CГSГTORIA (scopurile cгsгtoriei)

 

„Оntr-adevгr, cгsгtoria a fost lгsatг de Dumnezeu pentru naєterea de copii. Dar a fost lгsatг de Dumnezeu єi pentru o altг pricinг, cu mult mai mare, anume ca sг stingг aprinderile firii noastre. Martor оmi este Pavel care spune: Dar din cauza desfrвnгrii, fiecare sг-єi aibг femeia sa (I Cor., 7, 2). (Despre Feciorie, 19, оn vol. Despre Feciorie, Apologia vieюii monahale, Despre creєterea copiilor…, p. 33)

 

„Oamenii se cгsгtoresc din nouг motive: pentru a nu face pгcate trupeєti єi pentru a deveni pгrinюi. Dar cel mai important dintre aceste douг motive este acela de a nu face pгcate trupeєti.” (Din vol. Problemele vieюii, p. 364)

 

,,Cгci nunta a fost rвnduitг nu ca sг ne destrгbгlгm, nici sг ne desfrвnam, ci ca sг dobвndim оntreaga оnюelepciune. Auzi-l pe Pavel, care zice: din pricina desfrвului fiecare sг-єi aibг femeia lui, єi fiecare femeie bгrbatul ei. (Douг sunt pricinile pentru care s-a rвnduit nunta: sг dobвndim оntreaga оnюelepciune єi sг devenim pгrinюi). Dintre acestea douг, оntвietate are оntreaga оnюelepciune.

Cвnd a intrat pofta оn fire, a venit єi nunta ca sг taie lipsa de mгsurг єi sг ne оnduplece sг avem o singurг femeie.” (La cuvintele apostoleєti: <<Din pricina desfrвului fiecare sг-єi aibг nevasta lui>>, оn vol. Cateheze maritale, pp. 13-14)

 

,,Оncвt una este pricina nunюii, sг nu desfrвnezi, єi de aceea s-a єi rвnduit acest leac.” (La cuvintele apostoleєti: <<Din pricina desfrвului fiecare sг-єi aibг nevasta lui>>, оn vol. Cateheze maritale, p. 15)

 

,,Pentru aceasta este nunta, nu ca sг umplem casele de rгzboi єi de lupte, nu ca sг ne юinem оn оntгrвtгri єi certuri, nici sг ne rгzvrгtim unii оmpotriva altora єi sг ne facem traiul de netrгit, ci ca sг ne bucurгm de оntr-ajutorare єi sг avem liman єi loc de scгpare єi mвngвiere de relele ce sunt asuprг-ne, ca sг convorbim cu soюia cu plгcere.” (Laudг lui Maxim єi despre ce fel de soюie trebuie sг ne luгm, оn vol. Cateheze maritale, p. 54)

 

 

,,Mai оntвi оnvaюг care e pricina nunюii єi pentru ce a fost ea introdusг оn viaюa noastrг єi nu cere nimic mai mult de la ea. Care e motivul nunюii єi pentru ce a dat-o Dumnezeu? Ascultг-l pe Pavel, cг zice: Din pricina desfrвului fiecare sг-єi aibг femeia lui (I Cor., 7, 2). Nu a zis: ca sг scapi de sгrгcie sau ca sг te оnavuюeєti. Dar ce? Ca sг fugim de desfrвnare, ca sг potolim pofta, ca sг trгim оmpreunг оn оntreaga оnюelepciune, ca sг bine plгcem lui Dumnezeu, ca sг ne fie оndeajuns soюia proprie. Acesta este darul nunюii, acesta este rodul ei, acesta cвєtigul.” (Laudг lui Maxim єi despre ce fel de soюie trebuie sг ne luгm, оn vol. Cateheze maritale, p. 55)

 

„Cгsгtoria оi este datг omului ca un leac poftei lui trupeєti prea оnvвrtoєate. Mare este tirania simюurilor, оncвt fгrг marea resursг a cгsгtoriei, marea majoritate s-ar arunca оn ruєinoasele єi ucigaєele bucurii ale desfrвnгrii. Chiar formulвnd aceastг tristг realitate este pus apostolul sг zicг: Din cauza necumpгtгrii voastre, fiecare din voi sг-єi aibг soюia sa. Acelaєi apostol se teme de marea invazie a simюurilor pe care el n-o vrea оntre soюi decвt pentru un moment foarte scurt prin оnfrвnare єi cumpгtare ca sг nu fiюi ispitiюi de satana, zice el.” (Din vol. Bogгюiile oratorice, p. 226)

 

„ Юelurile cгsгtoriei. Primul este fгrг оndoialг propagarea neamului omenesc. Aceea este minunata putere datг de Dumnezeu omului, creaturii sale. Atunci cвnd Dumnezeu putea El оnsuєi оn mod direct, sг dea naєtere tuturor oamenilor cum a fгcut-o pentru primul, nouг оnєine ne оncredinюeazг misiunea sublimг de a rгspвndi viaюa єi de a continua marea familie a neamului omenesc.

Оnsг un alt юel este оn cгile lui Dumnezeu, mai mult decвt primul, mai esenюial, mai sublim: acesta este sfinюirea. Dacг douг fiinюe nemuritoare se unesc pentru moment pe pгmвnt, o fac pentru a se оntгri reciproc оn drumul lor spre destinul nemuritor.

Cгsгtoria este un port оmpotriva furtunii patimilor, un refugiu оmpotriva salturilor cгrnii єi ale pгcatului. Degradarea omeneascг este adвncг; omul nu-єi mai poate stгpвni simюurile sale. Dacг Dumnezeu nu-i dг un mijloc de a оmblвnzi acest monstru, el va fi devorat de el. Acest mijloc este unirea legitimг a bгrbatului cu femeia.

Cг omul are soюia sa; el оi aratг iubirea pe care-o are оn inimг; potoleєte оn ea arderile naturii fugare; cг el n-o are decвt pe ea єi decвt cu ea єi оn ea se sfinюeєte el pвnг la rгdгcinile patimilor sale.” (Din vol. Bogгюiile oratorice, p. 242)

 

„Noi am spus-o, cгsгtoria ne este datг de la Dumnezeu pentru ca punвnd оntr-o soюie afecюiunea inimii єi odihna simюurilor, noi sг nu ne dedгm la necinste єi la dezordinile iubirii libere. Un altul mai nobil єi mai fin este оntrecerea reciprocг care ne menюine оn evlavie єi оn slujirea lui Dumnezeu: ca sг fim plгcuюi lui Dumnezeu.

Оnsг un al treilea motiv nu trebuie uitat. Dumnezeu оi dг bгrbatului soюia ca ajutor. Ea are calitгюi speciale, aptitudini personale, care completeazг pentru binele familiei, ceea ce bгrbatul va fi neputincios sг dea. Bгrbatul este lucrгtorul din afarг, femeia este grija dinгuntru. Ea nu va putea ocupa posturi оn viaюa publicг, cгci ea este rвnduitг оn mod special de Dumnezeu pentru slujirea оn casг. Atunci deci cвnd un om gвndeєte sг оncheie o cгsгtorie, pretinde ca sa arunce ochii peste aceste ajutoare multiple pentru a-єi fixa alegerea sa.” (Din vol. Bogгюiile oratorice, p. 245)

CГSГTORIA (fidelitatea conjugalг)

 

„Stгpвnirea trupului lor, de acum оnainte nu mai este a lor. Ei єi le-au dat. Este un bun comun de care nici unul nici altul nu poate dispune pentru a-l da оn afarг. Cвnd apostolul оi zice soюului: Bгrbatul este dator cu bunгvoinюa faюг de soюia sa, el nu оnюelege nici o altг bunгvoinюг decвt pe cea a fidelitгюii conjugale. Dacг soюul nu poate оn conєtiinюг sг risipeascг zestrea soюiei lui, cu cвt mai puюin poate el sг-i sustragг donaюia pe care i-a fгcut-o el de la sine оnsuєi? A fi necredincios, infidel, оnseamnг a cгlca unul din cele mai sfinte оnюelegeri.

Mai mult, dacг nu ar fi acest motiv atвt de grav al
contractului, ar rгmвne simpla echitate, problema vulgarг a
dreptгюii. Ce! Aceastг tвnгrг curatг єi delicioasг copilг, юi s-a
dat юie оn loialitatea sufletului ei; ea s-a dat fгrг rezervг; pentru
aceea єi-a pгrгsit tatгl sгu єi mama sa єi s-a exilat din casa sa єi din viaюa ei fericitг de altгdatг. Єi ca schimb, tu оi faci prin lipsa ta de purtare, cea mai crudг dintre insulte.” (Din vol. Bogгюiile oratorice, pp. 250-251)

 

„Cu necinstea єi infidelitatea soюilor vine ruina cгminului casei. Cum sг presupui pacea єi unitatea acolo unde trгdarea iritг inima, unde din rгnile ulceroase se stricг sufletul єi provoacг uri veєnice єi discriminгri neоncetate? De altfel aceea este urmarea imediatг a infidelitгюii conjugale, vinovatul prinde un dezgust оn interior. Ne mai iubind soюia sa, cum va iubi el copiii sгi? (…) Obsedat de vederile necurate ale iubirilor lui adultere, nefericitul nu mai are activitate єi forюг decвt pentru a-єi potoli pofta sa: Desfrвnatul totdeauna оєi are оnchipuirea stricatг оn mintea sa.

Dacг el este оncг sensibil, оncвt vinovatul se gвndeєte la
ruina cea mai de de plвns a sufletului sгu єi a mвntuirii sale.
Dumnezeu care a оntemeiat familia o va rгzbuna asupra acelora
care o оntina єi o distrug. Dumnezeu Care a dat legile cгsгtoriei
nu va lгsa nepedepsitг cгlcarea lor. Dumnezeu, Care se declarг
ca temeiul єi rгzbunгtorul vгduvei єi al orfanului va lua оn
mвnг cauza unei soюii batjocorite єi a copiilor pгrгsiюi єi trгdaюi.” (Din vol. Bogгюiile oratorice, p. 251)

CГSГTORIA (оmpreunarea trupeascг)

 

„ Iar Adam a cunoscut pe Eva, femeia lui.

Uitг-te cвnd s-a оntвmplat asta! Dupг cгlcarea poruncii, dupг scoaterea din rai! Atunci a luat оnceput unirea trupeascг dintre Adam єi Eva. Оnainte de cгlcarea poruncii duceau viaюг оngereascг єi n-a fost vorba deloc de unire trupeascг. Cum putea sг fie vorba de aєa ceva, cвnd nu erau supuєi nici nevoilor trupeєti?” (Omilii la Facere, omilia XVIII, III, оn col. PSB, vol. 21, p. 213)

 

,, Sг nu opriюi datoria unul altuia, fгrг numai din bunг оnюelegere (1 Cor. 7, 5). Dar ce vrea sг spunг el aici? Sг nu se оnfrвneze femeia, zice, dacг bгrbatul nu voieєte, єi nici bгrbatul, dacг nu voieєte femeia. Єi pentru ce? Fiindcг din astfel de оnfrвnare se nasc mari rele, cгci єi preacurviile, єi curviile, єi chiar stricarea caselor de aici se trag de multe ori. Dacг avвnd pe femeile lor єi оncг curvesc, apoi cu atвt mai mult vor face aєa dacг sunt lipsiюi de aceastг mвngвiere. Єi bine a zis: Sг nu opriюi datoria, adicг sг nu vг lipsiюi de datoria voastrг conjugalг. Cu alte cuvinte, el numeєte lipsг acum ceea ce mai sus a numit-o datornica dragoste, ca astfel sг arate оnsemnгtatea stгpвnirii. A se оnfrвna unul din doi fгrг voia celuilalt, aceasta este lipsг, aceasta оnseamnг a opri datoria, pe cвnd dacг este cu voia lui, nu se poate numi lipsг sau oprire de datorie. Deci trebuie a prefera buna-оnюelegere оnaintea tuturor, fiindcг este єi mai оnsemnatг decвt toate. Єi de voieєti, sг cercetгm acest fapt mai de aproape. Fie, de pildг, o femeie єi un bгrbat, єi оnfrвnвndu-se femeia, fгrг ca bгrbatul sг voiascг. Deci pentru ce te miri dacг el din aceastг pricinг curveєte, sau dacг nu curveєte, apoi este posomorвt, veєnic tulburat, veєnic оn luptг єi pricinuind femeii mii de neajunsuri? Care este folosul postului єi al оnfrвnгrii, dacг dragostea este sfвєiatг? Nici unul. Cвte batjocuri nu ies de aici, cвte vorbe proaste єi cвtг luptг nu se desfгєoarг оn asemenea оmprejurгri! Cвnd оntr-o casг bгrbatul єi femeia sunt dezbinaюi, apoi acea casг nu se gгseєte mai bine decвt corabia cea purtatг de valurile mгrii, fiindcг єi aici cгpitanul vasului se aflг оn neоnюelegere cu cвrmaciul.

Pentru aceea zice: Sг nu opriюi datoria unul altuia, fгrг numai din buna оnюelegere pвnг la o vreme, ca sг vг оndeletniciюi оn post єi rugгciune – vorbind aici de rugгciunea cea cu multг sвrguinюг. Cг dacг оmpiedicг pe cei uniюi de a se ruga оmpreunг pentru un timp, apoi a se ruga necontenit cum s-ar putea? Deci se poate ca cineva sг fie єi оnsurat cu femeie, єi оn acelaєi timp sг fie cu bгgare de samг єi la rugгciune; оnsг asemenea rugгciune se face mai cu amгnunюime prin оnfrвnare. Cгci nu a zis simplu ca sг vг rugaюi, ci sг vг оndeletniciюi cu rugгciunea, punвnd aceasta ca o ocupaюie, iar nu ca fiind vreo necurгюenie. Єi iarгєi sг vг оmpreunaюi, ca sг nu ispiteascг pre voi Satana. Ca sг nu creadг cг aceasta este o legiuire din parte-i, apoi adaogг єi pricina. Єi care este acea pricinг? Ca sг nu ispiteascг pre voi Satana, zice. Єi ca sг afli cг cele ale curviei nu le mrejeєte diavolul singur, a adгogat: pentru neоnfrвnarea voastrг. ” (Comentariile sau Tвlcuirea Epistolei оntвi cгtre Corinteni, omilia XIX, pp. 189-190)

 

„Pavel spune:

Nu poruncesc celor necгsгtoriюi sг оmbrгюiєeze fecioria; mг tem cг fecioria este greu de оndeplinit. Nu poruncesc nici celor cгsгtoriюi sг aibг necontenit legгturi cu femeile lor. Nu vreau sг fiu legiuitorul neоnfrвnгrii. Am spus: Sг fiюi оmpreunг, ca sг vг оmpiedic de a cгdea оntr-un pгcat mai mare, dar n-am avut de gвnd de a vг оmpiedica de a trгi оn оnfrвnare chiar cгsгtoriюi fiind.

Prin urmare, Pavel n-a avut de gвnd sг sfгtuiascг pe omul cгsгtorit sг aibг necontenit legгturi cu femeia sa. Nu, ci neоnfrвnare celor desfrвnaюi au dat o astfel de interpretare cuvintelor lui Pavel. Dar dacг vrei sг cunoєti gвndul lui Pavel, ascultг-l:

- Vreau, spune el, ca toюi oameni sг fie ca єi mine la оnfrвnare (I Cor., 7, 7).

- Prin urmare, dacг vrei ca toюi sг trгiascг оn оnfrвnare, vrei ca sг nu se mai cгsгtoreascг nici unul.

- Nicidecum! Nu-i оmpiedic deloc pe ceia care vor sг se cгsгtoreascг єi nici nu-i юin de rгu! Doresc оnsг єi mг rog ca toюi sг fie ca mine. Cгsгtoria оnsг o оngгdui, pentru ca sг feresc pe oameni de adulter єi desfrвnare.” (Despre Feciorie, 34, оn vol. Despre Feciorie, Apologia vieюii monahale, Despre creєterea copiilor…, pp. 55-56)