PГCATELE (gravitatea pгcatelor) 


Мы поможем в написании ваших работ!



ЗНАЕТЕ ЛИ ВЫ?

PГCATELE (gravitatea pгcatelor)



 

„Dacг Adam n-a fost iertat, cu toate cг a dat vina pe femeie, ce cuvвnt de apгrare mai poюi avea cвnd spui cг din pricina femeii am sгvвrєit cutare єi cutare pгcat, cг din pricina femeii am fгcut cutare єi cutare faptг?” (Omilii la Facere, omilia XVII, IX, оn col. PSB, vol. 21, p. 203)

 

„De asta sunt trist, de asta mi-i necontenit inima оndureratг, cг nu ne-a оnvгюat minte nici viaюa, nici fгgгduinюele lui Dumnezeu єi nici mгreюia darurilor nu ne-a fгcut sг ne mutгm dorul spre оmpгrгюia cerurilor, ci, tвrвndu-ne оncг pe pгmвnt, preferгm оn locul celor cereєti pe cele pгmвnteєti, оn locul celor viitoare pe cele trecгtoare, оn locul celor veєnice pe cele ce pier оnainte de a apгrea, оn locul bucuriei veєnice bucuria cea vremelnicг, оn locul acelor fericiri veєnice єi fгrг sfвrєit fericirea aceasta scurtг din viaюa de aici. Єtiu cг vг piєc auzul cu cuvintele acestea, dar iertaюi-mг! Vi le spun dorindu-vг mвntuirea voastrг. Vreau sг vг piєc mai degrabг aici puюin, ca sг fugiюi de pedeapsa veєnicг, decвt sг vг оncвnt puюin єi sг suferiюi osвndг veєnicг”. (Omilii la Facere, omilia XXIV, VIII, оn col. PSB, vol. 21, p. 300)

 

„Nu dispreюui pгcatul, pentru cг nu simюi dureri cвnd pгcгtuieєti, ci tocmai de aceea mai ales suspinг, cг nu simюi dureri. Єi nu simюi dureri, nu pentru cг nu te muєcг pгcatul, ci pentru cг sufletul, fiind plin de pгcate, nu simte muєcгtura. Gвndeєte-te la cei care au conєtiinюa propriilor lor pгcate, cг se vaitг mai cumplit decвt cei tгiaюi єi arєi cu fierul оnroєit; єi cвte nu fac, cвte nu suferг, cвt nu plвng єi se tвnguie, numai ca sг scape de chinurile conєtiinюei? N-ar face-o, dacг nu i-ar durea sufletul!

Deci cel mai bun lucru este sг nu pгcгtuieєti, iar dacг pгcгtuieєti, sг simюi pгcatul єi sг te оndrepюi. Dacг nu simюim pгcatele, dacг nu vorbim de ele, cum vom ruga pe Dumnezeu, cum Оi vom cere iertare de pгcate?”. (Omilii la Matei, omilia XIV, III, оn col. PSB, vol. 23, p. 170)

 

 

„Mulюi dintre cei ce par vii nu se deosebesc оntru nimic de morюi, atвta vreme cвt trгiesc оn pгcate; dar mai bine spus aceєtia sunt mai rгi decвt morюii. Cг cel care a murit nu mai pгcгtuieєte (Rom., 6, 7), pe cвnd cel viu slujeєte pгcatului. Sг nu-mi spui cг cel viu nu-i mвncat de viermi, cг nu stг оn coєciug, cг n-a оnchis ochii, cг nu-i оnfгєurat оn giulgiuri de оnmormвntare! Nu; dar este оntr-o stare mai rea decвt un mort; nu-l mгnвncг viermii, dar patimile оi sfвєie sufletul mai groaznic decвt fiarele sгlbatice. Chiar dacг are ochii deschiєi, totuєi e mai rгu decвt cel cu ochii оnchiєi. Ochii celui mort nu vгd nimic rгu; ochii celui viu, fiindu-i deschiєi, strвnge оn jurul sгu nenumгrate pгcate; unul stг оn coєciug єi nu-l mai miєcг nimic; celгlalt, оnsг este оngropat оn groapa nenumгratelor sale pгcate.

- Dar trupul lui nu-l vezi putrezit!

- Єi ce-i cu asta? Оnainte de trup i-a putrezit sufletul; a pierit sufletul єi putreziciunea e mai mare. Mortul miroase, urвt zece zile: celгlalt оmprгєtie miros greu toatг viaюa lui; gura оi este mai necuratг decвt canalele. Deosebirea оntre unul єi altul este cг mortul este supus numai putreziciunii fireєti, pe cвnd celгlalt putrezeєte datoritг nebuniei sale, scornind оn fiecare zi noi єi noi prilejuri de putreziciune (…) Єi dacг ai putea vedea sufletul unui om, care trгieєte оn desfгtare єi pгcat, юi-ai da seama cг ar fi mult mai bine sг zacг legat оn mormвnt, decвt sг fie strвns de lanюurile pгcatelor; ar fi mai bine sг aibг peste el o piatrг, decвt povara grea a nesimюirii”. (Omilii la Matei, omilia XXVII, IV, оn col. PSB, vol. 23, pp. 349-350)

 

„Nu-mi vorbi mie numai de desfrвnare, nici de adulter, nici de pгcate recunoscute de toatг lumea ca pгcate, ci adunг оn mintea ta uneltirile tale ascunse, calomniile, grгirile de rгu, deєertгciunile, pizmuirile tale єi toate pгcatele la fel cu acestea! Cг єi pentru aceste pгcate nu vei suferi micг pedeapsг. Cel care ocгrгєte se duce оn iad (Matei 5, 22); beюivul nu are parte de оmpгrгюia cerurilor (I Cor., 6, 10); cel care nu iubeєte pe aproapele sгu supгrг atвt de mult pe Dumnezeu, cг nici mucenicia nu-i este de vreun folos (I Cor., 13, 13); cel care nu poartг grijг de ai sгi s-a lepгdat de credinюг (I Tim., 5, 8); cel care dispreюuieєte pe sгraci este aruncat оn foc (Luca 16, 22-31). Nu socoti, dar, mici aceste pгcate, ci adunг-le pe toate єi scrie-le ca оntr-o carte. Dacг le scrii tu, Dumnezeu юi le єterge, dupг cum dacг tu nu le scrii, Dumnezeu юi le єi scrie єi te єi pedepseєte. Este, dar, cu mult mai bine ca pгcatele noastre sг fie scrise de noi єi sг ne fie єterse sus, decвt, dimpotrivг, ca noi sг le uitгm, iar Dumnezeu sг ni le punг оnaintea ochilor noєtri оn ziua cea оnfricoєгtoare. Aєadar, ca sг nu se оntвmple asta, sг trecem pe dinaintea conєtiinюei noastre cu toatг luarea aminte toate pгcatele noastre єi vom vedea atunci cг suntem vinovaюi de multe pгcate”. (Omilii la Matei, omilia XLI, IV, оn col. PSB, vol. 23, pp. 497-498)

 

„Cepoate fi mai groaznic ca a lгsa sг fie pвngгrit ceea ce este mai de preю оn noi, sufletul, de atвtea pгcate єi pвnг оntru atвta sг se desfгteze de ele pвnг ce se saturг? Dar pгcatele n-au niciodatг saюiu! De aceea pгcatele te pгrгsesc numai atunci cвnd te ia somnul. Dar, mai bine spus, nici atunci, cг єi visele єi vedeniile din somn оюi aduc оnainte aceleaєi pгcate! Din pricina asta єi cвnd se face ziuг sгvвrєim de multe ori tocmai faptele pe care le-am trгit оn vis. Nu laєi sг-юi intre un pic de praf оn ochi, dar nici nu te uiюi cг оn suflet intrг atвtea єi tвrгєte dupг el povara unor atвt de mari pгcate! Cвnd vom mai putea scoate din sufletul nostru aceastг murdгrie pe care o depunem оn fiecare zi? Cвnd vom tгia spinii? Cвnd vom semгna seminюele cele bune? Nu єtii cг a venit timpul seceriєului? Єi noi nici n-am desfundat pгmвntul! Ce vom spune dacг vine Lucrгtorul єi ne оntreabг ce am fгcut? Ce-I vom rгspunde? Cг nu ne-a dat nimeni seminюe? Dar eu оn fiecare zi am aruncat seminюele! Cг n-a tгiat nimeni spinii? Dar eu оn fiecare zi am ascuюit cazmaua! Cг nevoile vieюii ne-au copleєit? Dar pentru ce nu te-ai rгstignit pe tine lumii? (Gal., 6, 14). Dacг cel care a dat talantul оnapoi a fost numit slugг vicleanг (Matei 25, 26), nu pentru cг nu l-a dat оnapoi, ci pentru cг n-a adus doi оn loc de unul, apoi gвndeєte-te ce ne vor auzi urechile cвnd noi am fi stricat talantul pe care l-am primit! Dacг acela a fost legat єi aruncat acolo unde este scrвєnetul dinюilor (Matei 25, 30), ce vom pгюi noi, care amвnгm de la o zi la alta, care pregetгm, deєi mii єi mii de fapte ne оndeamnг spre virtute”. (Omilii la Matei, omilia XLII, IV, оn col. PSB, vol. 23, p. 506)

 

„Cвnd ne vede un om ne oprim de la pгcat єi pregetгm a pгcгtui; dar cвnd ne vede Dumnezeu оn fiecare zi, nu ne oprim de la pгcate, ci le sгvвrєim fгrг teamг pe toate, єi cu fapta єi cu cuvвntul. Pгcatele noastre ajung mai grele, nu numai pentru asta, ci єi pentru binefacerile pe care le primim de la Dumnezeu, ca єi pentru cinstea cu care ne cinsteєte El”. (Omilii la Matei, omilia LXI, I, оn col. PSB, vol. 23, p. 705)

 

„Da, cumplitг, cumplitг paralizie este pгcatul! Dar, mai bine spus, nu-i numai paralizie, ci єi altceva mai cumplit”. (Omilii la Matei, omilia LXVII, IV, оn col. PSB, vol. 23, p. 777)

 

„De ce iertare mai suntem vrednici noi, cгrora, deєi ni s-a poruncit sг depгєim pe cei din Vechiul Testament (Matei 5, 20), suntem mai prejos de filosofii pгgвni? Ce mai putem spune, cвnd trebuind sг fim оngeri єi fii ai lui Dumnezeu, nu suntem nici mгcar oameni?” (Omilii la Matei, omilia XXI, IV, оn col. PSB, vol. 23, pp. 278-279)

 

„Cг mвnia єi pгcatul scot pe om din minюi mai grozav decвt beюia єi-i оnebunesc єi mai mult sufletul. Care om a fost mai priceput decвt David? Totuєi, cвnd a pгcгtuit nu єi-a mai dat seama ce face; pofta a pus stгpвnire pe toate gвndurile sale єi i-a umplut de fum sufletul. De aceea a avut nevoie de lumina profetului Natan, de cuvintele lui, ca sг-i aducг aminte de cele sгvвrєite (II Regi 12, 1-14).” (Omilii la Matei, omilia LX, I, оn col. PSB, vol. 23, p. 699)

 

„Unul vг dг iadul, Celгlalt оmpгrгюia cerurilor! Єi-L lгsaюi pe Acesta єi alergaюi la celгlalt. Pe unul Оl alungaюi cвnd se apropie, pe altul оl chemaюi, deєi e departe. E la fel ca єi cum n-ai asculta de un оmpгrat оmbrгcat оn purpurг єi cu coroana pe cap, dar ai asculta de un tвlhar care-єi vвnturг sabia єi te ameninюг cu moartea.

Gвndindu-ne la toate acestea, iubiюilor, sг deschidem odatг ochii єi sг ne venim оn fire.” (Omilii la Matei, omilia LXVI, III, оn col. PSB, vol. 23, p. 765)

 

„Sг depгrtгm de la noi pгcatul, care e cu mult mai cumplit decвt demonul; pentru cг demonul nu ne poate lipsi de ceruri numaidecвt, ci cвteodatг el chiar conlucreazг cu cel ce este treaz, pe cвnd pгcatul ne duce de-a dreptul la pierzanie.” (Omilii la Epistola cгtre Romani a Sfвntului Apostol Pavel, omilia XVIII, p. 503)

 

,,Nimeni nu cautг ale lui Hristos, ci toюii ale lor. Fiii lor aleargг dupг curvii, pгrinюii lor dupг rгpiri єi furtiєaguri, femeile lor dupг mвndrii єi lucruri lumeєti, єi nu numai cг nu оmpiedicг pe bгrbaюi, ci chiar оi єi aювюг. Du-te de pildг оn tвrg єi cerceteazг pe cei ce se duc ca єi pe cei ce se оntorc, єi vei vedea cг nimeni nu se sвrguieєte pentru vreun lucru duhovnicesc, ci toюi aleargг dupг cele trupeєti.

Dar cвnd oare ne vom deєtepta? Pвnг cвnd oare vom zгcea оn acest somn adвnc? Oare nu ne-am sгturat de rele? Deєi chiar єi fгrг vorbe ne este de-ajuns numai cercarea lucrurilor spre a ne оnvгюa despre nimicnicia celor de aici єi оntreaga ticгloєie. Mulюi bгrbaюi care s-au оndeletnicit numai cu оnюelepciunea omeneascг єi cari n-au єtiut nimic despre cele viitoare, fiindcг s-au оncredinюat de nimicnicia celor de aici, apoi numai pentru aceasta s-au depгrtat. Dar tu, de ce fel de iertare te vei оnvrednici, dacг te tвrгєti jos pe pгmвnt? Tu, care nu dispreюuieєti nici pe cele mici єi trecгtoare pentru cele mari єi veєnice, tu, care ai auzit pe Dumnezeu spunвndu-юi, arгtвndu-юi єi descoperindu-юi, єi care ai luat de la dвnsul atвtea fгgгduinюe? Cum cг cele de aici nu sunt оn stare a ne putea stгpвni, aceasta ne-au dovedit-o toюi cei ce chiar єi fгrг fгgгduinюa celor mari s-au depгrtat de cele de aici. ce bogгюie aєteptвnd ei, s-au dat pe sineєi sгrгciei? Nici una! Ci fiindcг cunoєteau prea bine cг o astfel de sгrгcie este mult mai bunг decвt bogгюia pгmвnteascг. Ce viaюг nгdгjduiau ei a avea, pгrгsind dezmierdгrile єi dedвndu-se asprimii celei mai mari? Nici una! Ci numai pentru cг au aflat ei оnєiєi din firea lucrurilor cг o astfel de viaюг este mai potrivitг єi pentru filosofia sufletului, оn acelaєi timp єi pentru sгnгtatea trupului.” (Comentariile sau Tвlcuirea Epistolei оntвi cгtre Corinteni, omilia VIII, p. 88)

 

,,Nimic nu este atвt de dobitocesc lucru ca pгcatul, nimic nu este atвt de prostesc єi de primejdios. Pгcatul toate le rгstoarnг pe dos, toate le tulburг, le nimiceєte oriunde s-ar strecura. Scвrbavnic este a-l vedea, greoi єi de nesuferit. Єi dacг vreun zugrav єi-ar оnchipui vreodatг chipul pгcatului, cred cг nu ar greєi dacг єi l-ar оnchipui ca o pocitanie varvarг, suflвnd foc pe nгri, scвrbavnicг, neagrг, оntocmai aєa cum poeюii оєi оnchipuie pe Scila din mitologie. Pгcatul se agaюг de cugetul nostru cu mii de mвini, єi pe neaєteptate strгbate оn sufletul omului, єi toate le rгstoarnг pe dos, ca єi cвinii care muєcг pe furiє. Dar pentru ce mai trebuie sг-l zugrгvim, єi sг nu aducem aici la mijloc pe cei care-l fac єi sunt stгpвniюi de dвnsul?” (Comentariile sau Tвlcuirea Epistolei оntвi cгtre Corinteni, omilia IX, pp. 94-95)

 

,,Omul nu ar оndrгzni sг curveascг de l-ar vedea cineva, ci chiar de-ar arde de mii de ori de acest rгu, totuєi asuprirea patimii este оnvinsг de ruєinea de oameni, pe cвnd Dumnezeu vгzвnd єi єtiind totul, oamenii nu numai cг curvesc, ci оndrгznesc a face єi alte fapte cu mult mai grozave. Deci singur acest fapt oare nu este de ajuns spre a aduce asupra noastrг mii de trгsnete din cer? Єi ce vorbesc eu de curvie єi de preacurvie? Chiar єi cele ce sunt cu mult mai mici decвt acestea noi, ruєinвndu-ne de oameni, nu le facem, pe cвnd de Dumnezeu nu ne sfiim a le face, deєi el le vede. Pentru aceea s-au єi zгmislit atвtea rele оn lume, fiindcг оn faptele cele cu adevгrat rele noi nu ne sfiim de Dumnezeu, ci de oameni. Pentru aceea єi de cele cu adevгrat bune, noi – fiindcг nu se cred de cei mai mulюi bune – fugim de ele, fгrг ca sг cercetгm firea lucrurilor, ci avвnd оn vedere numai credinюa celor mulюi. Tot aєa pгtimim єi cu cele rele, care deєi nu sunt bune, ci rele, noi totuєi, purcezвnd de la aceastг deprindere, le sгvвrєim, fiindcг celor mai mulюi li se par bune, aєa cг din amвndouг pгrюile noi suntem cei vгtгmaюi." (Comentariile sau Tвlcuirea Epistolei оntвi cгtre Corinteni, omilia XII, pp. 121-122)

 

,,Nu єtiюi cг cele fгgгduite sunt deasupra omului, adicг оn cer? Apoi nouг nu ne este cu putinюг ca sг ne ridicгm nici chiar pвnг la bolta cerului, pгєind aєa de jos pe pгmвnt, fiindcг nu trгim dupг cum se cade omului a trгi, ci ne-am fгcut mai rгi chiar decвt dobitoacele. Nu єtiюi la ce judecatг vom sta? Nu vг gвndiюi cг vom da seama єi de vorbe, єi de gвnduri? – Єi noi nu ne оngrijim nici mгcar de fapte. Cг tot cel ce cautг la femeie spre a o pofti pre ea, iatг, a preacurvit cu dвnsa оntru inima sa (Mt. 5, 28), zice. Єi cu toate aceste, deєi vor da seamг єi de o privire zadarnicг, totuєi mulюi nu se dau оn lгturi nici chiar a se afunda оn adвncul pгcatului. Cel ce va zice fratelui sгu nebune va cгdea оn gheena, iar noi nu ne dгm оn lгturi a ne necinsti cu mii de lucruri necinstite єi a ne face rгu оn felurite chipuri. Cel ce iubeєte pe cel ce-l iubeєte nu are nimic mai mult decвt pгgвnul, pe cвnd noi chiar оi pizmuim pe cei ce ne iubesc.

Deci de ce iertare ne vom оnvrednici, cвnd poruncindu-ni-se a covвrєi chiar luptele cele vechi, noi dгm la ivealг purtarea noastrг ca mai prejos de acea mгsurг? Ce cuvвnt ne va scгpa? Cine va sta de faюг єi ne va ajuta, fiind noi pedepsiюi? Nu va fi nimeni, ci cu toюii vom suspina, vom plвnge, vom scrвєni cu dinюii, єi munciюi єi chinuiюi fiind, vom fi tвrвюi оn оntunericul cel mai dinafarг, la acele dureri nesfвrєite, la acele pedepse grozave.” (Comentariile sau Tвlcuirea Epistolei оntвi cгtre Corinteni, omilia XLII, pp. 457-458)

 

„Єi dupг cum pe un ger aspru оngheaюг toate mгdularele єi sunt ca moarte, tot aєa єi sufletul, tremurвnd оn furtuna pгcatelor, nimic nu mai face din cele ale sale, fiind оngheюat de gerul cugetului. Dupг cum gerul оngheaюг trupul, tot aєa єi un cuget rгu оngheaюг sufletul, din care pricinг оi єi vine acea spaimг.” (Tвlcuiri la Epistola a doua cгtre Corinteni, omilia VII, p. 81)

 

„Iubiюilor, sг ne temem mai nainte de toate de pгcat, cгci acesta este gheena, acesta este osвnda, acesta miile de rele ce le-ai spune.” (Tвlcuiri la Epistola a doua cгtre Corinteni, omilia XI, p. 116)

 

 

„... nimic nu este mai greюos ca pгcatul. Priveєte cum оi descrie natura proorocul, zicвnd: оmpuюitu-s-au єi au putrezit rгnile mele. (Psalmi, 37, 6) оntr-adevгr, pгcatul este mai puturos decвt orice putreziciune оmpuюitг. Cгci, ce este, de pildг, mai puturos decвt desfrвnarea? Dacг pгcatul este puturos chiar єi fгrг a fi pus оn lucrare, dar dupг sгvвrєirea lui? Єi atunci poюi pricepe cum este desfrвnatul; atunci vei vedea putoare ce iese dintr-оnsul, atunci vei vedea necurгюia, scвrba єi murdгria ce iese din el. Astfel este orice pгcat.” (Tвlcuiri la Epistola оntвi cгtre Timotei, omilia a II-a, p. 34)

 

„Cгci cel ce grгieєte ceva nedemn, sau face, sau chiar numai cugetг ceva nedemn, nu poartг bine numele Lui, nu are pe Hristos оntru el.” (Tвlcuiri la Epistola оntвi cгtre Timotei, omilia a III-a, p. 39)

 

„Un singur lucru este vrednic de mвhnire: de a pгcгtui, iar altceva nimic.” (Comentariile sau Explicarea Epistolei cгtre Evrei, omilia III, p. 80)

 

„Este deosebire оntre furtul unui vas sfвnt єi al unui vas din piaюг.” (Cuvвnt de laudг la оntвia Muceniюг єi оntocmai cu Apostolii, Tecla, оn vol. Predici la sгrbгtori оmpгrгteєti єi cuvвntгri de laudг la sfinюi, p. 572)

 

,,Dacг ar veni la noi un om din altг parte, un om care ar cunoaєte bine єi poruncile lui Hristos, dar єi viaюa noastrг amestecatг, nu єtiu dacг nu-єi va оnchipui cг nu existг alюi duєmani mai mari ai lui Hristos decвt noi. Оntr-adevгr, aєa ne ducem viaюa, ca єi cum ne-am da toatг silinюa sг mergem оmpotriva poruncilor lui Hristos.” (Despre cгinюг (I), 1, оn vol. Despre mгrginita putere a diavolului. Despre cгinюг…, p. 57)

 

,,… nu-i vom ferici pe cei ce duc o viaюг desfгtatг, юinвnd masг scumpг, ci vom privi numai spre sfвrєit. Aici ei оєi ung trupul cu mirodenii, dar acolo оi aєteaptг viermele єi focul. Tot aєa de nenorociюi sunt єi aceia care se оmbogгюesc prin rгpire. Cгci care este sfвrєitul lor? Aici ei au truda єi primejdia, iar dincolo оi aєteaptг оnchisoarea cea veєnicг єi оntunericul cel mai dinafarг. Dar nici cei ce cautг mгrirea nu sunt norociюi. Aici ei trгiesc оn prefгcгtorie єi оn zgвrcenie, cгci pururea cautг la judecata altora, iarг dincolo оi ajunge pedeapsa cea mare єi nenorocirea cea veєnicг.” (Cuvвnt la Duminica Lгsatului sec de carne, оn vol. Omilii la Postul Mare…, pp. 23-24)

 

 

,,Cгci nimic nu este aєa de greu єi apгsгtor ca pгcatul; de aceea, profetul Zaharia l-a оnfгюiєat sub icoana unui bulgгre de plumb (Zah. 5, 7); iarг David descrie firea pгcatului prin cuvintele: Pгcatele mele au covвrєit capul meu, ca o sarcinг grea s-au оngreuiat peste mine (Ps. 37, 5). Єi Hristos a strigat cгtre cei ce au trгit cu multe pгcate: Veniюi cгtre Mine toюi cei osвndiюi єi оmpovгraюi, єi Eu vг voi odihni (Mt. 11, 28).” (Cuvвnt la Duminica Lгsatului sec de brвnzг, оn vol. Omilii la Postul Mare…, p. 33)

 

„Dacг jurгmвntul este o faptг drгceascг, apoi ce pedeapsг vom primi dacг vom cгlca оn picioare jurгmintele єi vom jura fals? Dacг numai cuvвntul nebun spus aproapelui nostru atrage cu sine pedeapsa gheenei, ce pedeapsг vom atrage asupra noastrг cвnd facem de ruєine pe aproapele nostru cu nenumгrate ocгri, adeseori fгrг sг ne fi fгcut vreun rгu? Dacг numai ura meritг pedepsitг, cвt de mare va fi chinul dacг mai єi prigonim?” (Apologia vieюii monahale, 7, оn vol. Despre Feciorie, Apologia vieюii monahale, Despre creєterea copiilor…, pp. 201-204)

 

„... va arunca оn chinul cel mai mare єi mai cumplit єi pe cel care s-a uitat cu ochi pofticioєi (Matei 5, 28), єi pe cel care a rвs necuviincios (Luca 6, 25); єi pe cel care a osвndit pe aproapele fгrг sг-l cerceteze, єi pe cel care a оnvinuit numai (Matei, 7, 1-5). Cг vor fi pedepsiюi єi cei care osвndesc pe nedrept pe aproapele se poate vedea din cuvintele Judecгtorului, Care a rostit aceste sentinюe, Care-i ameninюг cг va duce peste ei chinuri.” (Apologia vieюii monahale, 1, оn vol. Despre Feciorie, Apologia vieюii monahale, Despre creєterea copiilor…, p. 243)

 

„Dumnezeu iartг mai uєor pгcatele ce le facem faюг de El decвt cele pe care le facem faюг de aproapele nostru.” (Cuvвnt la pilda celui ce datora zece mii de talanюi, оn vol. Omilii la sгracul Lazгr. Despre soartг єi Providenюг…, p. 240)

 

„Aєadar, nu cгdea, rogu-te! Cгci un singur lucru este оnfricoєгtor, Olimpiada, єi existг o singurг оncercare, pгcatul; єi n-am оncetat sг-юi cвnt necontenit acest cuvвnt. Toate celelalte sunt poveєti, chiar mi-ai vorbi de uneltiri, de urг, de viclenii, de calomnii, ocгri, оnvinuiri, confiscгri, exiluri, de sгbii ascuюite, de ocean єi de rгzboiul оntregii lumi. Fiindcг oricare ar fi acestea, sunt vremelnice єi pieritoare, au loc оntr-un trup muritor єi nu vatгmг cu nimic sufletul care vegheazг.” (Scrisori din exil, 17 scrisori cгtre Olimpiada, scrisoarea VII, 1c, оn vol. Scrisori din exil. Cгtre Olimpiada єi cei rгmaєi credincioєi. Despre deprimare, suferinюг єi Providenюг…, p. 144)

 

„... un singur lucru e оntristгtor: pгcatul; toate celelalte sunt praf єi fum.” (Scrisori din exil, 17 scrisori cгtre Olimpiada, scrisoarea IX, 4e, оn vol. Scrisori din exil. Cгtre Olimpiada єi cei rгmaєi credincioєi. Despre deprimare, suferinюг єi Providenюг…, p. 180)

 

„Cгci aєa e pгcatul: оnainte de sгvвrєirea lui оl оmbatг pe cel stгpвnit de el, dar dupг ce a fost оmplinit єi sгvвrєit, atunci efectele plгcerii dispar єi se sting єi rгmвne goalг conєtiinюa care acuzг єi care ia locul unui cгlгu sfвєiindu-l pe cel ce a greєit, cerвnd pentru el pedeapsa ultimг єi apгsвndu-l mai greu decвt orice plumb.” (Scrisori din exil, 17 scrisori cгtre Olimpiada, scrisoarea XIII, 2c, оn vol. Scrisori din exil. Cгtre Olimpiada єi cei rгmaєi credincioєi. Despre deprimare, suferinюг єi Providenюг…, p. 217)

 

„Ce scuzг ne rгmвne faюг de Dumnezeu, cвnd єtiind sг stгpвnim ferocitatea animalului, noi nu ne єtim stгpвni pe noi оnєine?” (Din vol. Bogгюiile oratorice, p. 297)

PГCATELE (gravitatea pгcatelor, chiar єi a celor mici)

 

„Sг ne strгduim ca sг ne depгrtгm, cu cuvвntul єi cu fapta, chiar de pгcatele care par mici єi neоnsemnate. Dacг ne depгrtгm de pгcatele cele mici, nu vom cгdea niciodatг оn pгcate mai mari; iar cu timpul vom putea, bucurвndu-ne єi de ajutorul cel de sus, sг sгvвrєim єi cele mai mari virtuюi, sг scгpгm de osвnda ce ne ameninюг єi sг dobвndim bunгtгюile cele veєnice…”. (Omilii la Facere, omilia XIII, IV, оn col. PSB, vol. 21, p. 154)

 

„Vг rog, sг ne pгzim dintru оnceput, єi sг fugim de relele cele mici, fiindcг din cele mici se nasc cele mari. Cel ce se deprinde a spune despre fiecare pгcat cг aceasta nu e nimic, cвte puюin totul va pierde. Vorba aceasta a introdus rгul, a deschis tвlharului uєile, aceasta a dгrвmat zidurile cetгюii, vorba aceasta, zic, cг asta nu este nimic, a adus tot rгul оn lume. Tot aєa se оnmulюesc єi bolile trupeєti, cвnd cele mici, sau оnceputul bolii, este dispreюuit. Dacг Isav nu ar fi dat mai dinainte drepturile sale de оntвi nгscut, el nu s-ar fi fгcut nevrednic de binecuvвntгrile tatгlui sгu, єi dacг nu s-ar fi fгcut pe sine nevrednic de acele binecuvвntгri, nu ar fi poftit sг ucidг pe fratele sгu Iacov. Єi Cain, dacг nu ar fi iubit primul loc, ci ar fi acordat lui Dumnezeu acest drept, nu ar fi avut pe cel de-al doilea; єi iarгєi dacг, avвnd pe cel de-al doilea, ar fi ascultat de sfatul lui Dumnezeu, nu ar fi zгmislit оn el omorul fratelui sгu; єi iarгєi, dacг dupг ce l-a omorвt ar fi venit la pocгinюг, єi n-ar fi rгspuns cu neruєinare lui Dumnezeu, care-l chema, nu ar fi suferit dupг aceasta acele rele mari. Deci, dacг cei dinainte de lege, din cauza acestei leneviri, cвte puюin єi pe nesimюite ajungeau chiar la capгtul rгului, atunci cugetг singur, ce vom pгtimi noi care suntem chemaюi la mai mari lupte, dacг nu vom fi cu bгgare de seamг, dacг nu vom preоntвmpina relele, єi dacг, mai оnainte de a se aprinde focul, nu ne vom grгbi a stinge scвnteia relelor.” (Omilii la Epistola cгtre Romani a Sfвntului Apostol Pavel, omilia XII, pp. 221-222)

 

,,Cвnd noi nu dispreюuim niciodatг pe cele mici, atunci єi pe cele mari le vom cвєtiga; iar de vom trece cu vederea pe cele mici, apoi nici pe cele mari nu le vom avea uєor.” (Comentariile sau Tвlcuirea Epistolei оntвi cгtre Corinteni, omilia III, p.31)

 

,,Cвnd noi pгcгtuim ceva mic єi nebгgat оn seamг sau ne lenevim оn lucruri pгrute mici, sг nu trecem cu vederea acel lucru mic, fiindcг lucrul mic єi nebгgat оn seamг curвnd se face mare. Tot aєa єi haina care a оnceput a se rupe, dacг nu оngrijim de ea, ruptura se va оntinde peste tot. tot aєa єi cu casa, cгci dacг vor cгdea puюine cгrгmizi de la acoperгmвnt єi se vor trece cu vederea, curвnd se va dгrвma оntreaga casг.” (Comentariile sau Tвlcuirea Epistolei оntвi cгtre Corinteni, omilia VIII, p. 86)

 

„Єi acele nenorocite fecioare s-au scos afarг din cгmara de nuntг, fiindcг dupг ce biruiserг de acum pe vrгjmaєul cel mare, la urmг s-au lгsat a fi scoase afarг de cel slab єi de nimic.” (Tвlcuiri la Epistola a doua cгtre Corinteni, omilia XXIII, p. 212)

 

„Єi cauza tuturor relelor este chiar aceasta, cг noi nu ne indignгm pentru faptele cele mici (…) Оntocmai ca єi la corp, cвnd cei ce dispreюuiesc rгnile lasг a se naєte friguri, putrezire єi moarte, tot aєa se оntвmplг єi cu sufletele, cвnd trecвnd cu vederea cele mici, lasг a se introduce cele mai mari pгcate.” (Comentariile sau Explicarea Epistolei cгtre Galateni, pp. 21-22)

 

„Sг nu mai primim nici o patг, ci sг pгstrгm podoaba єi frumuseюea pe care ne-a dat-o, єi astfel sг ne silim de a le pгstra curate єi nepгtate ca sг nu aibг nici o patг sau sbвrciturг, sau altceva de acest fel. Cгci pete sau sbвrcituri sunt chiar єi cele mai mici pгcate, ca de pildг: hula, clevetirea, batjocura, minciuna, sau mai bine zis nici nu sunt acestea aєa de mici, ci оncг mari єi chiar foarte mari, aєa cг lipsesc pe cineva pвnг єi de оmpгrгюia cerurilor.” (Comentariile sau Explicarea Epistolei cгtre Evrei, omilia I, p. 54)

 

„Sг nu-mi spui cг ai pгcгtuit оn ceva mic, fiindcг pгcatul are aceeaєi naturг. Cг precum de pildг criminal se numeєte deopotrivг єi cel ce ucide pe un bгrbat, ca єi cel ce ucide pe un copil, tot aєa єi rгpitorul, fie cг a rгpit mult sau puюin.” (Comentariile sau Explicarea Epistolei cгtre Evrei, omilia XXVII, p. 321)

 

„Ai putea sг vezi cг se оntвm­plг la fel єi cu veєmintele; єi aici, o micг gaurг, dacг n-a fost cusutг, face o mare rup­turг. Aєa se оntвmplг adesea єi cu rвurile re­pezi de munte: numai un mic drum sг-єi deschidг єi apoi aduc cu ele un torent оntreg. Єi tu, aєadar, dacг te-ai оntгrit din toate pгr­юile єi rгmвne numai o micг spгrturг, astup-o єi pe aceasta diavolului, ca sг fii sprijinit din toate pгrюile.” (Predicile despre statui, Partea a II-a, predica a XIX-a, p. 173)

 

„Omul care nu dispreюuieєte lucrurile mici оєi va da multг silinюг єi pentru cele mari, iar cel care trece cu vederea peste lucrurile mici nu va юine seamг nici de cele mari.” (Cuvвnt de sfгtuire cгtre Teodor cel cгzut, 18, оn vol. Despre Feciorie, Apologia vieюii monahale, Despre creєterea copiilor…, p. 374)

 

,,Sг fim foarte atenюi pвnг єi оn lucrurile socotite mгrunte, ca sг putem fugi de pгcatele mari. Cгci dacг оncepem sг le dispreюuim pe unele, socotind cг nu au importanюг, puюin cвte puюin, mergвnd pe acest drum, vom ajunge оn cгderi mari.” (Cateheza aceluiaєi cгtre neofiюi єi tвlcuire la cuvвntul Apostolului cг,,dacг cineva e оn Hristos este zidire nouг. Cele vechi au trecut, iatг, toate sunt noi” (I Cor., 5, 17), оn vol. Cateheze baptismale, p. 81)

PГCATELE (gravitatea lor оn funcюie de dregгtoria fiecгruia)

 

„Pгcatul nostru, оnsг, e cu atвt mai mare cu cвt dregгtoria noastrг e mai mare. Altceva este sг pгcгtuiascг dascгlul, єi altceva ucenicul.” (Cuvвnt la Petru Apostolul єi Ilie Proorocul, I, оn vol. Predici la sгrbгtori оmpгrгteєti єi cuvвntгri de laudг la sfinюi, p. 546)

 

„Єi s-a fгcut dupг rвnduiala lui Dumnezeu cгderea preoюilor оn pгcate. Єi ascultг cum. Dacг n-ar pгcгtui dascгlii єi preoюii, dacг n-ar fi supuєi patimilor lumeєti, ar fi neomenoєi cu ceilalюi oameni єi neiertгtori. Dar Dumnezeu a fгcut ca sг fie robi patimilor єi preoюii, єi conducгtorii, pentru ca sг fie iertгtori cu alюii, de vreme ce єi ei pгcгtuiesc. Єi aєa a rвnduit Dumnezeu totdeauna, nu numai acum, ci єi mai demult; a оngгduit sг cadг оn pгcate cei cгrora avea sг le оncredinюeze conducerea Bisericii єi a poporului, ca, datoritг greєelilor lor, sг fie buni cu alюii. Dacг ei n-ar pгcгtui, n-ar ierta deloc pe pгcгtoєi, ci, ajungвnd neomenoєi, ar smulge pe toюi din Bisericг. Cг aєa stau lucrurile єi cг nu spun asta оntemeiat pe presupuneri, vг voi dovedi-o cu fapte.

Domnul avea sг-i оncredinюeze lui Petru cheile Bisericii, dar, mai bine spus, i-a оncredinюat chiar cheile cerurilor, єi avea sг-i оncredinюeze mulюimea poporului. Ce-i spune Stгpвnul? Ceea ce vei lega pe pгmвnt va fi legat єi оn ceruri, єi ceea ce vei dezlega pe pгmвnt va fi dezlegat єi оn ceruri (Matei 16, 19). Petru era din fire cam neоndurгtor; dacг ar mai fi fost єi fгrг de pгcat, ce iertare ar mai fi primit de la el ucenicii? Pentru aceasta, dar, harul dumnezeiesc rвnduieєte ca sг cadг оntr-un pгcat, pentru ca, datoritг pгcatului sгu, sг fie blвnd cu alюii.” (Cuvвnt la Petru Apostolul єi Ilie Proorocul, I, оn vol. Predici la sгrbгtori оmpгrгteєti єi cuvвntгri de laudг la sfinюi, p. 546)

 

„Cela ce face pгcat mare оntru ascuns єi pe nimeni nu sminteєte, mai uєoarг muncг are, cг fiind el om prost (simplu) єi de nimic nu dг atвta stricгciune la cei mulюi. Iar cel ce este mai єi vestit, de bunгtгюi єi de оnvгюгturг, єi stг оn оnгlюimea mвndriei єi este lгudat de toюi, cвnd se va poticni єi va cгdea la vreme de pгcat, mare pagubг face єi pe mai mulюi oameni fгrг de grijг оi face.” (Din vol. Mгrgгritarele Sfвntului Ioan Gurг de Aur, p. 49)



Поделиться:


Последнее изменение этой страницы: 2017-01-26; просмотров: 86; Нарушение авторского права страницы; Мы поможем в написании вашей работы!

infopedia.su Все материалы представленные на сайте исключительно с целью ознакомления читателями и не преследуют коммерческих целей или нарушение авторских прав. Обратная связь - 34.203.242.200 (0.092 с.)