CГSГTORIA (sfaturi pentru o bunг convieюuire a soюilor)

 

„Nici bгrbatul sг nu ridice оmpotriva femeii, ci sг fie cu multг оngгduinюг cu ea, ca faюг de un vas mai slab, єi nici femeia sг nu se оmpotriveascг bгrbatului, ci sг se ia la оntrecere unul cu altul оn a purta sarcinile unul altuia (Gal., 6, 2) єi sг nu socoteascг nimic mai de preю ca pacea ”. (Omilii la Facere, omilia XXXVIII, I, оn col. PSB, vol. 22, p. 50)

 

„Sг statornicim оn casг pace adвncг, ca єi femeia sг poatг sг se оntoarcг la bгrbatul ei, dar єi bгrbatul sг-єi gгseascг la ea, ca оntr-un port, scгparea de grijile єi tulburгrile din afarг. La ea sг afle bгrbatul оntreaga mвngвiere. Cг spre ajutor i-a fost datг femeia, pentru ca bгrbatul, оndestulвndu-se cu mвngвierile ei, sг poatг юine piept atacurilor ce vin asupra lui. Dacг femeia este cuminte єi blвndг aduce mвngвiere bгrbatului ei nu numai prin traiul lor оmpreunг, ci-i este de mult folos єi оn celelalte treburi, оi uєureazг munca єi nu-l lasг sг simtг greutгюile ce se nasc оn fiecare zi fie оn casг, fie afarг de casг; femeia ca un corгbier оncercat, prin оnюelepciunea ei, potoleєte furtuna din sufletul bгrbatului, iar prin priceperea ei оi uєureazг mult viaюa. Pe niєte oameni aєa uniюi nimic din viaюa aceasta nu-i poate оntrista, nici nu le poate strica bucuria. Cвnd este оnюelegere оntre femeie єi bгrbat, cвnd este оntre ei pace єi legгtura dragostei, toate le merg din plin. Nu pot cгdea pradг uneltirilor, pentru cг sunt оntгriюi de un zid mare єi puternic, adicг de оnюelegerea lor cea dupг Dumnezeu. Оnюelegerea aceasta оi face mai tari ca diamantul, оnюelegerea aceasta оi face mai puternici ca fierul, оnюelegerea aceasta le ajutг mai mult ca bogгюia, оnюelegerea aceasta оi ridicг la cea mai оnaltг strгlucire; оnюelegerea aceasta le pricinuieєte cu оmbelєugare mare єi bunгvoinюa cea de la Dumnezeu. Sг nu socotim, deci vг rog, ceva mai de preю ca оnюelegerea acesta; sг facem totul, sг ne strгduim cвt putem ca sг fie liniєte єi pace оn casele noastre”. (Omilii la Facere, omilia XXXVIII, VII, оn col. PSB, vol. 22, p. 61)

 

„Ca єi cum ar fi fost un singur trup aєa se оngrijea unul de mвntuirea celuilalt; єi era atвta оnюelegere оntre ei, ca єi cum ei ar fi fost un trup єi un suflet. Femeile sг-єi iubeascг atвta bгrbaюii, оncвt sг nu punг nimic mai presus de mвntuirea lor, bгrbaюii, ca sг aibг atвt de multг dragoste de femeile lor оncвt sг facг totul ca єi cum ar avea amвndoi un singur suflet єi un singur trup. Dupг cum niciodatг trupul nu se rгscoalг оmpotriva lui оnsuєi єi nici sufletul contra lui оnsuєi, tot aєa єi bгrbatul єi femeia nu trebuie sг se scoale unul оmpotriva altuia, ci sг fie uniюi. Atunci se vor putea revгrsa asupra lor nenumгrate bunгtгюi. Unde-i atвta de mare оnюelegere, acolo-i adunarea tuturor bunгtгюilor, acolo-i pace, acolo-i vedenia cea duhovniceascг; acolo nu se vede luptг, nici bгtaie, nici duєmгnie, nici ceartг, ci toate sunt izgonite, pentru cг оnюelegerea dintre soюi, rгdгcina tuturor bunгtгюilor, оnюelegerea adicг, face sг disparг toate acestea”. (Omilii la Facere, omilia XLV, II -III, оn col. PSB, vol. 22, p. 130)

 

„… purtarea de grijг de femei a fost оncredinюatг bгrbaюilor”. (Omilii la Matei, omilia XXX, V, оn col. PSB, vol. 23, p. 376)

 

„Iar dacг vrei sг auzi єi luptele lui (Iov – n.n.) pentru curгюenia trupeascг єi sufleteascг, ascultг-l pe el spunвnd: Lege pus-am ochilor mei, sг nu mг uit la fecioarг (Iov 31, 1). Deaceea nu l-a оnfrвnt soюia lui; o iubea єi mai оnainte, dar nu peste mгsurг, ci cum se cade sг-юi iubeєti soюia”. (Omilii la Matei, omilia XXXIII, VI, оn col. PSB, vol. 23, pp. 416-417)

 

„Bгrbatul cвnd se scoalг din pat, sг nu caute altceva decвt sг facг єi sг spunг ceea ce poate face mai credincioasг toatг casa lui. Femeia iarгєi sг fie gospodinг; dar оnainte de aceastг grijг sг aibг o altг grijг mai de neapгratг trebuinюг, anume ca оntreaga ei casг sг sгvвrєeascг cele cereєti”. (Omilii la Matei, omilia LXXVII, VI, оn col. PSB, vol. 23, p. 882)

 

,,Єi se оntвmplг acestea – cг aleargг єi dupг cununie dupг femei uєuratice – tocmai pentru cг оnainte de cгsгtorie nu s-au оngrijit de оntreaga оnюelepciune. De aici ies luptele, batjocoririle, оntoarcerea pe dos a caselor, certurile zilnice. De aici se micєoreazг dorirea [ ερως ] de soюie єi se veєtejeєte; iar petrecerea єi convorbirile cu desfrвnatele оl moleєesc. Pe cвnd, dacг ar оnvгюa sг aibг оntreagг оnюelepciune, єi-ar socoti soюia mai doritг decвt toate єi o va privi cu multг dragoste [ευνοια] єi va pгstra mare єi bunг armonie [ ομονοια ][152] cu ea. Iar fiind pace єi armonie [ ομονοια ], toate bunгtгюile vor intra оn casa aceea.” (Cinci cuvвntгri despre Ana єi Samuel, cuvвntul I, оn vol. Omilii єi cuvвntгri despre educaюia copiilor…, pp. 27-28)

 

„Dumnezeu a stabilit ca femeia sг i se supunг barbatului, ca sг existe pace єi оnюelegere оntre ei. Cгci nicгieri unde sunt mai mulюi stгpвni nu existг pace. Unul trebui esг fie stгpвnul. Aceasta o observгm peste tot. Oricum, acolo unde existг oameni duhovniceєti existг єi pace.” (Din vol. Problemele vieюii, pp. 111-112)

 

„Aєadar, Apostolul a spus cг toate problemele cгsniciei pot fi rezolvate, dacг bгrbatul оєi iubeєte femeia єi femeia оєi respectг bгrbatul. N-a explicat оnsг оn ce fel se vor realiza acestea. Vг voi explica eu: Nesocotind banii, nгzuind la virtuюile sufletului єi avвnd fricг de Dumnezeu.

Orice va fгptui cineva, bun sau rгu, va fi rгsplгtit pe mгsurг de Domnul (Parafrazг la Efeseni 6, 8). Aєadar nu de dragul ei, ci de dragul lui Hristos єi ascultвnd de El, s-o iubeascг pe femeia lui. Dacг se gвndeєte aєa, ispita sau cearta nu se vor cuibгri оntre ei. Femeia sг nu creadг pe nimeni cвnd soюul ei este vorbit de rгu. Dar nici nu trebuie sг urmгreascг bгnuitoare unde intrг єi de unde iese tovarгєul sгu de viaюг. Bгrbatul, de asemenea, nu trebuie sг оngгduie calomnii despre femeia sa, оnsг nici sг nu-i nascг bгnuieli prin purtarea lui. De ce, omule, rгtгceєti de colo-colo toatг ziua єi te aduni acasг abia seara, fгrг sг-i dai explicaюii mulюumitoare soюiei tale? Dacг-юi va reproєa asta, sг nu-юi parг rгu. Reproєurile ei dovedesc iubire, nu оndrгznealг єi rгcealг. Єi iubirea ei pentru tine o face sг-i fie teamг. Оi e teamг ca nu cumva vreo alta sг i te rгpeascг, ca nu cumva sг-i ia tot ce are mai de preю, ca nu cumva sг-i rupг legгtura cгsniciei. Eєti dator deci sг faci tot ce poюi pentru a n-o amгrо pe femeia ta.

Dar nici femeia nu trebuie sг-1 nesocoteascг pe bгrbatul ei pentru vreun motiv, mai ales dacг este sгrac. Sг nu cвrteascг єi sг nu huleascг, spunвnd, de pildг: Laєule єi fricosule, leneєule, nesвrguinciosule єi somnorosule! Cutare, chiar dacг se trage dintr-o familie sгracг, prin multe osteneli єi primejdii a fгcut avere mare. Єi iatг, femeia lui poartг haine scumpe, umblг cu trгsura, are atвюia slujitori, iar eu te-am luat pe tine, care eєti mгcinat de sгrгcie єi trгieєti fгrг rost! Femeia nu trebuie sг-i spunг bгrbatului ei asemenea vorbe. Trupul nu se rгzvrгteєte оmpotriva capului, ci i se supune. Оnsг cum va rгbda sгrгcia? De ia cine va afla mвngвiere? Sг se gвndeascг la femeile mai sгrace ca ea. Sг cugete cвte fete provenite din familii bune, nu numai cг n-au primit nimic de la bгrbaюii lor, ci єi-au cheltuit єi averea lor pentru ei. Sг socoteascг primejdiile care оnsoюesc o astfel de bogгюie, єi va prefera atunci viaюa sгracг dar liniєtitг. Оn general, dacг-єi iubeєte soюul, nu va grгi nicicвnd cвrteli sau vorbe de ocarг la adresa lui. Va prefera sг-l aibг lвngг ea fгrг averi, decвt sг fie bogat dar ea sг trгiascг оn nesiguranюa єi neliniєtea care оnsoюesc lucrгrile negustoreєti.

Nici bгrbatul оnsг, auzind cвrtelile єi ocгrile femeii sale, nu trebuie s-o оnjure sau s-o loveascг, sub pretext cг are putere asupra ei. Mai bine s-o sfгtuiascг єi s-o povгюuiascг liniєtit, fгrг ca vreodatг sг ridice mвna asupra ei. S-o оnveюe filosofia cereascг, creєtinг, care este adevгrata bogгюie. S-o оnveюe nu numai prin cuvinte, ci єi prin fapte, cг sгrгcia nu este deloc rea. S-o оnveюe sг nesocoteascг slava єi sг iubeascг smerenia; єi atunci ea nici cвrteli n-ar mai rosti, nici bani nu єi-ar mai dori. S-o оnveюe sг nu iubeascг, bijuterii de aur єi hainele luxoase єi multele parfumuri, nici sг nu-єi doreascг оn casг mobilг scumpг єi podoabe de prisos. Toate acestea vгdesc zгdгrnicie єi prostie. Podoabele ei єi ale casei sale sг fie buna cuviinюг єi decenюa. Єi ea єi casa оn care locuieєte sг fie оnmiresmate de mireasma оnюelepciunii єi a virtuюii,

Aєadar s-a terminat sгrbгtoarea nuntii? Au plecat invitaюii? Ai rгmas numai cu mireasa, soюia ta? Nu arunca imediat de pe tine seriozitatea, aєa cum fac bгrbaюii desfrвnaюi. Pгstreaz-o pentru multг vreme, єi mare cвєtig vei avea. Acum, оn prima perioadг a cгsniciei, оnainte de a vг cunoaєte bine єi a cгpгta libertate оn relaюia voastrг, cвnd femeia este stгpвnitг de o anume ruєinare єi reюinere, este ocazia cea mai bunг s-o modelezi dupг tine єi sг-i impui, оn chip delicat єi cuminte, principiile tale. Cгci, cвnd femeia va prinde curaj, le va оnvгlmгєi pe toate. Bine ar fi, deci, sг menюii sfiala ei cвt mai mult cu putinюг. Єi cum vei face asta? Cвnd єi tu arгюi cг nu ai mai puюinг reюinere ca ea; cвnd vorbeєti puюin, cвnd eєti serios єi оnюelept. Astfel te va asculta єi va accepta, vrвnd-nevrвnd, cele pe care i le vei spune. Dar єi mai binevoitor le va primi dacг-i vei arгtadin belєug iubirea ta.” (Din vol. Problemele vieюii, p.113-116)

 

 

„Rudele pricinuiesc adesea multe rele. Ele provoacгcerturi єi distrug armonia dintre bгrbat єi femeie.” (Din vol. Problemele vieюii, p. 364)

 

„ Al meu єi al tгu — aceste douг cuvinte reci — aduc оn viaюa noastrг toate nenorocirile, pricinuind rгzboaie єi stricвnd orice lucru bun. Al meu єi al tгu — aceste douг cuvinte blestemate єi murdare — au intrat оn lume din cauza diavolului. Acolo unde domnesc al meu єi al tгu, orice pгrere este pricinг de scandal єi de ceartг. Acolo unde aceste cuvinte nu existг, domnesc pacea єi оnюelegerea.” (Din vol. Problemele vieюii, p. 367)

 

,,Nu e lucru de єagг sг poюi trгi bine cгsгtoria, cгci ea se face prilej de mii de rгutгюi pentru cei ce nu o trгiesc cum trebuie. Cгci dupг cum femeia poate fi ajutor, aєa se poate face adesea єi potrivnicг sfгtuitoare. Aєadar, dupг cum liman poate fi nunta, tot aєa єi scufundare, nu prin firea ei, ci din pricina voii libere [γνωμη] a celor ce rгu o trгiesc. Cгci cel o trгieєte dupг legile potrivite ei aflг оn soюia єi оn cгminul sгu mвngвiere єi puterea de a se rupe de rгutгюile de zi cu zi. Dar cel ce nu o ia оn serios, ci ca un lucru oarecare, chiar dacг se va bucura de liniєte оn afara cгminului, cвnd vine acasг va vedea stвnci ascuюite ce ascund pierzania. Aєadar, fiindcг primejdia nu ne vine de la cele ce ni se оntвmplг оn afarг, este de trebuinюг sг avem multг luare-aminte la cele spuse єi sг ne ducem cгsnicia dupг legiuirile lui Pavel. Ba, mai mult, sг facem aceasta dupг legile lui Hristos.” (Femeia este legatг prin Lege cвtг vreme оi trгieєte bгrbatul; iar dacг moare, liberг este, dacг vrea, sг se mгrite, numai оntru Domnul. Mai fericitг este оnsг dacг rгmвne aєa, оn vol. Cateheze maritale, pp. 24-25)

 

,,Cвnd bine a rвnduit cele pentru femei, a spus cu exactitate єi bгrbatului ce sг facг: pe ea оndemnвnd-o sг se teamг ca de capul sгu, iar el s-o iubeascг ca pe una ce e femeia sa. Dar cum оmplinesc cei doi aceasta? Cг trebuie fiecare sг facг ce юine de el a arгtat Apostolul. Dar cum, vг voi spune eu: dacг vom dispreюui banii єi lucrurile pгmвnteєti, dacг vom privi doar la un singur lucru, anume la virtutea sufletului, dacг vom avea frica de Dumnezeu оnaintea ochilor [153]. Ceea ce a zis єi cвnd a vorbit despre robi: Ceea ce face fiecare, bun sau rгu, aceea va lua de la Domnul (Efes., 6, 8). Aєa este єi aici. Sг nu-юi iubeєti soюia atвt de dragul ei, cвt de dragul lui Hristos s-o iubeєti. Єi acest lucru l-a grгit оn chip ascuns, cвnd a zis: ca Domnului (Efes., 5, 22). Ca єi cвnd te оncrezi оn Domnul єi ai face toate pentru El, aєa lucreazг-le toate. Aceasta[154] estede ajuns sг-юi arate єi cum sг te porюi, єi cum sг ai оncredere, єi cum sг nu laєi sг te sвcвie vreun gвnd ori vorbг sau sг ai vreo оndoire оn minte. Nici un credincios sг nu-l оnvinovгюeascг pe nedrept pe bгrbat din pricina femeii. Оnsг nici bгrbatul sг nu creadг orice єi oricum оmpotriva femeii, nici femeia sг nu punг la cale veniri єi plecгri din casг doar aєa, pur єi simplu. Dar nici bгrbatul, nici el sг nu dea vreo pricinг de bгnuialг femeii. ” (Omilia despre cгsгtorie. Din comentariul la Efeseni, оn vol. Cateheze maritale, pp. 104-105)

 

,,Bгrbatul auzind acestea, cum cг el este conducгtorul, sг n-o ocгrascг, nici s-o rгneascг єi sг se poarte cu fudulie, ci sг o оndemne, sг o mustre, sг o оnduplece оn repetate rвnduri cu vorbг оnюeleaptг, ca pe una ce este mai nedesгvвrєitг, оnsг nicidecum sг nu-єi tindг mвna asupra ei, ca s-o loveascг. Departe sг fie aєa ceva de un suflet liber єi demn. Aєadar, fгrг ocгri, fгrг josnicii, fгrг batjocoriri! Aєa sг-i dea un ritm de vieюuire, ca uneia ce are mintea mai neputincioasг[155].” (Omilia despre cгsгtorie. Din comentariul la Efeseni, оn vol. Cateheze maritale, p. 107)

 

,,Pe toate rвnduieєte-i-le mai cu seamг оn acea vreme оn care sfiala este asemenea unui frвu pentru sufletul ei єi nu o lasг sг bage de vinг sau sг te ocгrascг pentru cele ce se оntвmplг. Cг atunci cвnd o cuprinde cutezanюa, pe toate le tulburг єi le оntoarce pe dos, fгrг nici o teamг. Cвnd oare mai este prilej aєa de potrivit sг modelezi femeia ca оn vremea cвnd ea se sfieєte de bгrbat єi mai are puюinг teamг de el єi оєi pleacг ochii оnaintea lui? Оn vremea cвnd оncг se ruєineazг, dг-i toate poveюele єi o vei оndupleca negreєit, fie de vrea, fie de nu vrea. Dar cum poюi s-o povгюuieєti ca sг nu-i destrami sfiala? Dacг оnsuюi vei fi оntru totul mai sfielnic decвt ea єi оi vei spune puюine cuvinte, dar le vei zice cu greutate єi putere lгuntricг. Atunci pune-i оnainte toate cuvintele despre vieюuirea virtuoasг, cгci le primeєte sufletul ei. Statorniceєte-o оn cea mai bunг dispoziюie a sufletului, adicг оn sfialг.” (Omilia despre cгsгtorie. Din comentariul la Efeseni, оn vol. Cateheze maritale, p. 111)

 

,,Am venit la tine pentru virtutea sufletului tгu[156], pe care o cinstesc mai mult decвt tot aurul. Cгci o copilг оnюeleaptг єi liberг єi care se оngrijeєte cu sвrg de evlavie [ ευλαβεια ] este mai vrednicг de dorit decвt оntreaga lume. Pentru aceea te єi iubesc єi te sгrut єi te оmbrгюiєez єi mai mult decвt sufletul meu te preюuiesc. Cгci nimic nu este viaюa de aici, єi mг rog єi te оndemn єi voi face totul ca aєa sг ne оnvrednicim sг petrecem оn viaюa aceasta оncвt sг putem sг fim fгrг nici o teamг оmpreunг єi оn veacul ce va sг fie. Cг timpul acesta de acum este scurt єi degrab trecгtor. Iar dacг vom fi оnvredniciюi sг trecem viaюa aceasta оn chip bineplгcut lui Dumnezeu vom fi pururea cu mai multг desfгtare, єi оmpreunг cu Hristos, єi unul єi altul. Eu preюuiesc dragostea ta mai mult decвt toate єi nimic nu-mi este aєa de greu єi anevoios ca aceea de a fi despгrюit vreodatг de tine. Єi chiar dacг trebuie sг pierd toate єi sг devin mai sгrac decвt Irus[157], chiar dacг voi ajunge оn cele mai rele primejdii єi voi pгtimi greu, toate оmi vor fi uєoare єi lesne de purtat, atвta timp cвt cele cu privire la tine vor fi оn bunг orвnduire. Iar copiii atвt оmi vor fi doriюi, cвtг vreme tu te arгюi iubitoare єi binevoitoare faюг de noi. Єi te rog єi pe tine sг faci acestea ce le-ai auzit de la mine. Apoi, cu aceste vorbe amestecг єi cuvinte de-ale apostolilor єi zi: Aєa vrea Dumnezeu: sг avem dragoste єi unire оntre noi (I Cor. 7, 3). Ascultг Scriptura, care zice: <<Pentru aceasta va lгsa omul pe tatгl sгu єi pe mama sa єi se va lipi de femeia sa>>. Sг nu dгm nici un prilej mincinos micimii noastre de suflet. Sг curgг banii єi mulюimea sclavilor єi toate cinstirile lumeєti. Nimic nu-mi este mai de preю decвt dragostea aceasta. Fie aur cвt o fi єi comori asemenea, nu-i sunt oare mai dorite aceste cuvinte femeii, decвt toate acelea? Nu te teme cг se va porni cвndva iubita ta оmpotrivг-юi, ci mгrturiseєte-i cг o iubeєti. Cгci pвnг єi curtezanele, care se dau cвnd unuia, cвnd altuia, se topesc cвnd aud asemenea cuvinte din partea iubiюilor lor. Oare o femeie liberг єi o copilг de bun neam, cum nu s-ar topi de aceste cuvinte? Ba nu numai atвt, ci mai mult se va pleca la auzul lor. Aratг-юi unirea ta cu ea, punвndu-te de multe ori la dispoziюia ei єi dorind mai bine sг stai pentru ea acasг decвt sг te duci оn piaюг. Єi preюuieєte-o mai mult decвt pe toюi prietenii tгi єi decвt pe copiii ce-i ai de la ea, єi chiar єi pe aceєtia sг-i iubeєti pentru cг o iubeєti pe ea [158]. Dacг face ceva bun, laud-o єi te minuneazг de ea. Dacг face ceva nelalocul ei, єi aceasta se оntвmplг din pricina tinereюii єi a necercгrii ei, оndeamn-o єi adu-i iar aminte. Оn tot chipul defaimг оn faюa ei banii єi luxul, єi dezvгluie-i frumuseюea cuminюeniei єi a cuviinюei єi оnvaю-o neоncetat cele ce-i sunt de folos.

Rugгciunile sг le faceюi оn comun. Fiecare sг alerge la bisericг єi, lгsвnd orice alte preocupгri, sг fie atent la cele spuse єi citite acolo. Iar acasг, bгrbatul sг оntrebe pe femeie єi aceea pe bгrbat[159]. Iar dacг v-ar cuprinde sгrгcia, aduceюi-vг aminte єi vorbiюi de sfinюii bгrbaюi, de Petru, de Pavel, care erau mai avuюi decвt mulюi оmpгraюi єi bogaюi, єi gвndiюi-vг cum оєi petreceau viaюa оn foame єi sete. Оnvaю-o pe femeie cг nimic nu este оnfricoєгtor din cele ale vieюii acesteia, decвt numai a se porni оmpotriva lui Dumnezeu.

Iar dacг cineva se va оnsura єi va face aєa cum am spus, nu va fi cu mult mai prejos decвt monahii, nici cel cгsгtorit decвt cei necгsгtoriюi. Dacг vrei sг faci mese єi sг dai ospeюe, nu este ceva necuviincios, nici vrednic de ocarг, numai gгseєte un oarecare sfвnt sгrac[160] care poate sг vг binecuvвnteze casa єi care poate, o datг ce vг calcг pragul, sг vг aducг toatг binecuvвntarea lui Dumnezeu. Єi pe acesta cheamг-l.” (Omilia despre cгsгtorie. Din comentariul la Efeseni, оn vol. Cateheze maritale, pp. 114-116)

 

,,Dar cu multг bunгvoinюг оnvaю-o. Fiindcг оndemnul acesta spre virtute are оn sine multг оntristare єi mвhniciune єi aceasta mai ales pentru o copilг tвnгrг єi delicatг. Cвnd оi grгieєti cuvinte despre viaюa virtuoasг [φιλοσοφια] dг-i sг оnюeleagг єi оmbelєugatul har pe care aceastг vieюuire оl aduce єi scoate-i mai ales din suflet pe <<al meu>> єi <<al tгu>>. Cвnd zice al meu, spune-i єi tu: Care sunt ale tale? Cгci nu єtiu. Eu nu am nimic al meu. Aєadar, cum zici tu <<al meu>> ca єi cum toate ar fi ale tale? Iartг-i vorba. Nu vezi cг aєa facem єi cu copiii[161]? Iar cвnd ia ceva din cele ce sunt ale noastre єi mai vrea iar sг mai rгpeascг єi altceva, sг-i оngгduim єi sг-i spunem: Da, ia-l, cг-i al tгu. Єi acela. Aєa sг ne purtгm cu femeia. Cгci mintea ei este mai copilгroasг. Єi chiar de zice: ale mele, tu spune-i: Da, toate sunt ale tale, ba єi eu sunt al tгu. Cг acesta nu e cuvвnt de linguєealг, ci mare, mare pricepere. Aєa vei putea sг-i moi iuюimea єi sг-i stingi descurajarea [αθυμια][162]. Linguєire este numai atunci cвnd cineva face ceva josnic pentru un rгu oarecare. Dar aici este vorba de cea mai оnaltг filosofie. Aєadar, spune-i: Єi eu sunt al tгu, copilaєul meu. Aceasta mг sfгtuieєte Pavel cвnd zice cг bгrbatul nu mai are stгpвnire peste trupul lui, ci femeia (I Cor., 7, 4). Dacг nu mai am stгpвnire peste trupul meu, ci tu ai, cu atвt mai mult eєti stгpвnг peste bunurile mele. Dacг оi spui acestea ai potolit-o, ai stins focul, l-ai ruєinat pe diavol, ai fгcut-o roaba ta mai mult decвt pe una cumpгratг cu bani, ai legat-o cu aceste cuvinte. Iar din cele ce оi grгieєti оnvaю-o ca niciodatг sг nu mai zicг al meu єi al tгu. Єi niciodatг sг nu o chemi pe nume pur єi simplu, ci orice i-ai spune, fг-o cu dulceaюг, cu cinstea cuvenitг, cu multг dragoste. Dг-i cinstea cuvenitг єi nu va avea nevoie de cinste din partea altora. Nu va avea nevoie de slavг din partea altora dacг se bucurг de cinste din partea ta. Preюuieєte-o mai mult decвt toate єi laud-o pentru toate, єi pentru frumuseюe, єi pentru priceperea ei. Aєa o vei convinge sг nu mai ia aminte la nimic din cele din afarг, ci sг dispreюuiascг toate celelalte[163]. Оnvaю-o frica de Dumnezeu єi toate vor curge ca dintr-un izvor єi casa va fi plinг de mii de bunгtгюi[164]. Dacг vom cгuta cele nestricгcioase, vor veni єi acestea stricгcioase. Cгutaюi – zice – mai оntвi Оmpгrгюia lui Dumnezeu єi toate acestea vi se vor adгuga vouг (Mt., 6, 33).” (Omilia despre cгsгtorie. Din comentariul la Efeseni, оn vol. Cateheze maritale, pp. 117-118)