PEDEPSELE (sunt trimise de Dumnezeu оn scopul povгюuirii єi оndreptгrii noastre єi a semenilor noєtri)

 

„Aєa este Stгpвnul nostru! Ne poartг de grijг tot atвt de mult єi cвnd ne pedepseєte, ca єi atunci cвnd ne face bine. Aduce peste noi pedeapsг, tocmai ca sг ne povгюuiascг. Dacг Dumnezeu n-ar єti cг ajungem mai rгi de rгmвnem nepedepsiюi pentru pгcatele noastre, nu ne-ar pedepsi niciodatг. Dar ca sг nu ajungem din rгi оn mai rгi, ca sг ne taie avвntul spre pгcat, Dumnezeu, mergвnd pe urmele iubirii Sale de oameni, ne pedepseєte. Aєa a fгcut єi acum cu Adam. Purtвnd grijг de cel dintвi-zidit, a poruncit sг fie scos din rai”. (Omilii la Facere, omilia XVIII, III, оn col. PSB, vol. 21, p. 211)

 

„Ai vгzut cг pedepsele date de El sunt temeiuri ale iubirii Sale de oameni, cг iubirea Sa de oameni nu se mгrgineєte la cel pedepsit, ci dг leac folositor єi celorlalюi, dacг vor sг-i culeagг folosul?” (Omilii la Facere, omilia XX, II, оn col. PSB, vol. 21, p. 236)

 

„Оn tot ce face Dumnezeu ne aratг cвt de multг purtare de grijг are de neamul omenesc єi cг dintru оnceput a fгcut totul pentru mвntuirea noastrг. Fie de mustrг, fie de pedepseєte, apoi єi una єi alta o face cu aceeaєi bunгtate. Nu pedepseєte cu patimг єi cu urг, ci numai pentru cг vrea sг curme rгul, sг nu-l lase sг meargг mai departe”. (Omilii la Facere, omilia XXVI, I, оn col. PSB, vol. 21, p. 318)

 

„Dacг ne face bine cвnd suntem nevrednici, dacг ne miluieєte cвnd suntem pгcгtoєi, ce nu vom cгpгta de la Dumnezeu, cвnd ne vom depгrta de pгcat єi vom оmbrгюiєa virtutea? Dumnezeu ne face bine mai dinainte, ne оnvredniceєte de iertare cвnd greєim єi nu aduce pedepse peste noi, tocmai ca prin toate mijloacele sг ne atragг la El єi cвnd ne face bine єi cвnd ne rabdг оndelung. De multe ori Dumnezeu vrea sг оndrumeze pe unii prin pedepsirea altora, pentru ca, оnюelepюiюi de frica pedepsei acelora, sг fugг de pedeapsг. Ai vгzut cu cвtг mгiestrie foloseєte iubirea Sa de oameni? Ai vгzut cг toate cele fгcute de El au un singur scop, mвntuirea noastrг?” (Omilii la Facere, omilia XXVIII, III, оn col. PSB, vol. 21, p. 355)

 

„Aєa obiєnuieєte sг facг Dumnezeu! Cвnd vrea sг pedepseascг pe cineva оi aratг aratг mai оntвi cвt de mari оi sunt pгcatele ca sг-єi alcгtuiascг prin asta o apгrare єi numai dupг aceea face оndreptarea.” (Omilii la Facere, omilia XXX, IV, оn col. PSB, vol. 21, p. 386)

 

„Pentru ce dar, ziceюi voi, pedepseєte pe cei ce nu voiesc sг-I slujeascг єi sг-L asculte? Єi pentru ce a ameninюat El cu iadul pe cei ce nu pгzesc poruncile Lui? Aceasta fiindcг fiind bun, El are o grijг mai mare pentru noi, cu toate cг noi nu-I suntem supuєi Lui, єi cг El nu se retrage єi nu se оndepгrteazг de noi, chiar atunci cвnd fugim єi ne lepгdгm. Ori, precum noi n-am vrut sг intrгm prin aceastг primг cale a darurilor єi a harurilor, nici sг ne lгsгm convinєi de binefaceri, El a ales alta, єi aceea este a chinurilor єi pedepselor, care оntr-adevгr este foarte asprг, dar totodatг necesarг. Cгci prima fiind dispreюuitг, a doua a devenit absolut indispensabilг.

Оn sfвrєit, legiuitorii stabilesc оmpotriva vinovaюilor pedepse multe єi aspre, єi cu toate acestea noi nu le urвm; nu facem decвt sг-i cinstim mai mult, cгci fгrг a cere nimic de la noi, єi adesea chiar fгrг a cunoaєte ceea ce apгrau legile lor, ele au vegheat asupra siguranюei noastre єi a ordinii bune a republicii єi ridicвndu-le оn demnitate, fie pedepsind, fie mustrвnd pe rгufгcгtorii care tulburau liniєtea publicг. Cгci dacг, zic eu, noi оi admirгm єi оi iubim, nu trebuie cu atвt mai mult sг-L admirгm єi sг-L iubim pe Dumnezeu, care are o grijг aєa de mare pentru omenire? Cгci este o diferenюг aєa de mare оntre grijile lor єi providenюa pe care o are Dumnezeu pentru noi; sigur, bogгюiile bunгtгюii Sale sunt nespuse, єi оntrec orice s-ar putea spune.” (Comentar la Evanghelia de la Ioan, omilia X, 1, pp. 48-49)

 

„Pгcatul este un mare rгu, da, un rгu mare, єi pierderea sufletului, dar mai mult, se poate єi acest rгu sг treacг єi la trup. Cum de obicei cвnd sufletul este bolnav, noi nu simюim nici o durere, єi dimpotrivг, dacг trupul nostru este incomodat puюin punem toatг grija noastrг pentru a-l scгpa de incomoditatea lui. Dumnezeu pentru aceea pedepseєte єi trupul, pentru pгcatele sufletului, pentru a-i da sгnгtate celei mai bune pгrюi din om, prin pedepsirea celei mai puюin mobile. Aєa l-a оndreptat Apostolul Pavel pe incestuosul din Corint (I Cor., 5), el mortifica trupul lui pentru a vindeca sufletul lui; chinul pe care i-l dг trupului оi vindecг pгcatul. El imitг pe medicul priceput, care vгzвnd cг hidropizia sau altг boalг nu cedeazг la medicamente interioare, aplicг оn afarг єi fierul єi focul.” (Comentar la Evanghelia de la Ioan, omilia XXXVIII, 1, p. 179)

 

,,Mai mare este cвєtigul decвt pedeapsa, cгci pedeapsa este vremelnicг, iarг cвєtigul veєnic.” (Comentariile sau Tвlcuirea Epistolei оntвi cгtre Corinteni, omilia XV, p. 152)

 

„Drepюii sunt necгjiюi aici, iar dacг poate unii sunt fericiюi, aceasta se petrece ca nu cumva virtutea sг parг cг este urвtг; cг toюi cei rгi sunt fericiюi aici, ca acolo sг fie pedepsiюi, iar dacг poate unii sunt pedepsiюi aici, aceasta se petrece ca nu cumva rгutatea s parг cг este ceva bun єi nici ca faptele sг rгmвnг nepedepsite. Iar dacг nu toюi sunt pedepsiюi aici, aceasta se face ca nu cumva timpul оnvierii sг fie pus la оndoialг. Cг єi оntre cei buni se gгsesc din aceia care au fapte urвte, pe care оnsг le pгrгsesc tot aici, precum se gгsesc єi dintre cei rгi care sг aibг oarecare fapte bune, єi aici se bucurг, ca acolo sг se pedepseascг. Cг, оn fine, lucrurile lui Dumnezeu sunt necuprinse de mintea omeneascг, cг mare este deosebirea dintre El єi noi, єi atвt de mare, оncвt nici n-o putem spune. Dacг deci toate acestea le calculгm оn mintea noastrг, nimic din cele de aici nu ne va putea tulbura.” (Comentariile sau explicarea Epistolei a doua cгtre Timotei, omilia VIII, p. 96)

 

,,Dupг cum focul pus pe o ranг arde rana єi alungг boala, iar cuюitul оnlгturг putreziciunea, doare, dar e folositor, tot aєa єi foametea, ciuma єi toate cвte par rele vin peste suflet оn loc de cuюit єi de foc, ca sг оmpiedice, ca єi оn trupuri, оntinderea bolilor єi sг-l facг mai bun.” (Omilii la sгracul Lazгr, cuvвntul VI, оn vol. Omilii la sгracul Lazгr. Despre soartг єi Providenюг…, p. 130)

 

„Prin pedeapsa pe care i-a dat-o pe pгmвnt, Dumnezeu a trezit pe cei mai trвndavi єi i-a fгcut mai оnюelepюi. Aєa este оndelunga-rгbdare a lui Dumnezeu! Aduce la sfвrєit mai mare osвndг celor ce nu se folosesc de ea cum trebuie. Єi dupг cum este folositoare celor ce se pocгiesc, tot astfel este pricinг de mai mare osвndг celor оncгpгювnaюi єi оnvвrtoєaюi la inimг.” (Cuvвnt la Fericitul Vavila, єi оmpotriva lui Iulian, єi cгtre elini, XXIII, оn vol. Predici la sгrbгtori оmpгrгteєti єi cuvвntгri de laudг la sfinюi, p. 353)

 

„Dacг noi n-am ajunge mai rгi de nu ne-ar pedepsi Dumnezeu pentru pгcatele noastre, El nici nu ne-ar pedepsi. Dar Dumnezeu єtie bine cг pe noi ne vгtгma mai mult lipsa pedepsirii pгcatelor decвt оnseєi pгcatele. De aceea ne pedepseєte, nu pentru a nepedepsi pentru pгcatele trecute, ci pentru a ne оndrepta pe viitor.” (E primejdios lucru єi pentru predicator, єi pentru ascultгtori ca predicatorul sг predice pe placul ascultгtorilor. Folositor lucru єi semn de foarte mare dreptate e osвndirea propriilor pгcate, V, оn vol. Predici la sгrbгtori оmpгrгteєti єi cuvвntгri de laudг la sfinюi, p. 470)

 

„Cu ce v-aюi pгgubit cг aюi fost оntristaюi pentru puюinг vreme? Aюi ajuns оngeri оn loc de oameni! V-aюi mutat la cer, dacг nu cu locul, cel puюin cu purtarea. Nu vг linguєesc cвnd grгiesc aєa! Mгrturie dau faptele, оntr-adevгr, ce a lipsit pocгinюei voastre? Aюi alungat din suflet invidia, aюi izgonit patimile ruєinoase, aюi sгdit temeinic virtutea, aюi avut puterea sг petreceti toatг noaptea оn privegheri sfinte, оn dragoste multг єi rвvnг оnflгcгratг. Nimeni nu s-a mai gвndit la dobвnzi, nimeni nu a mai vorbit de lгcomie єi zgвrcenie; nu numai mвinile au ajuns curate de pгcate, dar єi limba a fost eliberatг de fгrгdelegi єi ocгri. Nimeni nu mai ocгrгєte pe vecinul sгu. Nimeni nu se mai duce la ospeюe sata­nice. Casele sunt curate, piaюa curгюitг. Cвnd se lasг seara nu se mai vгd coruri de tineri cвntвnd cвntecele de teatru. Da, se vгd coruri, dar nu coruri care cвntг desfrвul, ci coruri care proslгvesc faptele bune.” (Omilie dupг cutremur, оn vol. Predici la sгrbгtori оmpгrгteєti єi cuvвntгri de laudг la sfinюi, p. 536)

 

„De asta ne-a cutremurat pгmвntul, ca sг ne оnveюe ca un pedagog pe copii. Єi a arгtat faюг de noi mila unei mame pline de dragoste, care, de multe ori, pentru cг pruncul ei de sвn plвnge fгrг socotealг, clatinг tare pгtuюul lui voind sг-l dezbare de obiceiul de a plвnge; єi face asta nu pentru cг vrea sг-l rгneascг, ci ca sг оnfricoєeze pe copil. Tot aєa єi Stгpвnul lumii, Care юine оn mвna Sa lumea, o cutremurг nu ca sг o piardг, ci ca sг оntoarcг la mвntuire pe cei pгcгtoєi.

Sг nu mг юinг nimeni de rгu dacг am comparat pe Dum­nezeu cu o mamг plinг de dragoste, pentru cг оnsuєi Domnul S-a comparat pe Sine оn Evanghelii cu o cloєcг, spunвnd: Ierusalime, Ierusalime, care omori pe prooroci єi ucizi cu pietre pe cei trimiєi la tine; de cвte ori am vrut sг adun pe fiii tгi, precum adunг cloєca puii ei, dar n-aюi voit! (Matei 23, 37).Iubitorul de oameni Dum­nezeu a miєcat, dar, pгmвntul cel neоnsufleюit, ca sг opreascг miєcarea cea fгrг rвnduialг a sufletului, ne-a ameninюat cu moar­tea trupului, ca sг ne ferim de moartea sufletului. Ai vгzut iubitorule de Hristos, cвt este de mare mila Creatorului faюг de noi? Ai vгzut ameninюarea ce strгluceєte de bunгtate? Ai vгzut оndurгri care o iau оnaintea mвniei? Ai vгzut sentinюг biruitг de bunгtate?” (Cuvвnt la Sfвntul Mucenic Vasu, I-II, оn vol. Predici la sгrbгtori оmpгrгteєti єi cuvвntгri de laudг la sfinюi, p. 540)

 

,,- Dar li s-a fгcut o nedreptate celor ce au fost pedepsiюi!, ni s-ar putea spune. Ar fi putut єi ei, dacг n-ar fi fost pedepsiюi, sг ajungг mai buni prin pedepsirea altora.

- Dumnezeu nu i-ar fi pedepsit dacг єtia cг au sг ajungг mai buni prin pocгinюг; dar єtia cг n-au sг ajungг. Cum ar fi lipsit Dumnezeu de cвєtigul pocгinюei pe cei care aveau sг ajungг mai buni prin pedepsirea altora, cвnd El, cu toate cг єtie cг mulюi n-au sг cвєtige nimic de pe urma оndelungii Lui rгbdгri, оi suferг cu multг rгbdare, оmplinindu-Єi bunгtatea Lui єi dвndu-le putinюa sг se trezeascг din nebunia lor? N-au fost, deci, cu nimic nedreptгюiюi. Prin pedepsirea lor a pus capгt rгutгюii lor єi li s-a uєurat єi pedeapsa de pe lumea cealaltг, pentru cг au suferit aici pe pгmвnt nenorocirea acea.” (Despre mгrginita putere a diavolului, omilia I, 7, оn vol. Despre mгrginita putere a diavolului. Despre cгinюг…, p. 23)

 

,,Poate cг cineva ar vrea sг mг оntrebe:

– Cum dar? Ca sг ajung eu mai bun, este pedepsit un altul?

– Nu-i pedepsit pentru aceasta, ci pentru pгcatele lui; dar ajunge cu prisosinюг pricinг de mвntuire pentru cei ce iau aminte, fгcвndu-i mai rвvnitori spre fapte bune, de teama celor оntвmplate aceluia. Aєa fac єi stгpвnii: adeseori biciuind o slugг, le este оnvгюгturг de minte єi celorlalte slugi.” (Omilii la sгracul Lazгr, cuvвntul III, оn vol. Omilii la sгracul Lazгr. Despre soartг єi Providenюг…, p.87)

 

„Pedepsele, de altfel, оmpiedicг pгcatul єi conduc la virtute. Оnsг dacг e aєa, оmi veюi spune, dacг оntr-adevгr pedepseєte Dumnezeu pentru fiecare pгcat al nostru? Vг voi rгspunde: Dacг Dumnezeu l-ar pedepsi pe fiecare om dupг fiecare pгcat al lui, omenirea оntreagг ar fi pierit єi posibilitatea mвntuirii s-ar fi irosit. Priveєte, de exemplu, la cazul apostolului Pavel. Dacг Dumnezeu l-ar fi pedepsit pentru prigoana оmpotriva creєtinilor, mai mult, dacг l-ar fi omorвt, cum ar fi putut sг se pocгiascг, sг sгvвrєeascг atвtea fapte plгcute lui Dumnezeu єi sг cгlгuzeascг lumea оntreagг de la rгtгcire la adevгr?” (Din vol. Problemele vieюii, pp. 20-21)

 

„Dumnezeu nu-i pedepseєte nici pe toюi oamenii, nici dupг gravitatea pгcatelor lor. Pedepsele Lui sunt treptate, metodice єi urmгresc un anumit scop. Deseori, pedepsind un om, оi cuminюeєti pe mulюi. Оn chip asemгnгtor procedeazг єi doctorii, cвnd taie un membru putred ca sг asigure sгnгtatea trupului rгmas.

Cвnd vezi cum un beюiv devine postitor sau un obraznic psalmodiazг cвntгri sfinte, sг te minunezi de оndelunga rгbdare a lui Dumnezeu, sг preamгreєti pocгinюa єi sг rosteєti оmpreunг cu psalmistul: Aceastг schimbare e a dreptei Celui – Preaоnalt (Psalm 76, 11). Adicг aceastг minunatг schimbare a fost fгcutг de mвna dreaptг a lui Dumnezeu, de intervenюia puternicг єi lucrarea Sa.” (Din vol. Problemele vieюii, p. 21)

 

„Pe acest cuvвnt sг mi-l pгziюi єi sг-l aveюi pururea оnfipt оn mintea voastrг cг Dumnezeu nu numai cвnd face bine este bun єi iubitor de oameni, ci єi cвnd pedepseєte. Cг pedepsele єi bгtгile Lui, sunt dovada facerii de bine єi a proniei Sale. Deci cвnd vei vedea cг se оntвmplг foamete, secetг, boli, ploaie neоncetatг єi nepotrivire a vвnturilor, sau altг pedeapsг de acest fel, care оnюelepюeєte firea omeneascг, sг nu te necгjeєti, nici sг te scвrbeєti, ci оnchinг-te Celui ce le оngгduie, laudг-L pentru purtarea de grijг, cгci El pedepseєte trupul ca sг se оnюelepюeascг sufletul.

Dar oare Dumnezeu face acestea? Da, Dumnezeu le face. Єi оntreg oraєul de va fi de faюг, єi оntreaga lume, nu mг voi sfii a zice acestea. O, de aє fi avut glas mai puternic ca al trвmbiюei єi dacг ar fi fost cu putinюг sг stau pe un loc оnalt єi sг strig tuturor, cг Dumnezeu face acestea.” (Cuvвnt cгtre cei ce cred cг diavolii ocвrmuiesc cele omeneєti єi se necгjesc pentru pedepsele lui Dumnezeu, єi se smintesc pentru оndestulгrile celor rгi єi pentru suferinюele celor drepюi, оn vol. Din ospгюul stгpвnului, p. 21)

 

„... pedepsele, pe care le aduce Dumnezeu asupra noastrг, arгtвnd dovada purtгrii Lui de grijг faюг de noi. Doctorul nu numai atunci este minunat cвnd scoate pe cel bolnav оn grгdinг sau оn livadг, sau оl trimite la bгi, sau atunci cвnd оi pune оnainte masa bogatг, ci єi atunci cвnd оi porunceєte sг petreacг nemвncat, cвnd pedepseєte cu foamea єi chinuieєte cu setea, cвnd оl pironeєte la pat, fгcвndu-i casa temniюг єi lipsindu-l chiar de lumina zilei, оntunecвnd camera peste tot cu perdele, cвnd taie, cвnd arde si cвnd dг doctorii amare. Deci cum nu este cu necuviinюг a numi doctor pe cel ce face atвtea rele, cu atвt mai puюin a-L huli pe Dumnezeu, cвnd va face vreuna din acestea, adicг cвnd va aduce foamete sau moarte, spunвnd cг nu poartг grijг de lume, cu toate cг El este Doctorul cel adevгrat al sufletelor єi al trupurilor noastre. Cг de multe ori ia firea noastrг, care zburdг din pricina оndestulгrii єi care se chinuieєte sг nascг friguri ale pгcatelor єi o doctoreєte cu lipsг єi cu foamete, cu moarte єi cu alte doctorii pe care le єtie, izbгvind-o de boli.” (Cuvвnt cгtre cei ce cred cг diavolii ocвrmuiesc cele omeneєti єi se necгjesc pentru pedepsele lui Dumnezeu, єi se smintesc pentru оndestulгrile celor rгi єi pentru suferinюele celor drepюi, оn vol. Din ospгюul stгpвnului, pp. 22-23)

 

„Vindecг sufletele noastre cu mai multг оnюelepciune ca doctorul, cu mai multг iubire de fii decвt tatгl, cu mai multг dreptate decвt orice judecгtor єi cu mai multг silinюг decвt orice lucrгtor de pгmвnt...” (Cuvвnt cгtre cei ce cred cг diavolii ocвrmuiesc cele omeneєti єi se necгjesc pentru pedepsele lui Dumnezeu, єi se smintesc pentru оndestulгrile celor rгi єi pentru suferinюele celor drepюi, оn vol. Din ospгюul stгpвnului, p. 25)