POTOPUL (din timpul lui Noe)

 

„Lumea, spune Dumnezeu, are, deci, nevoie de o curгюire; dar asta sг nu te turbure, sг nu-юi оntunece mintea! Vгzвnd cг nu se vindecг ranele lor, vreau sг opresc valurile rгutгюii, ca sг nu-i fac vinovaюi de o pedeapsг єi mai mare. De aceea єi acum, voi continua cu iubirea Mea de oameni; voi amesteca bunгtatea cu mвnia Mea єi aєa voi pedepsi, ca pedeapsa sг n-o simtг, sг fie fгrг durere. Nu mг gвndesc la mгrimea pгcatelor lor, nici la meritele unora din ei, ci la viitor; vreau sг le dau acestora o pedeapsг potrivitг, ca sг-i scap pe cei din viitor de orice vгtгmare. Nu te оntrista, nici nu te tulbura, cвnd auzi acestea”. (Omilii la Facere, omilia XXIV, IV, оn col. PSB, vol. 21, p. 292)

„ Єi voi єterge de pe faюa pгmвntului toatг vieюuitoarea, pe care am fгcut-o de la om pвnг la dobitoc.

Vezi cг le spune de potop mai dinainte; o datг, de douг ori, dar nu le pasг! Dumnezeu a fгcut toate acestea, pentru ca sг ne arate, cг pe bunг dreptate a adus peste ei o pedeapsг atвt de mare єi pentru ca nici un om, din cei fгrг judecatг, sг nu poatг huli єi sг spunг: Dacг Dumnezeu ar fi amвnat pedeapsa, s-ar fi оndepгrtat de pгcate єi s-ar fi оntors la virtute! Aceasta e pricina cг ne face cunoscut numгrul anilor єi porunceєte facerea corгbiei. Єi dupг toate acestea, le mai spune єi оnainte cu єapte zile de potop, ca sг lege limba cea neruєinatг a celor ce ar fi voit sг vorbeascг fгrг sг gвndeascг.” (Omilii la Facere, omilia XXVI, VII, оn col. PSB, vol. 21, p. 298)

 

„Da, vreme de cinci sute de ani, dreptul lui Noe n-a оncetat, prin numele ce-l purta[330], a le aminti єi a-i оndemna; dacг ar fi voit sг ia aminte s-ar fi depгrtat de rгu єi s-ar fi оndreptat spre virtute. Totuєi, spune Dumnezeu, iatг fгgгduiesc sг mг mai оndur de ei оncг o sutг douгzeci de ani; sг оntrebuinюeze timpul acesta cum trebuie, ca sг fugг de pгcat єi sг оmbrгюiєeze virtutea. Єi bunul Dumnezeu nu s-a mulюumit numai cu fгgгduinюa celor o sutг douгzeci de ani, ci a poruncit єi lui Noe sг facг corabia, pentru ca vederea corгbiei sг le trezeascг оn chip оndestulгtor mintea, ca nimeni sг nu uite pedeapsa grozavг ce avea sг vinг peste ei. Оnsuєi faptul cг dreptul acesta, care ajunsese pe culmile virtuюii, оєi dгdea atвta silinюг sг facг corabia, era оndestulгtor sг bage frica єi spaima оn toюi cei ce judecau cвt de cвt єi sг-i convingг sг оmblвnzeascг pe Stгpвnul cel atвt de bun єi atвt de iubitor de oameni.” (Omilii la Facere, omilia XXV, I, оn col. PSB, vol. 21, p. 303)

 

„ … sг vedeюi cвt de mare era nesocotinюa oamenilor din timpul lui Noe єi cвt de adвncг оnюelepciunea celor din Ninevi. Ninevitenii erau оn mare strвmtorare; aveau doar trei zile pвnг sг piarг cetatea; єi nici aєa nu єi-au piedut nгdejdea mвntuirii lor! S-au grгbit sг se pocгiascг; єi-au spгlat pгcatele єi s-au fгcut vrednici de iubirea de oameni a Stгpвnului. Cei de pe timpul lui Noe au avut o sutг douгzeci de ani vreme de pocгinюг єi nici aєa n-au cвєtigat ceva. De aceea єi Stгpвnul, cвnd a vгzut rгutatea lor covвrєitoare, cвnd a vгzut cг se tгvгlesc оn pгcate mari, a adus peste ei grabnicг оndreptare, nimicindu-i єi stвrpindu-i єi pe ei єi rгutatea lor.” (Omilii la Facere, omilia XXV, II, оn col. PSB, vol. 21, pp. 304-305)

 

„Noe era de cinci sute de ani cвnd s-a mвniat Dumnezeu єi a prezis potopul; cвnd a venit potopul, Noe era de єase sute de ani; deci un rгgaz de o sutг de ani. Єi nici оn aceastг sutг de ani ei n-au cвєtigat nimic, cu toate cг Noe оi dгscгlea mereu, trebгluind la facerea corгbiei.

Dar poate cг cineva ar vrea sг єtie pentru ce Dumnezeu a spus: Zilele lor vor fi o sutг douгzeci de ani? Pentru ce a adus prгpгdul оnainte de оmplinirea acelor ani, dacг le-a fгgгduit cг are sг-i mai rabde оncг o sutг douгzeci?

– Єi asta e o dovadг a prea marei Lui iubiri de oameni. Cвnd Dumnezeu a vгzut cг zi de zi ei pгcгtuiesc mai mult єi cг nu numai cг nu cвєtigг nimic de pe urma acestei nespuse оndelungi rгbdгri, ci оєi adвncesc єi mai mult rгnile, a scurtat timpul, ca sг nu-i facг vinovaюi de o pedeapsг єi mai mare”. (Omilii la Facere, omilia XXV, II, оn col. PSB, vol. 21, p. 305)

..................................................................................................................

„Pentru ca nu cumva oamenii din vremea lui Noe sг se facг vinovaюi de o pedeapsг єi mai mare, Stгpвnul, ca un bun єi iubitor de oameni, vгzвnd cг nu se pocгiesc, le-a scurtat timpul pe care-l fгgгduise din pricina оndelungii Lui rгbdгri. Dupг cum Dumnezeu, pentru bunгtatea Sa, revocг sentinюa pronunюatг asupra unor pгcгtoєi, cвnd оi vede cг se оndreaptг, se apropie de cei care se pocгiesc єi оi scapг de pedeapsa care-i ameninюг, tot aєa оєi retrage єi fгgгduinюa fгcutг, cвnd vede cг sunt nevrednici cei cгrora le-a fгgгduit sг le facг vreun bine, fie sг le dea vreme de pocгinюг. De aceea єi acum, iubitorul de oameni Dumnezeu, aproape justificвndu-se, aratг pricina pentru care a adus potopul оnainte de оmplinirea termenului dat; pentru aceasta ne оnsemneazг оn Scripturг numгrul anilor dreptului Noe, zicвnd: Noe era de єase sute de ani. Da, ce vor cвєtiga mai mult оn douгzeci de ani cei care n-au voit sг se schimbe оn o sutг de ani, decвt doar sг-єi facг adaos de pгcate? Totuєi Dumnezeu оєi aratг єi mai departe nespusa Sa iubire de oameni єi covвrєitoarea-I bunгtate єi nu refuzг a le prezice cг peste єapte zile are sг vinг peste ei potopul, doar-doar оєi vor veni оn fire єi se vor schimba оn timpul aceasta scurt.

Uitг-te la iubirea de oameni a Stгpвnului! Ca un doctor minunat оncearcг felurite lacuri, ca sг le vindece boala! Boala oamenilor de pe vremea lui Noe era greu de vindecat; de aceea Dumnezeu le-a dat rгgaz оndelungat, cu gвndul de a-єi оntoarce hotгrвrea mвniei Lui, dacг oamenii оєi vor veni оn fire оn acest mare rгstimp.” (Omilii la Facere, omilia XXV, II-III, оn col. PSB, vol. 21, pp. 305-306)

 

„Mai оntвi le dг vreme оndelungatг pentru pocгinюг; apoi, pentru cг a vгzut cг sunt niєte nesimюitori, cг nu cвєtigг nimic de pe urma acestui timp оndelungat, le prezice cг potopul este, ca sг spun aєa, la uєг, peste єapte zile, nu peste trei zile ca la nineviteni. Cunoscвnd covвrєitoarea iubire de oameni a Stгpвnului nostru, am оndrгznirea sг spun cг oamenii de atunci ar fi putut scгpa de potop, dacг ar fi voit sг arate desгvвrєitг pocгinюг numai оn acele єapte zile. Dar pentru cг nici anii оndelungaюi, nici cele cвteva zile n-au putut pune capгt rгutгюii lor, Dumnezeu a adus peste ei potopul оn al єase sutelea an al vieюii lui Noe.” (Omilii la Facere, omilia XXV, III, оn col. PSB, vol. 21, p. 307)

..................................................................................................................

„O altг dovadг nespus de mare a iubirii Lui de oameni este єi aceea cг a adus potopul pe pгmвnt оn patruzeci de zile єi patruzeci de nopюi. Din pricina marii Lui bunгtгюi, voia ca mгcar unii, dacг se оnюelepюesc, sг scape de pieire, vгzвnd cu ochii lor pieirea semenilor lor єi prгpгdul ce avea sг-i cuprindг pe toюi. Era firesc ca оn ziua dintвi sг piarг o parte din oameni, оn a doua zi altг parte, оn a treia alta єi aєa mai departe. Єi aєa єi Dumnezeu a prelungit pieirea lor vreme de patruzeci de zile єi patruzeci de nopюi, ca sг le taie orice cuvвnt de apгrare. Cг dacг Dumnezeu voia єi poruncea, putea оntr-o clipitг acoperi pгmвntul cu apг; dar El, mergвnd pe urmele iubirii Sale de oameni, a fгcut asta оn atвtea zile.” (Omilii la Facere, omilia XXV, III, оn col. PSB, vol. 21, p. 308)

 

„Lumea avea nevoie, deci, de o completг curгюenie; trebuia sг-i fie curгюitг murdгria, sг-i fie stвrpitг toatг frгmвntгtura rгutгюii de mai оnainte, ca sг nu mai rгmвnг nici urmг de rгutate. Lumea trebuia primenitг.” (Omilii la Facere, omilia XXV, VI, оn col. PSB, vol. 21, p. 313)

 

„Єi dupг cum un mare meєter preface, schimbг єi aduce la vechea frumuseюe un vas оnvechit de vreme єi mвncat de ruginг, ca sг spun aєa, aruncвndu-l оn foc єi dвnd jos dupг el toatг rugina, tot aєa єi Stгpвnul nostru a curгюit toatг lumea prin potopul de atunci; єi dupг ce a scгpat pe oameni de rгutate, de оntinгciune єi de multг stricгciune, Stгpвnul a fгcut lumea mai strгlucitoare, ne-a arгtat chipul ei luminos de la оnceput єi n-a оngгduit sг rгmвnг nici urmг din urвюenia de mai оnainte”. (Omilii la Facere, omilia XXV, VI, оn col. PSB, vol. 21, p. 313)

 

„N-a adus (Dumnezeu) pe lume potopul pentru altг pricinг, ci numai din grija ce-o purta celor care se dedaserг cu totul pгcatului.

– Dar ce purtare de grijг e aceea, aє putea fi оntrebat, sг-i ucizi pe toюi prin оnec?

– Nu rosti, omule, cuvinte fгrг judecatг, ci primeєte cu minte оnюelegгtoare cele fгcute de Stгpвn! Atunci vei cunoaєte cвt e de mare – єi asta mai ales – purtarea de grijг a lui Dumnezeu! Nu-i, oare, cea mai mare purtare de grijг sг scapi de rгutate pe cei care sгvвrєesc pгcate grele, pe cei care-єi mгresc оn fiecare zi rгnile, pe cei care se umplu de bube de nevindecat? Acest fel de pedeapsг nu este plinг de toatг iubirea de oameni? Nu este, oare, dovadг de mare оnюelepciune єi de bunгtate, ca acei care єi fгrг de potop trebuiau sг moarг, sг-єi termine, ca pedeapsг, aєa viaюa, fгrг sг simtг, fгrг sг-єi dea seama ce se petrece cu ei, iar pedeapsa sг le fie fгrг durere єi fгrг chin? Єi iarгєi, dacг priveєti cu gвnd cucernic cele petrecute atunci, vei vedea cг au avut parte de binefaceri nu numai cei care au fost pedepsiюi atunci, ci єi cei de mai tвrziu; єi ei au cules de pe urma potopului douг mari foloase: unul, de a nu cгdea оn aceleaєi pгcate ca oamenii de pe vremea potopului; al doilea, de a ajunge mai оnюelepюi prin pгюania celorlalюi. Cвtг mulюumire n-ar trebui sг dea ei lui Dumnezeu cг au ajuns mai оnюelepюi єi prin pedepsirea acelora єi prin frica sгditг оn sufletul lor, de a nu pгюi la fel cu ei! Cвtг mulюumire n-ar trebui sг dea lui Dumnezeu cг a fost stвrpit aluatul pгcatului єi rгutгюii, cг n-a mai rгmas pe pгmвnt dascгl de pгcate єi rгutate!

Ai vгzut cг mustrгrile єi pedepsele lui Dumnezeu sunt mai degrabг binefaceri? Ai vгzut cг ele aratг mai cu seamг purtarea de grijг a lui Dumnezeu faюг de om?” (Omilii la Facere, omilia XXVI, I, оn col. PSB, vol. 21, pp. 318-319)

 

„Iar ca dovadг cг nu trag de pгr tвlcuirea, ascultaюi din Scriptura оnsгєi: A trгit Lameh ani o sutг optzeci єi opt, єi a nгscut fiu єi a chemat numele lui Noe, zicвnd: Acesta va face sг ne odihnim de ostenelile noastre єi de necazuri, єi de lucrurile mвinilor noastre, єi de pгmвntul pe care l-a blestemat Dumnezeu (5, 28-29). De ce zici, Lameh, va face sг ne odihnim? De ce n-a zis, оntreabг unii, acesta ne va omorо, acesta va face sг fie potopul, ci a zis: va face sг ne odihnim? Toatг zidirea a fost schimbatг, de jos s-au despicat adвncurile, de sus s-au deschis viituri de apг, toate se fгcuserг o mare nemaivгzutг єi ciudatг єi оnfricoєгtoare, єi оn mormвntul cel de obєte a noroiului piereau ascunse єi trupurile oamenilor, єi trupurile cailor, єi ale dobitoacelor. Єi asemenea rele, єi asemenea necaz numeєti tu odihnг? - Da, zice Lameh: fiindcг de vreme ce oamenii trгiau оn rгutate, iar potopul a curmat rгutatea, cei scгpaюi de rгutate s-au odihnit. Dacг moartea, venind, ia un trup care-i cuprins de felurite boli єi nu gгseєte vindecare, se cheamг cг l-a odihnit: la fel єi pe neamul acelor oameni, ca pe un trup bolind fгrг chip de tгmгduire єi aflat оn gheara multor grozгvii neоnsoюite de nici o mвngвiere, venind potopul l-a rгpit єi l-a odihnit. Cг dacг moartea este odihnг omului (Iov 3, 23), cu atвt mai mult este ea odihnг celor ce vieюuiesc оn rгutate fгrг de оndreptare, slobozindu-i de osteneli єi neоngгduindu-le a mai оnainta оn viclenie, nici a se оngreuna mai mult povara de pгcate.” (Cele dintвi omilii la Facere, cuvвntul al nouгlea, pp. 139-141)

 

,,Nici nu este cu putinюг sг spun cвt este de mare cвєtigul sufletesc єi pentru cei care au murit atunci, єi pentru urmaєii lor. Cei morюi atunci au fost оmpiedicaюi de a pгcгtui mai mult, iar urmaєii lor au cвєtigat mai mult decвt ei, cгci o datг cu pгcгtoєii de dinainte de potop a dispгrut, ca sг spun aєa, atвt aluatul, cвt єi frгmвntгtura pгcatelor. Dacг oamenii, fгrг sг fie оnvгюaюi prin exemplul altora, pot descoperi cu uєurinюг cгile pгcatului, ce pгcate n-ar fi sгvвrєit dacг aveau atвюia оnvгюгtori care sг-i оndemne spre sгvвrєirea pгcatului? Ca sг nu se оntвmple asta, єi pentru ca oamenii de dupг potop sг nu aibг atвt de mulюi dascгli ai pгcatului, i-a pierdut cu totul pe toюi.” (Despre necazuri єi biruirea tristeюii (I). Cгtre Staghirie, ascetul care era chinuit de demon. Cuvвnt de sfгtuire, оn vol. Despre mгrginita putere a diavolului. Despre cгinюг…, p. 131)

PRAZNICUL (pe cine se cuvine sг оnvitгm la praznic)

 

„Єi dacг vrei ca vreodatг sг oferi un prвnz єi sг faci un praznic, nu invita oameni necuvioєi єi imorali. Gгseєte un sгrac sfвnt, care, intrвnd оn casa ta, va aduce cu el toatг binecuvвntarea lui Dumnezeu, єi pe acesta invitг-l.” (Din vol. Problemele vieюii, p.117)

PREDESTINAREA

 

,,Hristos a zis: Trebuie sг vinг smintelile, оnsг prin aceste vorbe nu a vгtгmat оntru nimic libertatea cugetгrii єi nici nu a adus vreo silnicie оn viaюг, ci numai cг a prevгzut ceea ce va urma numaidecвt, din pricina relei voiri a oamenilor, ceea ce trebuia sг se оntвmple nu din pricinг cг el le-a prezis, ci din pricina celor ce aveau cugetarea єi voia de nevindecat. Nu fiindcг a prezis el s-au оntвmplat acestea, ci fiindcг trebuiau negreєit a se оntвmpla le-a prezis. Fiindcг dacг smintelile ar fi urmarea vreunei trebuinюe sau vreunei siliri, iar nu a voii єi a cugetгrii celor ce le aduc, apoi atunci degeaba a zis: Vai omului aceluia prin care vine sminteala (Mt. 18, 7).” (Comentariile sau Tвlcuirea Epistolei оntвi cгtre Corinteni, omilia XXVII, p. 283)

PREDICA (definiюia)

 

„Predica este faptг єi vindecare a sufletului.” (Omilie dupг cutremur, оn vol. Predici la sгrbгtori оmpгrгteєti єi cuvвntгri de laudг la sfinюi, p. 533)