PГCATELE (remedii єi eliberarea de ele)

 

„De-юi cuprinde sufletul pofta trupeascг sau dragostea de bani sau altг plгcere ruєinoasг, gвndeєte-te оndatг cг El este Cel Ce ne judecг єi Lui nu-i putem ascunde gвndurile minюii. Aєa vom scгpa negreєit єi de uneltirile Diavolului єi ne vom bucura єi de mult ajutor de sus”. (Omilii la Facere, omilia XLII, IV, оn col. PSB, vol. 22, p. 289)

 

„Deci cвnd plгcuta obiєnuinюг cu pгcatele єi dragostea de bani te asalteazг, atac-o єi tu cu gвndul acela care spune cг vom primi mare rгsplatг de vom cгlca оn picioare plгcerea cea trecгtoare єi spune sufletului tгu: Te оntristezi cumplit cг te lipsesc de plгcere? Nu te оntrista! Bucurг-te, cг оюi pricinuieєte cerul! N-o faci pentru om, ci pentru Dumnezeu. Rabdг puюin єi vei vedea cвt de mare e rгsplata! Rabdг оn viaюa aceasta pгmвnteascг єi vei primi nespusг оndrгznire!

De vom grгi unele ca acestea sufletului nostru єi nu ne vom gвndi numai la oboselile virtuюii, ci vom socoti єi cununile ei, ne vom depгrta repede de orice pгcat. Dacг diavolul ne aratг ca trecгtor ceea ce este plгcut єi ca veєnic ceea ce este dureros, єi astfel are putere asupra noastrг єi ne stгpвneєte, sг facem єi noi contrariul: sг arгtгm ca trecгtor ceea ce este dureros єi ca nemuritor ceea ce este bun єi folositor”. (Omilii la Matei, omilia XVI, XI, оn col. PSB, vol. 23, p. 216)

 

„Pгcatul pune pe suflet atвta necurгюie cг nu o poate curгюi toatг apa izvoarelor, ci numai lacrimile єi mгrturisirea”. (Omilii la Matei, omilia XXXVII, VI, оn col. PSB, vol. 23, p. 461)

 

„Cum ne mai putem mвntui? mг poюi оntreba.

- Dacг vei оntrebuinюa pentru fiecare pгcat doctoria potrivnicг pгcatului: milostenia, rugгciunile, cгinюa, pocгinюa, smerenia, inima zdrobitг, dispreюuirea averilor. Dumnezeu a pus nenumгrate cгi de mвntuire dacг vrem sг luгm aminte.

Sг luгm, dar, aminte єi cu toate doctoriile acestea sг ne curгюim rгnile fгcвnd milostenii, lгsвnd ura ce o purtгm celor ce ne-au supгrat, mulюumind lui Dumnezeu pentru toate, postind dupг putere, rugвndu-ne cu inimг curatг єi sг nu ne facem prieteni cu bogгюia cea nedreaptг”. (Omilii la Matei, omilia XLI, IV, оn col. PSB, vol. 23, p. 499)

 

„Demonul suferг cвnd este izgonit din trup, dar cu mult mai mult suferг cвnd vede sufletul scгpat de pгcat. Cг pгcatul este marea lui putere. Pentru aceasta a murit Hristos, ca sг-i sfгrвme aceastг putere. Pгcatul a adus pe pгmвnt moartea. Din pricina pгcatului toate se оntorc pe dos. Ai stвrpit pгcatul? Ai tгiat tгria diavolului, i-ai strivit capul, i-ai zdrobit toatг puterea lui, i-ai оmprгєtiat oastea lui єi ai fгcut o minune mai mare decвt toate minunile”. (Omilii la Matei, omilia XLVI, IV, оn col. PSB, vol. 23, p. 543)

 

„Trebuie deci sг facem totul ca sг stвrpim оnceputurile pгcatelor. Sг nu te uiюi la pгcat cг este mic, ci sг te gвndeєti cг ajunge rгdгcinг de mare pгcat dacг nu-l iei оn seamг. Iar dacг trebuie sг vг spun ceva care sг vг minuneze, este cг pгcatele mari nu au nevoie de atвta luare-aminte ca pгcatele mici єi neоnsemnate. Оnsгєi natura pгcatelor mari face ca sг ne оndepгrtгm de ele; cele mici оnsг, pentru cг sunt mici, ne fac sг fim nebгgгtori de seamг єi nu ne оndeamnг sг pornim cu hotгrвre la stвrpirea lor”. (Omilii la Matei, omilia LXXXVI, III, оn col. PSB, vol. 23, pp. 969-970)

 

„Dacг diavolul ar lupta оmpotriva noastrг pe faюг єi deschis, victoria noastrг ar fi uєoarг єi lesnicioasг; dar, mai bine spus, dacг suntem cu luare-aminte chiar ne va fi uєoarг, cг Dumnezeu ne-a оnarmat оmpotriva fiecгreia din aceste viclenii. Ascultг ce ne sfгtuieєte Hristos, pentru a ne convinge sг nu nesocotim nici cele mai mici pгcate! Ne spune: Cel ce zice fratelui sгu: Nebune, vinovat va fi gheenei (Matei 5, 22)єi: Cel ce se uitг cu ochi desfrвnaюi, a єi sгvвrєit pгcatul desfrвnгrii (Matei 5, 28)єi vaitг pe cei ce rвd (Luca 6, 25). Pretutindeni stвrpeєte оnceputurile єi seminюele pгcatelor ne spune cг vom da socotealг de orice cuvвnt deєert (Matei 12, 36). Pentru aceasta Iov aducea jertfг lui Dumnezeu chiar pentru gвndurile copiilor lui (Iov 1, 5)”. (Omilii la Matei, omilia LXXXVI, IV, оn col. PSB, vol. 23, p. 971)

 

„Sг ne ferim de pгcate; єi mai ales de оnceputurile pгcatelor”. (Omilii la Matei, omilia LXXXVI, IV, оn col. PSB, vol. 23, p. 972)

 

„Sг rugгm pe Izbгvitorul sufletelor noastre, sг sfгrвme єi lanюurile, sг оndepгrteze de noi єi pe acest groaznic temnicer єi, liberвndu-ne de greutatea acelor lanюuri de fier, sг ne facг mintea mai uєoarг decвt pasгrea. Rugвndu-L acestea, sг aducem єi pe cele ale noastre: rвvnг, gвnd curat єi voinюг bunг. Aєa vom putea, chiar оn scurtг vreme, sг scгpгm de pгcatele care ne stгpвnesc.” (Omilii la Matei, omilia XIV, IV, оn col. PSB, vol. 23, p. 172)

 

„Ai vгzut cum Hristos оndepгrteazг pe oameni de pгcat єi-i оndreaptг spre virtute, tocmai prin acelea prin care ei doresc totdeauna pгcatul? Pentru care pricinг, оntreabг Hristos, doreєti averi? Nu-i aєa cг pentru plгcere єi desfгtare? Dar tocmai acestea nu le ai de pe urma averilor, ci cu totul dimpotrivг! Cвnd ochii ne sunt scoєi nu mai simюim nici o bucurie din pricina acestei nenorociri; cu atвt mai mult nu vom simюi vreo bucurie cвnd mintea ni-i stricatг єi beteagг.

- Pentru care pricinг оюi оngropi оn pгmвnt averile? te оntreabг Hristos.

- Ca sг le pun la loc sigur!

- Dar, fгcвnd aєa, ajungi la un alt rezultat decвt cel aєteptat, оюi rгspunde Domnul.

Pe cel care posteєte, care face milostenie, care se roagг de dragul slavei deєarte, Domnul оl оndepгrteazг de slava deєartг tocmai prin ceea ce-i satisface dorinюa de slavг єi-l оntreabг:

- Pentru ce te rogi єi faci milostenie aєa?

- Pentru cг mi-i dragг slava de oameni.

- Nu te ruga aєa, оi rгspunde Domnul, єi vei dobвndi slava оn ziua ce va sг fie.

La fel face Domnul єi cu iubitorul de argint. Оl оndepгrteazг de bani єi de averi tocmai prin ceea ce cгuta mai mult iubitorul de argint.

- Ce vrei? оl оntreabг Domnul. Vrei sг-юi pгstrezi averile єi sг te desfгtezi de plгcere? Оюi voi satisface cu prisosinюг єi o dorinюг єi alta dacг vei оngropa aurul tгu acolo unde-юi poruncesc Eu.” (Omilii la Matei, omilia XX, IV, оn col. PSB, vol. 23, pp. 267-268)

 

„... sг ne єi schimbгm cвt mai este vreme єi sг ne ridicгm din pгcate. Putem, dacг voim. Dacг mulюi din cei dinainte de venirea harului s-au ridicat din pгcate, cu mult mai mult dupг ce harul a venit.” (Omilii la Matei, omilia XC, II, оn col. PSB, vol. 23, p. 1002)

 

„Оn sfвrєit, nimic nu este mai greu, nimic nu este mai urвt decвt pгcatul. Cгci ar fi un rгu mai mic, luвndu-l ca ruєine єi ca mizerie, de a merge gol pe strгzi, decвt a fi acoperit єi оmpovгrat cu pгcate єi cu crime. A merge dezbrгcat, aceasta nu va fi un rгu aєa de mare, pentru cг adesea nebunia este cauza; dar nu este nimic aєa de dispreюuit nici aєa de urвt ca єi pгcгtosul.” (Comentar la Evanghelia de la Ioan, omilia V, 4, p. 33)

 

„Medicamentul ne este comun, doctoriile ne sunt oferite оn mod egal la toюi, dar vindecarea depinde de voinюa noastrг. Cel ce se foloseєte de medicament cum trebuie, cвєtigг sгnгtatea; cel ce nu aplicг medicament pe rana sa, adaugг rгul єi merge оn ruinг.” (Comentar la Evanghelia de la Ioan, omilia XIV, 4, p. 70)

 

„Trebuie sг ne reюinem de la pгcat, єi din faptг єi din inimг, єi sг-i aplicгm fiecгrui pгcat leacul care оi este contrar. Spre exemplu aюi rгpit voi bunul altuia? Aюi fost lacomi? Reюineюi-vг de a fura, єi aplicaюi la rana voastrг leacul milosteniei. Voi aюi fгcut pгcatul desfrвului? Оncetaюi a-l mai face єi puneюi pe aceastг ranг curгюia. Voi aюi surpat faima aproapelui vostru prin limbг? Оncetaюi de a vorbi de rгu єi puneюi leacul iubirii. Sг facem aєa cu fiecare pгcat de-al nostru оn particular, єi sг nu trecem nici peste nici unul.” (Comentar la Evanghelia de la Ioan, omilia XXXIV, 1, p. 165)

 

„Fгcвnd o cercetare exactг a pгcatelor noastre єi a greєelilor noastre, sг le оndreptгm puюin cвte puюin; luna aceasta pe acela, luna urmгtoare pe celгlalt, єi apoi sг ne propunem sг-l corectгm pe al treilea. Оn acest fel, ridicвndu-ne ca pe niєte trepte, noi vom ajunge la cer prin scara lui Iacob. Cгci mi se pare cг aceastг scarг pe care o vede Iacob оn somn (Gen., 28, 12), aratг progresul оn virtute, acest progres care ne ridicг de la pгmвnt la cer, nu prin trepte simюite, ci prin corectarea єi transformarea moravurilor єi prin creєterea virtuюii.” (Comentar la Evanghelia de la Ioan, omilia LXXXIII, 5, p. 441)

 

 

„ Єi cum sг mг оntorc?, zici tu. Fг оnceput lucrului, єi atunci totul ai fгcut. Conteneєte de a mai face rгul, nu merge mai departe, єi atunci totul ai cвєtigat. Precum se оntвmplг cu cei bolnavi, cг dacг boala nu merge spre mai rгu, e un оnceput oarecum de оmbunгtгюire a stгrii bolnavului, tot aєa se petrece єi cu rгutatea. Nu merge mai departe cu rгul, єi atunci vei stгpвni cele ale rгului. De vei face aceasta chiar numai douг zile, a treia zi mai cu uєurinюг оюi va fi de a te depгrta de el, iar dupг trei zile vei adгuga єi zece, єi douгzeci, єi o sutг, єi оn fine toatг viaюa. Cu cвt vei оnainta, cu atвt mai uєoarг de umblat юi se va pгrea calea, єi te vei vedea la urmг la capгtul ei, bucurвndu-te de bunurile cele multe єi negrгite. Fiindcг єi atunci, la оntoarcerea acelui fiu rгtгcitor, a fost ospгю, cвntece de alгutг єi de fluier, єi serbгri оncвntгtoare au fost date. Iar cel ce trebuia sг cearг socotealг acelui fiu, pentru cг єi-a pierdut averea оn zadar єi a rгtгcit vreme atвt de оndelungatг, nimic din acestea n-a fгcut, ci l-a vгzut ca єi pe cel ce se gгsea оn fapte bune. Єi nici nu l-a dojenit cu vreo vorbг grea, ba nici nu i-a amintit mгcar cвt de puюin de faptele lui de dinainte, ci l-a єi оmbrгюiєat, l-a єi sгrutat, a tгiat єi viюelul cel gras, l-a оmbrгcat cu hainг nouг єi l-a fгcut strгlucit prin podoabe multe.

Toate aceste exemple avвndu-le оnaintea noastrг, iubiюilor, sг ne оncurajгm єi sг nu ne deznгdгjduim. El nu se bucurг atвt ca Stгpвn al nostru, pe cвt ca un Tatг, Care nu are rob, ci fiu; fiindcг El mai mult doreєte ca noi sг devenim fii decвt robi. De aceea a єi fгcut tot ceea ce a fгcut, cгci n-a cruюat nici chiar pe Fiul Sгu Unul Nгscut, ca astfel єi noi sг ne bucurгm de оnfiere єi sг-L iubim nu ca Stгpвn, ci ca Tatг al nostru.” (Omilii la Epistola cгtre Romani a Sfвntului Apostol Pavel, omilia X, pp. 174-177)

 

„Eєti poate batjocoritor, defгimгtor єi bгtгuє? Scrie-юi singur lege de a nu te оnfuria єi de a nu rгcni deloc, єi atunci оmpreunг cu rгdгcina rгului se va nimici єi fructul. Eєti poate afemeiat єi desfrвnat? Pune-юi iarгєi singur hotar, єi hotгrгєte-te a nu te uita la femeie, nici a te duce la teatru, єi nici de a privi оn piaюг la frumuseюi strгine. Este cu mult mai uєor a nu vedea de la оnceput o femeie frumoasг, decвt a o vedea єi a scoate din tine pofta dupг ea, оn acelaєi timp a scoate єi tulburarea ce юi-a pricinuit vederea ei. Luptele sunt mai uєoare la оnceput, ba оncг nu avem nevoie de luptг dacг nu deschidem uєa duєmanului, єi dacг nu vom primi nici chiar sгmвnюa rгului. De aceea єi Hristos оl pedepseєte pe cel ce priveєte femeia cu nesaю, ca astfel sг ne apere de o mai mare durere; de aceea, zic, porunceєte a scoate din casг pe duєman оnainte de a deveni puternic, cг atunci e єi mai uєor a-l scoate. Care este necesitatea de lucruri prisositoare? Ce nevoie te sileєte a te apuca la ceartг cu cei potrivnici, cвnd premiul оюi stг de faюг єi fгrг luptг, єi cвnd poюi a-l lua mai оnainte chiar de luptг? Nu este atвta ostenealг a vedea femei frumoase, pe cвt este de a te stгpвni dupг ce le-ai vгzut, ba chiar de a nu le vedea nu este nici o ostenealг, pe cвnd osteneala єi sudoarea cea multг vine dupг ce le-ai vгzut. Aєadar, cвnd єi osteneala este mai micг – deєi nici nu o poate numi cineva ostenealг – єi cвnd єi cвєtigul este mai mare, de ce atunci cгutгm singuri a cгdea оn noianul nenumгratelor rгutгюi? Єi nu este numai mai uєor a nu vedea femeie, ci оncг de a te gгsi єi mai curat de aceastг poftг; dupг cum єi pentru cel ce o vede este mai greu a se izbгvi de ostenealг єi de pata ce o are, dacг se mai poate numi izbгvire. Cel ce nu vede o fatг frumoasг, este curat de pofta izvorвtг de aici, pe cвnd cel ce doreєte a vedea, mai оntвi оєi оnjoseєte cugetul cu astfel de gвnduri, єi dupг ce оl оntinг de nenumгrate ori, apoi оєi scoate pe faюг pata rezultatг din poftг, dacг o mai scoate. De aceea tocmai єi Hristos, ca nu cumva sг pгtimim оn acest fel, nu оmpiedicг numai omorul, ci chiar єi mвnia, nu numai desfrвnarea, ci єi privirea nesгюioasг, nu numai cгlcarea jurгmвntului, sau jurгmвntul fals, ci chiar de a se jura cineva, fie pentru orice. Єi nu s-a mгrginit numai aici, sau ca mгsura virtuюii sг rгmвnг aici, ci, fiindcг el a legiferat acestea, apoi a mers mai departe. Oprind omorul єi poruncind a fi curat de mвnie, porunceєte оn acelaєi timp ca cineva sг fie gata a pгtimi єi rele, єi оncг sг se pregгteascг de a pгtimi nu numai atвt cвt voieєte duєmanul, ci de a merge оncг єi mai departe, єi astfel a birui furia aceluia prin prisosinюa dragostei єi a filosofiei sale.”(Omilii la Epistola cгtre Romani a Sfвntului Apostol Pavel, omilia XII, pp. 222-223)

 

,,Douг lucruri sunt care ne pot depгrta de pгcat: cвnd vom pricepe osвnda ce zace оn pгcat, єi cвnd ne vom da seama bine de vrednicia noastrг.” (Comentariile sau Tвlcuirea Epistolei оntвi cгtre Corinteni, omilia X, p. 97)

 

„Chiar de ai avea o poftг cвt de arzгtoare, оmpotriveєte-te acelei pofte, єi de оndatг vei izbuti a o stinge. Chiar de ai voi sг grгeєti ceva urвcios, gвndeєte-te la scrвєnirea dinюilor de atunci, єi frica aceea оюi va fi ca un frвu. Sau de ai voi sг rгpeєti avutul altuia, tu ascultг pe Judecгtorul Care porunceєte єi zice: Legaюi mвinile єi picioarele sale єi aruncaюi-l pre dвn­sul оn оntunericul cel mai dinafarг (Mt., 12, 13) - єi atunci vei arunca de la tine єi aceastг poftг.” (Tвlcuiri la Epistola a doua cгtre Corinteni, omilia X, p. 107)

 

„Sг nu ne gвndim la cei ce se dezmiardг оn desfгtгri, ci la sfвrєitul lor: aici adicг оngrгєarea sau buhгiala trupului, iar acolo viermele neadormit єi focul cel veєnic. Nu te gвndi, zic, la cei ce rгpesc avutul altuia, ci la sfвrєitul lor: aici adicг fricг єi spaimг, iar acolo legгturile cele nedezlegate. Nu te gвndi la cei ce iubesc slava deєar­tг, ci la ceea ce se naєte de aici: aici adicг robie єi prefгcгtorii urвcioase, iar acolo pagubг de nesuferit єi ardere veєnicг. Dacг deci vom vorbi оntre noi de acestea, dacг le vom єopti оntruna poftelor noastre celor rele, grabnic vom scoate din noi dragostea de cele de acum, оn acelaєi timp vom єi aprinde оn noi dorul de cele viitoare.” (Tвlcuiri la Epistola a doua cгtre Corinteni, omilia X, p. 108)

 

„Te mвndreєti cu succesele ce le ai? Aminteєte-юi de legгturile lui Pavel, cг tu nu ai suferit nimic din ceea ce a suferit acela, єi totuєi el niciodatг nu s-a оngвmfat de succesele lui. Ai poftit poate ceva din bunurile aproapelui? Aminteєte-юi de legгturile lui Pavel, єi vei vedea cвt de absurd este, ca aproapele tгu sг se primejduiascг, iar tu sг te dezmierzi. Doreєti оncг a te оmbuiba оn dezmierdгri? Ia aminte la temniюa lui Pavel, cгci eєti discipolul lui, eєti оmpreunг ostaє cu el, єi atunci care-юi este raюiunea ca tovarгєul tгu sг fie оn legгturi, єi tu sг te dezmierzi?” (Comentariile sau Explicarea Epistolei cгtre Coloseni, omilia XII, p. 144)

 

„Nu este, iubiюilor, nici un pгcat pe care оntocmai ca єi focul sг nu-l consume puterea cea mare a dragostei. Mai uєor poate rezista focului o uscгturг nebгgatг оn seamг, decвt natura pгcatului la puterea dragostei. O astfel de dragoste, deci, sг plantгm оn sufletul nostru, ca sг stгm оmpreunг cu toюi sfinюii, cгci єi aceia au bineplгcut lui Dumnezeu prin dragostea cea cгtre aproapele.” (Comentariile sau Explicarea Epistolei I cгtre Tesaloniceni, omilia IV, оn vol. Comentariile sau Explicarea Epistolei cгtre Coloseni, I єi II Tesaloniceni, p. 207)

 

„Cгci este mult mai bine de a se murdгri cineva оn noroi, decвt de a se murdгri оn pгcate, fiindcг cel mur­dгrit оn noroi, se poate spгla оn scurt timp, єi devine iarгєi la fel cu cel ce n-a cгzut deloc оn mlaєtinг, pe cвnd cel cгzut оn prгpastia pгcatului a cгpгtat o mur­dгrie care nu se poate curгюi cu apг, ci avвnd nevoie de un timp оndelungat, de o pocгinюг sincerг, de lacrimi єi oftгri, de suspine оndelungate єi fierbinюi, mai mari zic, decвt cвnd le avem acestea pentru cei mai iubiюi ai noєtri. Murdгria aceea ne vine dinafarг, dar aceasta se zгmisleєte оnlгuntrul nostru, pentru care de-abia putem a ne curгюa dupг multг spгlare, dupг multг pocгinюг.” (Comentariile sau Explicarea Epistolei cгtre Evrei, omilia XII, p. 184)

 

„Pe cei care-s tineri оi юin оn frвu dascгlii sau pгrinюii; pe cei mai оn vвrstг, legiuitorii єi domnitorii, luвndu-i оn grija lor, оi cuminюesc; slugilor, care-s mai greoaie, cвnd e vorba de aceasta (conєtiinюг), le slujeєte spre оndreptare, pe lвngг cele spuse mai sus, єi frica de stгpвni, iar femeilor, teama de bгrbaюi. Astfel cг multe ziduri оmpresoarг neamul nostru (omenesc) spre a-l оmpiedica sг cadг uєor оn mrejele pгcatului. Pe lвngг toate acestea ne mai cuminюesc єi bolile єi atвtea оmprejurгri ale vieюii, cгci єi sгrгcia ne strвnge оn chinga ei, єi paguba ne mustrг, єi multe altele de acelaєi fel. Nu te sperie tatгl? Nici das­cгlul? Nici dregгtorul? Nici legiuitorul? Nici ju­decгtorul? Nu te оndreaptг ruєinea faюг de un prieten? Nu te doare mustrarea, pe care юi-o face duєmanul? Nu te cuminюeєte stгpвnul? Nu te оnvaюг bгrbatul? Nu te оndreaptг con­єtiinюa? Atunci vine vreo boalг trupeascг єi оn­dreaptг totul єi paguba a izbutit sг facг un om de treabг єi din cel mai cutezгtor. Dar ceea ce e єi mai mult, marile necazuri ce le pгtimim noi nu ne sunt numai nouг spre ajutor єi folos, dar de obicei, єi altora. Cгci єi noi оnєine, chiar cвnd nu pг­юim nimic, la vederea pedepselor ce cad pe capul altora, ne cuminюim nu mai puюin decвt aceia.” (Predicile despre statui, Partea a II-a, predica a XIII-a, pp. 54-55)

 

„E cu mult mai mare sг izbгveєti de pгcate, decвt sг vezi un trup оnviat. Trupul a cгzut pentru cг a pгcгtuit. Aєadar, dacг pгcatul este оnceputul al cгderii, atunci izbгvirea de pгcat este оnceput al оnvierii. Am оnviat, deci, cu оnvierea cea mai mare, aruncвnd moartea cea cumplitг a pгcatului єi dezbrгcвnd haina cea veche.” (Cuvвnt la Оnviere, IV, оn vol. Predici la sгrbгtori оmpгrгteєti єi cuvвntгri de laudг la sfinюi, p. 144)

 

„Pot єi lacrimile stinge focul cel aprins al pгcatelor.” (Cuvвnt la Sfinюii Mucenici, III, оn vol. Predici la sгrbгtori оmpгrгteєti єi cuvвntгri de laudг la sfinюi, p. 453)

 

„Sг єtergem murdгria pгcatelor noastre cu lacrimile noastre. Mare este rodul acestor lacrimi! Mare mвngвiere єi uєurare ne dau! Pe cвt de mare este pedeapsa datг rвsului єi petrecerii, pe atвt de mare uєurare aduce plвnsul necontenit. Fericiюi cei ce plвng, cг aceia se vor mвngвia, spune Domnul. Єi: Vai de cei ce rвd, cг aceia vor plвnge. De aceea єi Pavel оєi petrecea tot timpul оn lacrimi єi plвnset, cu toate cг nu se єtia cu nici un pгcat pe cuget.

- Cine spune asta?

- Chiar fericitul acela! Trei ani, ziua єi noaptea, spune el, n-am оncetat de a sfгtui cu lacrimi pe fiecare din voi. Pavel, trei ani! Noi, nici o lunг! Pavel, ziua єi noaptea; Pavel, pentru pгcatele altora! Noi, nici pentru pгcatele noastre! Pavel nu se єtia cu nimic pe cuget, noi, nici din pricina poverii cugetului nostru!” (Cuvвnt la Sfinюii Mucenici, III, оn vol. Predici la sгrbгtori оmpгrгteєti єi cuvвntгri de laudг la sfinюi, p. 454)

 

„Оn locul cuvintelor celor rostite fгrг rost, sг punem rugгciunea; оn locul privirilor celor desfrвnate, milostenii єi posturi.” (E primejdios lucru єi pentru predicator, єi pentru ascultгtori ca predicatorul sг predice pe placul ascultгtorilor. Folositor lucru єi semn de foarte mare dreptate e osвndirea propriilor pгcate, IV, оn vol. Predici la sгrbгtori оmpгrгteєti єi cuvвntгri de laudг la sfinюi, p. 469)

 

,,De arde оn tine focul poftelor cele pгcгtoase, gвndeєte la focul acelei pedepse, єi focul cel dintвi se va stinge оn tine. Gвndeєti tu sг spui vreun neadevгr? Adu-юi aminte de scrвєnirea dinюilor cea din iad, єi frica de dвnsa va fi frвu pentru gura ta. Plгnuieєti tu sг sгvвrєeєti o rгpire? Ascultг glasul Judecгtorului, care zice: Legaюi-i mвinile єi picioarele єi-l aruncaюi оntru оntunericul cel mai dinafarг (Mat. 25, 40); dacг gвndeєti la aceasta, оndatг vei goni de la tine pofta cea rea. De eєti оmpietrit єi nemilostiv, adu-юi aminte de cele cinci fete nebune, care nu aveau untdelemnul faptelor celor bune єi milostive, iar pentru aceea au fost оncuiate оn afara cгmгrii mirelui; numai gвndeєte-te la aceasta, єi tu оndatг te vei face blвnd єi milostiv. Sau dacг tu eєti dedat la beюie єi la оmbuibare, o, atunci gвndeєte numai la оmbuibatul cel bogat, cum zicea el: Trimite pe Lazгr, sг-єi оntindг vвrful degetului оn apг єi sг-mi rгcoreascг limba mea cea оnvгpгiatг (Lc. 16, 24). Gвndeєte cum el nu єi-a ajuns dorinюa, єi curвnd te vei lгsa de aceastг patimг. Оn acelaєi chip vei putea tu sг оmplineєti єi toate celelalte porunci ale lui Dumnezeu, cгci Dumnezeu n-a poruncit nimica ce ar fi prea greu.” (Cuvвnt la Duminica Lгsatului sec de carne, оn vol. Omilii la Postul Mare…, pp. 22-23)

 

,,… dacг suntem rвvnitori єi priveghetori, putem iarгєi a ne ridica chiar din cгderea оn pгcat.” (Cuvвnt la Sfвnta єi Marea Joi, оn vol. Omilii la Postul Mare…, p. 168)

 

,,Sг ne lгsгm de risipele cele netrebnice, iar ce am cheltuit cu fгrг socotinюг, sг оmplinim оn alt chip. Оn locul cuvintelor celor nefolositoare, оn viitor sг facem rugгciune, оn locul privirii cele necurate sг punem postul єi milostenia. Dacг noi nu vom aduna comoarг оn chipul acesta єi nu vom depune оn aceastг comoarг fapte bune, vom cгdea оn cea mai mare sгrгcie a sufletului єi ne vom arunca оn osвnda focului celui veєnic.” (Cuvвnt la Duminica a doua a Sfвntului єi Marelui Post, оn vol. Omilii la Postul Mare…, p. 59-60)

 

,,Dacг vedem cг am pгcгtuit, sг оnfrвnгm sufletele noastre, sг pedepsim inima noastrг, iar duhul nostru sг-l umplem cu chinul pocгinюei, pentru ca dupг ce ne vom scula iarгєi, niciodatг sг nu mai cutezгm a ne arunca оn aceeaєi prгpastie a pгcatului, cгci se vor simюi оncг urmele pedepsei din ziua trecutг.” (Cuvвnt la Duminica a doua a Sfвntului єi Marelui Post, оn vol. Omilii la Postul Mare…, p. 60)

 

,,… vг оndemn, pгziюi-vг chiar de la оnceput, sг nu zгmisliюi оn voi o pofta rea; iarг dacг am zгmislit-o atunci sг оnгbuєim оn noi sгmвnюa cea rea. Dacг оnsг єi la aceasta am fost leneєi, atunci, оndatг ce pгcatul s-a arгtat оn faptг, sг-l omorвm prin mгrturisire єi lacrimi єi prin paza asupra noastrг оnєine. Cгci nimic nu este pentru pгcat aєa de omorвtor ca pвra asupra noastrг оnєine єi osвndirea de noi оnєine, unitг cu pocгinюa єi cu lacrimile. De aceea osвndeєte pгcatul tгu, єi te vei elibera de o grea povarг.” (Cuvвnt la Duminica a treia a Sfвntului єi Marelui Post, оn vol. Omilii la Postul Mare…, оn vol. Omilii la Postul Mare…, p. 74)

 

„Cel mai bun mijloc pentru оndepгrtarea pгcatelor este de a da pгcatelor numele lor adevгrat єi propriu lor; numirea pгcatelor cu propriul lor nume are puterea de a zgudui atвt de tare conєtiinюa celor ce pгcгtuiesc, оncвt adeseori mulюi din cei care se оmpгuneazг cu faptele lor ruєinoase nu suferг cu liniєte sг fie numiюi ceea ce sunt, ci, la auzul acestor nume, se sгlbгticesc єi se prefac оn fiare, ca єi cum le-ai pricinui cea mai cumplitг suferinюг. De pildг, dacг ai numi pe o femeie – stricatг, sau pe un tвnгr – desfrвnat, aєa cum meritг ei din pricina faptelor ruєinoase pe care le sгvвrєesc, dacг le-ai spune de-a dreptul curvari, юi i-ai fгcut duєmani de moarte, ca єi cum le-ai fi fгcut cel mai mare rгu. Єi asta se оntвmplг nu numai cu curvarul, ci єi cu lacomul, єi cu beюivul, єi cu оngвmfatul, єi, оn general, cu toюi care sгvвrєesc pгcate mai mari chiar; nu i-ai vedea atвt de supгraюi єi atвt de necгjiюi din pricina faptelor ce le sгvвrєesc єi din pricina vorbelor ce le spune lumea pe socoteala lor, cвt din pricinг cг le dai numele ce li se cuvine. Cunosc oameni care s-au оnюelepюit cвnd au fost numiюi cu adevгratul lor nume єi au ajuns mai buni cвnd au vгzut cвtг ocarг cuprinde numele ce li se dг.” (Apologia vieюii monahale, 7, оn vol. Despre Feciorie, Apologia vieюii monahale, Despre creєterea copiilor…, p. 264)

 

,,… chiar dacг nu fugim de pгcat, dar dacг оnfierгm pгcatul, vom ajunge negreєit sг єi fugim de el.” (Omilii la sгracul Lazгr, cuvвntul II, оn vol. Omilii la sгracul Lazгr. Despre soartг єi Providenюг…, p. 52)

 

,,… rogu-vг, mai cu seamг la оnceput, sг nu faceюi loc poftei celei pгcгtoase. Iar dacг i-am fгcut loc, sг-i оnгbuєim оnlгuntru seminюele.” (Omilii la sгracul Lazгr, cuvвntul IV, оn vol. Omilii la sгracul Lazгr. Despre soartг єi Providenюг…, p. 102)

 

,,Nimic nu pierde atвt pгcatul ca оnvinuirea єi osвndirea noastrг, unitг cu pocгinюг єi lacrimi. Юi-ai osвndit pгcatul? Ai lepгdat povara!

- Єi cine-a spus asta?

- Оnsuєi Dumnezeu, Care ne judecг: Spune tu fгrгdelegile tale оntвi, ca sг te оndreptezi (Isaia 43, 26).” (Omilii la sгracul Lazгr, cuvвntul IV, оn vol. Omilii la sгracul Lazгr. Despre soartг єi Providenюг…, p. 102)

„Arzi de flacгra poftei trupeєti? Bagг-te cu mintea оn flacгra veєnicг a iadului єi focul trupului se va stinge imediat......................................................................

Vrei sг spui ceva necuviincios? Adu-юi aminte de scrвєnirea dinюilor, єi gura оюi va rгmвne оnchisг.

Vrei sг-юi оnsuєeєti un lucru strгin? Auzi-l оn minte pe Judecгtorul care spune: Legaюi-l de picioare єi de mвini, luaюi-l de aici єi aruncaюi-l оn оntunericul cel mai din afarг! (Matei 22, 13) єi юi se va potoli aceastг dorinюг.

Eєti sever єi nemilostiv? Adu-юi aminte de acele fecioare ale cгror candele s-au stins pentru cг nu aveau untdelemn – untdelemnul simbolizeazг milostenia єi оndurarea – єi de aceea au rгmas afarг de la praznicul nunюii, єi astfe vei deveni iubitor de oameni.

Оюi plac distracюiile, chefurile єi beюiile? Adu-юi aminte de bogatul care l-a rugat din focul iadului pe patriarhul Avraam sг-l trimitг pe Lazгr sг-i rгcoreascг limba uscatг єi a cгrui cerere n-a fost primitг, єi te vei izbгvi degrabг de patima aceasta.

Dacг оnfruntгm оn felul acesta dorinюele noastre pгcгtoase nu vom оntвrzia sг scгpгm de rгutate єi sг dвbвndim virtutea, sг stingem din inimile noastre dragostea pentu cele de acum єi sг aprindem iubirea pentru cele viitoare.” (Din vol. Problemele vieюii, pp. 61-62)

 

,,Dar vг rog, sг nu fim delгsгtori! Ai ieєit din Egipt, omule! Nu mai cгuta iar Egiptul єi rгutгюile lui! Nu-юi mai aminti de lut єi de facerea cгrгmizilor! Cгci lut єi facere de cгrгmidг sunt lucrurile acestei vieюi. Chiar єi aurul, оnainte sг fie aur[309], nu este nimic altceva decвt pгmвnt.” (Omilia a III-a a aceluiaєi rostitг cгtre neofiюi, оn vol. Cateheze baptismale, p. 65)

 

,,Un оnюelept, arгtвnd cг nelucrarea s-a fгcut dascгl a toatг rгutatea єi grгind despre slugi, zice: Pune-l la treabг, ca sг nu fie nelucrгtor (…). Cгci ceea ce este frвul pentru cal, aceasta este lucrarea pentru firea noastrг[310].” (Оmbrгюiєaюi pe Priscilla єi Aquila єi cele urmгtoare, cuvвntul I, оn vol. Cateheze maritale, p. 155)

 

„Trei remedii ne sunt date оmpotriva muєcгturilor veninoase ale pгcatului єi contra urmгrilor lui grozave. Este mai оntвi regretul sincer. Apoi este propunerea fermг, loialг єi curajoasг, care ne apгrг оmpotriva оntoarcerii rгului. Este, оn sfвrєit, reparaюia care urmeazг оn mod generos a relelor produse оn noi єi оn ceilalюi. Pгrerea de rгu, propunerea tare, reparaюia єi pocгinюa: iatг ce ne salveazг de la pгcat.” (Din vol. Bogгюiile oratorice, pp. 303-304)

 

„Nu numai cг noi nu trebuie sг pгcгtuim, nu numai cг trebuie sг fugim de ocazii, ci noi trebuie sг luгm mгsurile necesare de apгrare. Pentru a evita sг cгdem la stвnga, sг ne gвndim la dreapta. Bucuriile dezordonate ne-au оnlгnюuit? Sг devenim gravi (serioєi). Mвnia ne-a оmpins? Sг fim calmi, rгbdгtori єi blвnzi. Excesele de a mвnca єi de a bea ne-au fгcut sг comitem pгcatele grave? Fugi de la mese (…) Hula este atitudinea voastrг deplorabilг, obiceiul vostru? Faceюi sг оnceteze toate cauzele care o aduc.” (Din vol. Bogгюiile oratorice, p. 304)

PГRINЮII SFINЮI

...........................................................................................................

„O! Ferice de acei bгrbaюi, ale cгror nume s-au scris оn cartea vieюii, de care s-au оnfricoєat dracii єi s-au cutremurat ereticii, pentru care s-au astupat toate gurile celor ce grгiesc strвmbгtгюi. Оmi vine, dar, sг zic єi eu asemenea cu David care zicea plвngвnd: Unde sunt milele Tale cele din оnceput, Doamne? Sг zic єi eu lгcrimвnd: Unde este fericita aceea horг a episcopilor єi a оnvгюгtorilor, care strгluceau оn lume ca niєte lumini юinвnd cuvвntul vieюii? Dar ce ne opreєte sг aducem la mijiloc єi pe aceєtia din cei mulюi, de vreme ce pomenirea lor este sfinюirea sufletelor? Unde este Evodie, mireasma Bisericii єi sвrguitor єi urmгtor Sfinюilor Apostoli? Unde este Ignatie, lгcaєul lui Dumnezeu? Unde este Dionisie, pasгrea cerului? Unde este Ipolit cel preadulce єi cu multг dragoste, unde este marele Vasile, cel cu puюin оntocmai cu Apostolii, unde este Atanasie cel lacom de eretici? Unde este Grigorie al doilea, teolog, ostaєul lui Hristos, cel nebiruit? Unde este celгlalt, Efrem cu numele, mвngвierea celor оntristaюi, povaюa tinerilor, оndreptarea celor pocгiюi, sabia cea cu douг ascuюiєuri asupra ereticilor єi vasul Duhului Sfвnt єi al bunгtгюilor? Vezi cвt este mijlocul єi deosebirea fericiюilor єi a sfinюilor acelora bгrbaюi faюг de cei ce sunt ai vremii de acum? Єtiu єi eu pe alюii, purtгtori de Dumnezeu оnvгюгtori, dar destul este de cвюi am zis, aceia, precum am spus, єi-au pus sufletul lor pentru oi.” (Din vol. Mгrgгritarele Sfвntului Ioan Gurг de Aur, p. 178)