sг fii supusг єi tu єi averile tale voinюei altuia? Nu-юi mai amintesc acum de toate celelalte necazuri ce lovesc pe o femeie cгsгtoritг: grijile, insultele єi ocгrile bгrbatului, gelozia lui, bгnuielile sale neоntemeiate, durerile naєterii єi оncг alte єi alte necazuri. Dacг aє vorbi unei fecioare, de bunг seamг cг i-aє vorbi єi despre aceste necazuri, pentru cг este neєtiutoare єi n-are cunoєtinюг despre astfel de lucruri. Sг-юi vorbesc оnsг юie, o vгduvг, despre acestea, ar оnsemna sг te plictisesc, cгci оnsгєi viaюa юi le-a fгcut cunoscute єi este de prisos sг юi le mai fac eu cunoscute prin cuvвnt.

Unei vгduve este mai bine sг-i mai spun atвt numai: O femeie cгsгtoritг fecioarг va vorbi cu mai multг оndrгznire, cu mai multг libertate cu soюul ei decвt o vгduvг cгsгtoritг a doua oarг. Se poate ca soюul sг-єi iubeascг femeia chiar dacг a luat-o vгduvг; dar iubirea lui ar fi fost mai mare dacг ar fi fost fecioarг. Єtie toatг lumea cг dragostea e mai puternicг, mai fierbinte faюг de soюiile care n-au fost cгsгtorite mai оnainte. Pe vгduvг оnsг nu o va оmbrгюiєa, nu o va iubi din toatг inima, pentru cг ea a mai cunoscut оnainte de el єi pe alt bгrbat. E оn firea noastrг omeneascг, spre a mг exprima aєa, sг iubim, fie din gelozie, fie din slavг deєartг, fie din altг pricinг, mai cu seamг acele lucruri pesta care suntem noi primii єi singurii stгpвni, asupra cгrora nu оmpгrюim cu alюii nici stгpвnirea, nici plгcerea. Acesta ni se оntвmplг єi cu fainele; nu оmbrгcгm hainele purtate de alюii cu aceeaєi plгcere cu care оmbrгcгm niєte haine noi. Tot aєa єi cu casele єi cu mobilele. Nu ne place atвt de mult casa оnchiriatг, cum ne place casa fгcutг de noi оnєine; mobilele noi pe care le оntrebuinюгm pentru prima datг, le оntreюinem cu multг grijг єi atenюie, ne sunt dragi, pe cвnd de mobilele cumpгrate de la vechituri nu ne apropiem єi ne este atвta scвrbг de ele, оncвt de cele de mai multe ori le refacem. Dacг astfel de simюгminte оncercгm cu hainele, cu casele єi cu mobilele, gвndeєte ce simюгminte puternice trebuie sг se trezeascг cu sufletul unui bгrbat faюг de femeia sa, bunul cel mai de preю dintre toate bunurile оn ochii bгrbaюilor. Hainele, casele, mobilele le dгm celor care vor sг le ia; pe femeie оnsг n-o dгm cu nici un preю; mai degrabг ne dгm viaюa, decвt sг ne dгm femeia.

Din cele spuse pвnг aici urmeazг cг bгrbatul se apropie cu toatг inima, cu toatг puterea dragostei lui dacг a fost fecioarг, pentru cг este a lui єi numai a lui, pentru cг n-a fost a nimгnui altuia оnaintea lui; nu se va uita оnsг cu aceeaєi dragoste, cu aceeaєi bunгvoinюг la soюia lui dacг a fost vгduvг, pentru cг ea a fost cгsгtoritг mai оnainte cu altul.

Sг nu-mi obiectezi cг sunt єi unele cazuri cг vгduvele sunt iubite puternic de soюii cu care se cгsгtoresc; eu nu vorbesc aici de cazuri izolate, ci de ceea ce se оntвmplг оn chip obiєnuit.

Mai sunt єi alte pricini pentru care o soюie, оn prima ei cгsгtorie, are mai multг оngгduire de la soюul ei decвt o vгduvг recгsгtoritг.

Oricвnd soюul de-al doilea o poate юine de rгu, оi poate spune cг nu-l iubeєte; iar dovada lipsei ei de dragoste i-o dг chiar necredinюa faюг de primul soю. Cu aceasta-i оnchide gura nu se mai poate dezvinovгюi nici de оnvinuirile ce i se aduc, nici de оnvinuirile viitoare. Soюul rгposat, soюul a cгrui dragoste a оncгlcat оn picioare vгduva, оl va convinge pe soюul de al doilea sг bгnuiascг orice despre soюia lui, chiar dacг bгnuiala nu-i este оntemeiatг. Оn acelaєi chip soюul de-al doilea va ajunge o povarг tot spunвndu-i mereu aceleaєi lucruri. O povarг vor fi pentru vгduvг єi robii єi roabele. Vor murmura pe ascuns, dacг nu єi pe faюг, єi o vor acoperi cu fel de fel de batjocuri.

Dar dacг se оntвmplг sг fi rгmas copii mici de la cel rгposat? Cum оi va creєte? Cum оi va ocroti? Vor duce o viaюг mai chinuitг decвt copiii rгmaєi orfani єi de mamг єi de tatг, cвnd vor vedea cг toatг averea tatгlui lor, slugi, casг, moєii, dar mai cu seamг femeia, cea mai mare avere, a intrat оn stгpвnirea altuia. Mai pot ei sг o priveascг pe mama lor ca pe o mamг adevгratг? Cu ce inimг se va uita ea, mama, la copii ei, cвnd este silitг sг roєeascг єi sг se ruєineze cг nu le poate da toatг dragostea ei de mamг, deoarece sufletul ei este оmpгrюit оntre ei єi copiii celui de-al doilea soю?” (Despre cгsгtoria a doua a vгduvelor, 5-6, оn vol. Despre Feciorie, Apologia vieюii monahale, Despre creєterea copiilor…, pp. 176-179)

 

„Ce poate face оnsг o vгduvг care n-a trгit decвt puюinг vreme cu soюul ei?

- Dar eu nici nu mг adresez vгduvelor bгtrвne, ci celor tinere! Dacг o vгduvг bгtrвnг va vrea sг se mгrite, nici nu voi оncerca sг-i vorbesc. O datг ce n-a convins-o sг fugг de cгsгtoria a doua traiul оndelungat cu primul soю, vвrsta єi celelalte necazuri legate оn chip firesc de cгsгtorie, cu atвt mai puюin o voi convinge eu. Cuvintele mele nu o vor convinge. Din pricina aceasta mг єi adresez vгduvelor tinere.

- Dar dacг este vгduva foarte tвnгrг? Sг nu se mai mгrite a doua oarг nici dacг a trгit cu soюul ei cel dintвi numai un an?

- Pentru ce faci aceastг diferenюг оntre o vгduvг care a trгit cu soюul ei numai un an єi alta care a trгit douгzeci sau treizeci de ani? Pavel spune, nu eu, cг vгduva este mai fericitг dacг rгmвne aєa (I Cor., 7, 40). Aceasta a trгit оntr-adevгr multг vreme cu bгrbatul ei, dar a trгit numai cu unul єi acelaєi bгrbat, cu cel pe care l-a avut dintru оnceput. Cealaltг, dimpotrivг, se dг pe sine la doi bгrbaюi, єi asta оn scurtг vreme.

- N-o face de voie, ci de nevoie. Dacг i-ar fi trгit cel dintвi soю, n-ar mai fi iubit pe altul оn afarг de el. A murit оnainte de vreme. De nevoie deci se cгsгtoreєte cu al doilea.

- Care nevoie? Aceasta nu-i nevoie. Eu vгd altг nevoie, mai mare decвt aceea de care-mi vorbeєti, nevoie оn stare s-o юinг legatг de soюul ei rгposat, anume cг a gustat оndeajuns din amгrгciunile cгsгtoriei. Femeia care a trгit multг vreme cu soюul ei єi a avut parte numai de bine, negreєit cг se va mai cгsгtori оncг o datг, cu nгdejdea cг va avea aceleaєi bucurii ca mai оnainte; dar femeia care, оn prima cгsгtorie a оncercat numai necazuri, cu ce inimг, cu ce nгdejdi se mai poate apropia de niєte оncercгri atвt de cumplite? Un negustor care face comerю pe mare єi i se scufundг corabia chiar la ieєirea din port, оnaite de a cвєtiga ceva, nu mai porneєte cu uєurinюг cu corabia pe mare. Tot aєa єi cu vгduva. Este firesc ca єi ea, care a aєteptat de la cгsгtorie atвtea bucurii оnaite de a se cгsгtori, sг nu mai doreascг sг se mгrite dupг ce a vгzut de cвtг jale-i plinг cгsnicia, afarг de cazul cг ar fi cu totul stгpвnitг de patimi; dar, mai bine spus, chiar dacг ar fi cu totul neвnfrвnatг єi foarte pгtimaєг, totuєi scвrba pricinuitг de prima cгsгtorie este оndestulгtoare sг-i stingг toatг pofta. De obicei dorim sг sгvвrєim mai ales acele fapte care ne pricinuiesc bucurii chiar de la оnceput; dar cвnd de la оnceput s-ar putea spune chiar de la primii paєi, avem greutгюi єi necazuri, ne retragem оndatг єi ni se stinge dorinюa sгvвrєirii acelor fapte. Prin urmare, tocmai cele ce au rгmas de tinere vгduve vor fugi de cгsгtoria a doua, ca sг nu mai pгtimeascг ce au pгtimit оn prima.

Vгduva care rгmвne vгduvг va trгi оn deplinг siguranюг; nu se mai teme cг va veni peste ea un alt doliu. Vгduva cгsгtoritг a doua oarг trebuie sг se mai aєtepte єi la aceastг grozгvie.” (Despre cгsгtoria a doua a vгduvelor, 6, оn vol. Despre Feciorie, Apologia vieюii monahale, Despre creєterea copiilor…, pp. 179-180)

 

,,Ce iertare mai au cei care cuteazг оnainte de sfвrєitul bгrbatului femeii sг facг acestea, de vreme ce Pavel оngгduie a doua nuntг dupг sfвrєitul soюului єi spune asta cu atвta tгrie? Ce apгrare mai au, fie aceєtia care, trгind оncг soюiile lor, iau femeile acelora de neveste?” (Femeia este legatг prin Lege cвtг vreme оi trгieєte bгrbatul; iar dacг moare, liberг este, dacг vrea, sг se mгrite, numai оntru Domnul. Mai fericitг este оnsг dacг rгmвne aєa, оn vol. Cateheze maritale, pp. 31-32)

 

,,Arгtвnd cг mai bunг єi mai оnaltг este cea a vгduviei – єi dupг ea єi mai prejos, cea a nunюii a doua – pe cei mai оntгriюi єi care vor sг treacг peste obstacol оi оncununeazг, iar pe cei mai neputincioєi nu-i lasг sг cadг. Cгci zicвnd mai fericitг este dacг rгmвne aєa єi auzind dupг cugetul meu, ca sг nu socoteєti cг aceasta este o lege omeneascг, adaugг: єi cred cг єi eu am Duhul lui Dumnezeu. Nu poюi zice cг este o pгrere omeneascг, ci vгdire a harului Duhului єi lege dumnezeiascг. Sг nu socotim cг Pavel zice acestea, ci Mвngвietorul ni le legiuieєte. Iar dacг zice єi cred, nu o spune ca єi cum nu ar avea Duhul, ci smerindu-se єi micєorвndu-se pe sine.” (Femeia este legatг prin Lege cвtг vreme оi trгieєte bгrbatul; iar dacг moare, liberг este, dacг vrea, sг se mгrite, numai оntru Domnul. Mai fericitг este оnsг dacг rгmвne aєa, оn vol. Cateheze maritale, p. 34)

 

,,Sг ne sвrguim sг ne fie de ajuns prima nuntг. Iar dacг o facem pe a doua, s-o facem dupг rвnduiala єi оnfгюiєarea cuvenitг єi dupг legile lui Dumnezeu. Cгci de aceea a zis: liberг este sг se mгrite cu cine vrea. Єi a adгugat: numai оntru Domnul, оn acelaєi timp dвndu-i єi libertate, dar єi оngrгdindu-i-o, oferindu-i єi liberг stгpвnie asupra sa, dar punвnd iarгєi de pretutindeni hotar єi lege acesteia. De pildг: femeia sг nu aducг оn casг bгrbaюi pвngгriюi єi stricaюi, sau actori, sau pe cei ce iau aminte la desfrвnare. Ci оntru curгюie єi оntreagг оnюelepciune єi evlavie sг se facг, pentru ca toate sг fie spre slava lui Dumnezeu.

Єi fiindcг adesea multe femei, dupг ce le mor bгrbaюii dintвi, mai оntвi fiind adultere, aєa єi-au adus bгrbaюii din urmг єi au scornit alte feluri de pвngгriri, de aceea a adгugat numai оn Domnul, ca nimic din acestea sг nu aibг loc la o a doua nuntг. Cгci aєa se va putea scгpa de оnvinuiri. Fiindcг mai bine decвt toate este sг rгmвnг fidelг celui mort єi sг pгzeascг legгmintele faюг de acela єi sг aleagг оnfrвnarea єi sг rгmвnг cu copiii hгrгziюi єi sг atragг mai multг bunгvoinюг din partea lui Dumnezeu. Dar dacг vrea sг se mгrite a doua oarг, s-o facг оntru curгюie, оntru оntreagг оnюelepciune єi dupг legiuirile cuvenite, cгci оngгduit este єi acest lucru. Oprite sunt numai desfrвul єi adulterul.” (Femeia este legatг prin Lege cвtг vreme оi trгieєte bгrbatul; iar dacг moare, liberг este, dacг vrea, sг se mгrite, numai оntru Domnul. Mai fericitг este оnsг dacг rгmвne aєa, оn vol. Cateheze maritale, p. 35)

 

„Pavel a оngгduit a doua cгsгtorie gвndind aєa: Femeia este legatг de lege cвtг vreme trгieєte bгrbatul ei; dar dacг оi moare bгrbatul este liberг sг se mгrite cu cine vrea, numai оntru Domnul; dar mai fericitг este dacг rгmвne aєa (I Cor., 7, 39-40).

Dupг cum bunг este cгsгtoria, dar mai bunг fecioria, tot aєa bunг este a doua cгsгtorie, dar mai bunг cгsгtoria cea dintвi, o singurг cгsгtorie. Nu oprim, deci, cгsгtoria a doua, nici n-o legiuim, ci sfгtuim: dacг cineva poate trгi оn castitate, sг rгmвnг la prima cгsгtorie. Dгm sfatul єi оndem­nul acesta chiar pentru liniєtea casei. De multe ori cгsгtoria a doua a ajuns оnceput єi pricinг de luptг єi de certuri zilnice. Bгrbatul, adeseori, pe cвnd stг la masг, оєi aduce aminte de soюia cea dintвi єi pe nesimюite оi curg lacrimi din ochi; femeia de-a doua оndatг se sгlbгticeєte, sare ca o fiarг єi-i cere socotealг pentru dragostea ce o mai pгstreazг celeilalte. De vrea bгrbatul sг laude pe cea rгposatг, temeiul laudelor ajunge pricinг de ceartг, de vrajbг. Cu duєmanii care au murit ne оmpгcгm, єi, o datг cu viaюa lor, punem capгt єi duєmгniei. Cu femeile acestea se оntвmplг cu totul dimpo­trivг. Pe aceea pe care n-a vгzut-o, de care n-a auzit, care nu i-a fгcut nici un rгu, pe aceea o urгєte єi o duєmгneєte єi nici moartea nu-i stinge ura. Cine a mai vгzut, cine a mai auzit sг fii gelos pe pulbere, sг duci rгzboi югrвnei?

Dar grozгvia nu se mгrgineєte doar la atвt. Chiar de se nasc, chiar de nu se nasc copii din cгsгtoria a doua, tot e ceartг єi luptг. De nu se nasc copii, femeia de a doua suferг mai mult єi de aceea оi socoteєte pe copiii celeilalte ca pe niєte duєmani care i-au fгcut cele mai mari rele; viaюa acelora o face sг simtг єi mai mult nerodnicia ei. De se nasc copii, iarгєi chinul nu-i mai mic. Adeseori, bгrbatul e lipit de copiii celeilalte din dragostea ce-i poartг rгposatei; оi iubeєte єi totodatг оi e milг de ei pentru cг sunt orfani de mamг; femeia, оnsг, vrea sг fie iubiюi numai copiii ei, iar pe copiii celeilalte nu-i vrea nici ca fraюi, ci ca slugi dispreюuite. Acest fapt poate strica toatг casa єi face soюului traiul netrai.

De aceea vг оndemnгm la castitate, de e cu putinюг, de aceea vг оndemnгm sг vг mгrginiюi la cгsгtoria cea dintвi: femeile sг nu-єi aducг soюi оn casг єi nici bгrbaюii femei, ca sг nu se strice toatг casa.” (La cuvintele: <<Vгduva sг nu fie оnscrisг dacг are mai puюin de єaizeci de ani>>; єi despre creєterea copiilor; єi despre milostenie, 5-6,оn vol. Despre schimbarea numelor. Despre rгbdare. Despre milostenie…, pp. 353-354)

CГSГTORIA (єi monahismul)

 

,,Dacг tu cauюi ceea ce este mai bun, apoi mult mai bine este a nu te оnsoюi defel cu femeie, iar de cauюi siguranюг єi ajutor оn slгbiciunile tale, оnsoюeєte-te cu femeie prin cгsгtorie.” (Comentariile sau Tвlcuirea Epistolei оntвi cгtre Corinteni, omilia XIX, p. 188)

CВNTAREA (psalmilor)

 

„Єi dupг cum un єuvoi, care se revarsг, carг la vale оn furia lui tot ce оntвlneєte оn cale, tot aєa єi єuvoiul cel duhovnicesc, rвul lui Dumnezeu, rвul care veseleєte cetatea lui Dumnezeu s-a umplut de ape єi a curгюit mocirla necredinюei. Nu mai este nici un desfrвnat! Dar, mai bine spus, chiar dacг este vreunul, se schimbг єi el! Aude cвntecul de psalmi єi inima bate altfel; intrг оn suflet melodia; necredinюa se schimbг оn credinюг, iar patimile lгcomiei єi zgвrceniei fug. Dar chiar dacг nu fug, se ascund cum se ascund оn gгuri iarna fiarele sгlbatice. Aєa se ascund єi gвndurile cele desfrвnate. Єi dupг cum єerpii se afundг adвnc sub pгmвnt cвnd gerul le оngheaюг trupurile, tot aєa єi patimile acestea, ruєinoase єi josnice, se ascund ca оntr-un adвnc. Fгrг оndoialг se ruєineazг chiar cei care poartг оn ei patimile acestea. Le poartг, e drept, dar sunt moarte. Cвntгrile voastre de psalmi sunt pentru ei ca iarna pentru fiarele sгlbatice. Intrг cвntecul vostru оn urechile desfrвnatului єi lacomului єi, chiar dacг nu izgoneєte patima, o amorюeєte. Intrг cвntecul vostru оn urechile desfrвnatalui єi ale оngвmfatului єi, chiar dacг nu ucide desfrвnarea єi mвndria, le оngroapг оn adвnc. Mare lucru cвnd nu iese pгcгtul la ivealг!” (Omilie dupг cutremur, оn vol. Predici la sгrbгtori оmpгrгteєti єi cuvвntгri de laudг la sfinюi, p. 535)

 

,,Iatг cг psalmul amestecг felurite glasuri єi din ele pregгteєte sг se оnalюe la cer o singurг cвntare plinг de armonie: єi tineri, єi bгtrвni, єi bogaюi, єi sгraci, єi femei, єi bгrbaюi, єi robi, єi liberi, cu toюii оnгlюгm o singurг melodie. Cгci dacг un chitarist, lovind cu multг dibгcie mai multe corzi deodatг, reuєeєte sг facг din cele multe o singurг melodie, dar corzile rгmвn оn acelaєi timp multe, ce noutate este dacг puterea psalmului єi a cвntгrii duhovniceєti lucreazг exact acelaєi lucru? Ba, mai mult, nu numai pe noi, cei de faюг, ci єi pe cel ce s-a sгvвrєit dintre cei vii l-a adunat оn acelaєi duh. Fiindcг єi acel fericit prooroc a cвntat оmpreunг cu noi. Єi, deєi la curюile оmpгrгteєti nu este cu putinюг acest lucru, fiindcг cel ce poartг coroanг єade єi toюi se desfatг оn tгcere de cel ce cвntг, iar acestui obicei se supun chiar єi cei aflaюi оn cele mai mari vrednicii, aici nu este aєa, ci proorocul glгsuieєte єi toюi rгspundem, toюi laolaltг cвntгm.

Єi nu este osebire aici оntre rob єi liber, nici оntre bogat єi sгrac, nici оntre cвrmuitor єi omul de rвnd. Ci toatг aceastг deosebire lumeascг se leapгdг єi un singur cor se оncropeєte din toюi єi este adevгratг egalitate оntre toюi єi pгmвntul se face oglindг a cerului.” (Omilia aceluiaєi, rostitг оn biserica Sfintei Irina, despre rвvna celor prezenюi la bisericг єi despre uєurгtatea celor care lipsesc єi despre cвntare; єi cг firea nu este pricinг s-o opreascг pe femeie de a apuca pe calea virtuюii, оn vol. Cateheze maritale, pp. 75-76)

CВNTAREA (religioasг)

 

„Sг cгutгm deci sг avem necontenit оn gurile noastre cвntгrile Duhului. Asta ne face sг fim superiori animalelor necuvвntгtoare, deєi оn alte privinюe suntem cu mult inferiori lor.” (Omilii la Matei, omilia II, VI, оn col. PSB, vol. 23, p. 35)

 

,,Оn vechime, de pildг, se adunau cu toюii la un loc єi cвntau оncet оn obєte. Aceasta o facem єi acum, оnsг atunci оn toюi era numai un suflet єi o inimг, pe cвnd astгzi nici mгcar оntr-un singur suflet nu ar putea vedea cineva acea оmpreunг-glгsuire. Mai marele bisericii se roagг єi astгzi pentru pacea tuturor оndeobєte – ca intrвnd оn casa pгrinteascг – оnsг numai numele, numai vorbг multг de aceastг pace, cгci faptul nu se vede nicгieri.” (Comentariile sau Tвlcuirea Epistolei оntвi cгtre Corinteni, omilia XXXVI, p. 392)

 

„Оnvaюг a cвnta, єi vei vedea cвtг plгcere vei simюi, pentru cг cei ce cвntг cвntгri duhovniceєti se umplu de Duhul Sвnt.” (Comentariile sau Explicarea Epistolei cгtre Efeseni, omilia XIX, p. 181)

 

„ Cвntвnd, zice, оntru inimile voastre Domnului, adicг nu simplu, din gurг numai, ci cu bгgare de seamг, cгci aceasta оnseamnг a cвnta lui Dumnezeu, iar altminterea оnseamnг a cвnta aerului, unde vocea se оmprгєtie оn zadar. Nu cвnta pentru ochii lumii, zice, ci chiar оn tвrg de eєti, poюi sг cвnюi оn sine-юi lui Dumnezeu, fгrг sг audг cineva, fiindcг єi Moise, aєa se ruga, єi era auzit, cгci zice: <<Ce strigi cгtre mine>> (Exod 14, 15), deєi el nu striga, ci se ruga cu voce stгruitoare numai оn mintea sa, pentru care numai Dumnezeu a auzit. Nimic nu te оmpiedicг de a te ruga єi preumblвndu-te, destul ca inima sг-юi fie sus.” (Comentariile sau Explicarea Epistolei cгtre Coloseni, omilia IX, pp. 111-112)

 

,,… voi, prin єederea voastrг aici fгcвndu-vг organe єi instrumente muzicale duhovniceєti, aюi оngгduit Duhului celui Sfвnt sг cвnte оn sufletele voastre єi sг insufle оn inimile voastre harul Lui. De aceea a єi rгsunat o preafrumoasг cвntare, care a оnveselit nu numai pe oameni, ci єi puterile cele de sus.” (Omilii la sгracul Lazгr, cuvвntul I, оn vol. Omilii la sгracul Lazгr. Despre soartг єi Providenюг…, p. 23)