PГCATELE (urmгrile pierzгtoare ale pгcatelor)

 

„Atвt de mare e оnєelгciunea, cг primesc cu plгcere оn suflete momeala aceea єi nu se gвndesc cг plгcerea aceasta vгtгmгtoare este scurtг єi trecгtoare, pe cвnd durerea e continuг, iar оnvinuirea conєtiinюei cumplitг”. (Omilii la Facere, omilia VI, II, оn col. PSB, vol. 21, p. 80)

 

„Atвt de mare rгu este pгcatul! Nu numai cг ne ia bunгvoinюa de sus, dar ne mai єi coboarг la mare ruєine єi smerenie, ne lipseєte de bunгtгюile pe care le avem єi ne rгpeєte orice оndrгznire”. (Omilii la Facere, omilia XVI, VI, оn col. PSB, vol. 21, p. 186)

 

„Nu vom putea da vinг pe neєtiinюa noastrг. Dacг acesta, Cain, care n-a avut оnainte de el pe cineva care sг fi fгcut o astfel de faptг, a оndurat o pedeapsг atвt de grozavг, cunoscutг de cei de dupг el, ce vom оndura noi, care facem aceleaєi pгcate, ba chiar єi mai grele, atunci cвnd harul s-a revгrsat din belєug asupra noastrг? Nu ne va aєtepta, oare, focul cel veєnic, viermele cel neadormit, scrвєnetul dinюilor, оntunericul cel mai dinafarг, gheena focului єi celelalte pedepse groaznice? Nu ne va rгmвne nici un cuvвnt de apгrare, dacг suntem tot aєa de trвndavi єi molateci. Putem spune, oare, cг nu єtim ce trebuia sг facem єi ce nu trebuia? Cei ce fac fapte bune vor avea оntвile cununi, iar cei ce cad оn pгcate vor avea cele mai grozave chinuri”. (Omilii la Facere, omilia XVIII, VII, оn col. PSB, vol. 21, p. 220)

 

„Aєa e pгcatul! Оnainte de a fi sгvвrєit ne оntunecг judecata єi ne оnєalг mintea; dar dupг ce a fost sгvвrєit ne apare lгmurit оnaintea ochilor grozгvia lui; plгcerea aceea scurtг єi ruєinoasг ne chinuie mereu єi ne umple de ruєine”. (Omilii la Facere, omilia XX, III, оn col. PSB, vol. 21, p. 238)

 

„Nimic nu e aєa de greu єi anevoie de purtat precum felul de a fi al pгcatului; nimic nu ne aduce atвta chin єi ostenealг ca rгutatea єi ca greєalele. De asta єi Hristos le spune celor ce оєi duc viaюa оn pгcate: Veniюi, toюi cei osteniюi єi оmpovгraюi, єi Eu vг voi odihni pe voi (Mt., 11, 28).” (Cele dintвi omilii la Facere, cuvвntul al nouгlea, pp. 139-141)

 

„Toatг lumea єtie doar cг єi cei ce fac pгcate se obosesc; єi rгpitorul єi desfrвnatul єi clevetitorul muncesc mult, se chinuiesc mult ca sг-єi ducг la bun sfвrєit pгcatele lor; dar nu numai cг nu au nici un cвєtig de pe urma acestor osteneli, ci suferг єi mare pagubг”. (Omilii la Matei, omilia XXIV, III, оn col. PSB, vol. 23, p. 316)

 

„Cel care duce o viaюг pгcгtoasг va trгi totdeauna оmpovгrat de tristeюe, de temeri, de griji, de neliniєti. Lucrul acesta l-a lгsat sг se оnюeleagг un оnюelept, cвnd a spus: Fuge necredinciosul fгrг sг-l goneascг cineva (Prov., 28, 1). Niєte oameni ca aceєtia se sperie de umbre, bгnuiesc pe prieteni, pe duєmani, pe casnicii lor, pe cunoscuюi єi pe necunoscuюi; оnainte de chinurile iadului, se chinuiesc cumplit aici”. (Omilii la Matei, omilia XXIV, IV, оn col. PSB, vol. 23, p. 318)

 

 

„Pгcatul nu este decвt оntuneric, el este acoperit de nori negri, єi de aceea apare vгzut, pentru cг fгrг nici un motiv єi fгrг nici o dovadг se face; cгci, oricine face pгcatul urгєte lumina, єi nu vine la luminг (Ioan 3, 20). Єi: cele ce se fac оntru ascuns de cгtre ei ruєine este a le grгi (Efes., 5, 12). La fel precum nici оn оntuneric nu cunoaєtem nici pe prieten nici pe duєman, єi nu deosebim nici obiectele, aєa оn pгcat nu vedem nimic: lacomul nu-l deosebeєte pe prieten de duєman; invidiosul vede cu un ochi de neprietenie pe prietenul cel mai devotat; cel ce pune piedici declarг rгzboi lumii оntregi. Оntr-un cuvвnt cel ce este supus pгcatului nu se deosebeєte cu nimic de oamenii beюi єi nebuni єi chiar a оncetat de a deosebi lucrurile. Precum оn noapte, trebuie luminг pentru a distinge obiectele lemnul, plumbul, argintul, pietrele preюioase, totul pare asemenea ochilor noєtri єi la fel; la fel cel ce trгieєte оn necurгюie nu cunoaєte minunata оnюelepciune єi nici frumuseюea filosofiei. Оn sfвrєit, оn оntuneric, cum am spus-o, pietrele preюioase nu-єi aratг propria lor strгlucire єi aceia nu vine din natura lor, ci din neєtiinюa celor ce le privesc.

Dar nu este acesta singurul rгu care-l cuprinde pe cel ce trгieєte оn pгcat: el este оntr-o fricг continuг єi la fel cu cei ce se aflг pe drum оntr-o noapte оntunecoasг, cвnd luna nu lumineazг deloc, tremurг mereu, cu toate cг nu este nimeni pentru a le stвrni frica; aєa pгcгtoєii sunt оntr-o groazг continuг chiar cвnd nimeni nu le-ar face nici o mustrare. Dar mustrгrile conєtiinюei lor fac ca toate sг-i оngrozeascг, totul le este suspect, cгci totul este plin pentru ei de groazг єi de teamг, єi ei nu vгd nimic care sг nu-i neliniєteascг.

Sг fugim dar de o viaюг atвt de tulbure, cгci dupг aceste neliniєti va veni moartea, єi o moarte veєnicг, unde chinurile nu vor avea sfвrєit. Dar chiar оn aceastг lume, aceєti pгcгtoєi care-єi оnchipuie lucruri fгrг realitate, nu se deosebesc de nebuni; ei se cred bogaюi, єi nu sunt; lor li se pare cг trгiesc оn plгceri єi оn delicii, єi n-au nici plгceri, nici delicii, єi nu recunosc єi nu simt cвt de greєite sunt ideile lor.” (Comentar la Evanghelia de la Ioan, omilia V, 4, pp. 32-33)

 

„Sfвntul Pavel vrea ca sг fim toюi sobri єi cu priveghere, єi Iisus Hristos ne porunceєte la fel. Cel ce este sobru єi care vegheazг, dacг-l surprinde pгcatul, imediat оl alungг; dar nebunul sau cel ce doarme nu єtie cum оl оmpresoarг pгcatul. Sг nu dormim deloc, cгci noaptea a trecut, noi suntem ziua. Sг umblгm cuviincios, ca ziua (Rom., 13, 13).” (Comentar la Evanghelia de la Ioan, omilia V, 4, p. 33)

 

„Plгcerea pe care o aduce pгcatul este scurtг, dar durerea pe care-o produce este veєnicг.” (Comentar la Evanghelia de la Ioan, omilia XXXVI, 2, p. 175)

 

„Pгcatul, оnainte de condamnarea la chinuri, оi tulburг pe cei ce-l fac, оntгrвtг conєtiinюa prin mustrгrile ei, teama єi miile de neliniєti. Ori aceste greutгюi nu sunt ele mai mari єi mai grele osteneli decвt toate sudorile оmpreunг?” (Comentar la Evanghelia de la Ioan, omilia XXXVI, 2, p. 175)

 

„Vreюi sг cunoaєteюi putreziciunea pгcatului? Consideraюi-l dupг ce l-aюi fгcut. Atunci cвnd pofta nu vг va юine оn lanюurile ei, atunci cвnd focul nu va mai arde оn vinele voastre, atunci veюi vedea ce este pгcatul. Atunci cвnd veюi fi intrat la liniєte, priviюi mвnia; consideraюi lгcomia, atunci cвnd s-a stins оn voi aceastг patimг. Nimic nu este mai urвt ca lгcomia єi ca plгcerea.” (Comentar la Evanghelia de la Ioan, omilia LII, 4, p. 257)

 

„Оn sfвrєit, nu numai cг Dumnezeu nu lasг, ci chiar El nici nu pгrгseєte, dacг nu vrem noi оnєine sг fim pгrгsiюi, iatг dovada; ascultaюi ceea ce zice El: Nu pгcatele voastre s-au fгcut zid de despгrюire оntre Mine єi voi? (Is., 40, 2). Єi iarгєi: Cei ce se оndepгrteazг de Tine vor pieri (Ps., 72, 26).Osea zice: Voi aюi uitat legea lui Dumnezeu єi Dumnezeu vг va uita pe voi (Os., 4, 6). Єi Iisus Hristos Оnsuєi zice оn Evanghelia Sa: De cвte ori am voit ca sг adun pe fiii tгi єi tu n-ai vrut (Lc., 13, 34). Isaia zice оncг: Eu am venit, єi n-am aflat pe nimeni; Eu am chemat єi nimeni nu M-a auzit (Is., 50, 2). Scriptura spune aceste lucruri, pentru a ne arгta cг noi оnєine suntem primii autori єi ai pгrгsirii noastre єi ai pieirii noastre.” (Comentar la Evanghelia de la Ioan, omilia LXVIII, 2, p. 350)

 

„Dacг, atunci cвnd aюi pгcгtuit, vг gвndiюi la viitor, оncг atunci cвnd nimeni nu pedepseєte fapta voastrг, voi sunteюi оn neliniєte єi оn оngrozire continuг; dacг vг gвndiюi la prezent nu-i veюi vedea decвt pe duєmanii voєtri; mii de bгnuieli vг agitг, veюi trгi оn dispreю єi nu veюi оndrгzni sг-i priviюi оn faюг pe cei ce v-au fгcut rгu. Ce zic eu? Chiar pe cei ce nu v-au fгcut. (…) оn interior, mustrгrile єi strigгtele conєtiinюei; оn afarг, oamenii care vг condamnг; mвnia unui Dumnezeu un iad deschis, gata sг vг оnghitг; aceste gвnduri nu vг lasг nici o odihnг.

Da, este oare o povarг mai grea єi mai incomodг ca єi pгcatul? Plumbul nu este aєa de greu ca єi el.” (Comentar la Evanghelia de la Ioan, omilia LXXXVIII, 3, p. 473)

 

 

„... pгcatului, care e mai tiranic decвt toюi barbarii.” (Omilii la Epistola cгtre Romani a Sfвntului Apostol Pavel, omilia VI, p. 100)

 

„Cгci єi iubirea banilor, єi satisfacerea poftelor absurde, єi оn fine, orice pгcat obiєnuieєte a оmbгtrвni pe cel ce-l sгvвrєeєte, dupг cum zice Scriptura: Iar ce se оnvecheєte єi оmbгtrвneєte, aproape este de pieire (Evrei 8, 13). Nu este cu putinюг a vedea un trup atвt de slгbгnogit din cauza timpului, pe cвt de slгbгnogit devine sufletul, pe cвt de putrezit єi cгzut din cauza pгcatelor. Un asemenea suflet ajunge la cea mai de jos demenюг, grгind lucruri murdare єi bвrfind, precum bгtrвnii єi cei ce se оmpleticesc pe drum din cauza beюiei. Ca єi acestora оi curg balele єi lui din gurг єi din nas, este uituc єi cu ceaюг оn ochi, єi, cu un cuvвnt, urвt єi murdar оnaintea oamenilor, iar diavolului cu uєurinюг de cucerit. Astfel sunt sufletele pгcгtoєilor.”(Omilii la Epistola cгtre Romani a Sfвntului Apostol Pavel, omilia X, p. 175)

 

„Cвnd tu faci ceea ce pгcatul voieєte, atunci te lipseєti оnsuюi de orice libertate, pe cвnd dacг оl оmpiedici, atunci mai ales оюi pгstrezi propria-юi demnitate.”(Omilii la Epistola cгtre Romani a Sfвntului Apostol Pavel, omilia XI, p. 186)

 

„Pгcatele sunt mai rele decвt viermii, deoarece aceєtia vatгmг trupul, pe cвnd pгcatele murdгresc єi vatгmг sufletul, pe care-l оmpuюesc mai grozav decвt trupul cel mвncat de viermi. Dar noi nu simюim un astfel de miros оngrozitor, fiindcг nu ne silim de a o curгюi. Nici beюivul nu simte duhoarea vinului ce iese din el, pe cвnd cel ce nu bea єi nu se оmbatг, acela simte оndatг duhoarea aceea greюoasг. Tot aєa este єi cu pгcatul. Cel ce vieюuieєte cu оnюelepciune, єtie exact mocirla оn care se cufundг pгcгtosul, єi cunoaєte bine pata cea urвcioasг ce este pe fruntea lui, pe cвnd acesta, predвndu-se pe sine rгutгюii, оntocmai ca de o beюie este ameюit, єi nici mгcar nu se cunoaєte pe sine cг e bolnav. Єi tocmai aceasta e prгpastia rгului, cг nu lasг pe cei cгzuюi оn pгcat ca sг-єi cunoascг ei оnєiєi mгrimea ticгloєiei, ci deєi stau оn mocirla aceea urвt mirositoare, ei cred cг emanг din ei miresme alese. De aceea nici nu pot a scгpa de acolo, ci plini fiind de acei viermi, ei se fгlesc ca єi cum ar fi оmpodobiюi cu pietre preюioase! De aceea nici cг voiesc de a ucide acei viermi, ci оi lasг sг se hrгneascг єi sг se оnmulюeascг оnlгuntrul lor, pвnг ce оi vor trimite єi pe ei ca hranг viermilor celor neadormiюi din viaюa viitoare.”(Omilii la Epistola cгtre Romani a Sfвntului Apostol Pavel, omilia XI, pp. 193-194)

 

„Pгcatul face pe oameni neruєinaюi.” (Comentariile sau Tвlcuirea Epistolei оntвi cгtre Corinteni, omilia III, p. 22)

 

,,Chiar de am spune mii de vorbe, totuєi nici un cuvвnt nu ar putea оnfгюiєa aєa de bine plгcerea ce o simюim dupг fapta bunг, cum єi neplгcerea єi оntristarea dupг fapta rea, pвnг ce nu facem una din douг. Numai atunci vom simюim veninul єi amгrгciunea rгului, cвnd mai оntвi vom gusta dulceaюa virtuюii. Acea amгrгciune este dezgustгtoare, greюoasг єi de nesuferit, ceea ce nu pot tгgгdui nici chiar cei ce se tгvгlesc оn rele, єi numai cвnd ne depгrtгm de rгutate, simюim cu strгєnicie veninul ei.” (Comentariile sau Tвlcuirea Epistolei оntвi cгtre Corinteni, omilia XXII, p. 234)

 

,,… aєa este pгcatul; оntrucвt este оn lucrare, el оюi aduce oarecare plгcere – dar dupг ce s-a sfвrєit, atunci mica plгcere zboarг єi оn locul ei intrг nemulюumirea єi tristeюea.” (Comentariile sau Tвlcuirea Epistolei оntвi cгtre Corinteni, omilia XVI, p. 170)

 

„Precum se оntвmplг la semгnгturi, cг cel ce seamгnг linte, nu poate sг secere grвu, fiindcг e absolut necesar ca єi sгmвnюa sг fie de aceeaєi specie ca єi planta seceratг, tot aєa se оntвmplг єi cu faptele omeneєti, оncвt cel ce introduce оn corpul sгu mвndrie, beюie sau plгceri dobitoceєti, va secera consecinюele acestora. Єi care sunt? Osвnda, pedeapsa, ruєinarea, rвsul єi altele de acest fel.” (Comentariile sau Explicarea Epistolei cгtre Galateni, p. 120)

 

„Dacг оn noi va stгpвni pгcatul, atunci noi nu facem ceea ce voim, ci ceea ce pгcatul porunceєte.” (Comentariile sau Explicarea Epistolei I cгtre Tesaloniceni, omilia V, оn vol. Comentariile sau Explicarea Epistolei cгtre Coloseni, I єi II Tesaloniceni, p. 213)

 

„Pгcatul de-ndatг atinge judecata noastrг, єi nu o lasг a fi liniєtitг, ci o tulburг єi o neliniєteєte. Se zice cг єi boala mo­lipsitoare corupe trupul єi-l prгpгdeєte. Astfel este єi pгcatul, cгci cu nimic nu se deosebeєte de mortгciune, nu doar cг conrupe mai оntвi aerul, єi apoi trupurile, ci deodatг pгtrunzвnd оn suflet. Nu vezi pe cei mo­lipsiюi de o boalг molipsitoare, cum se umflг, cum se оnvвrtesc оn toate pгrюile, cum sunt plini de putoare, cum cгutгtura lor este schimbatг, cum toюi sunt necuraюi? Astfel sunt єi pгcгtoєii, ca єi cum nu ar vedea. Cгci spune-mi: oare cel stгpвnit de pofta banilor sau a trupurilor, nu este mai bolnav decвt cel cuprins de o boalг molipsitoare? Oare nu este mai necurat de cвt toюi aceєtia, fгcвnd toate cele necinstite єi ruєinoase? Cгci ce poate fi mai scвrbos, decвt un om iubitor de bani? Cвte fac femeile curve, cвte cele ce joacг pe scena tea­trului, tot pe atвtea fac єi cei iubitori de bani. Sau mai dreptul vorbind mai degrabг se vor lгsa acelea de rele, decвt aceєtia de iubirea de argint. Sufгr deseori lucruri оnjositoare, linguєind pe cei ce nu meritг, se aratг оndrгzneюi iarгєi unde nu trebuie, pretutindeni cu neorвnduialг. De multe ori apoi linguєesc pe cei vicleni єi оn­єelгtori, care sunt poate єi inferiori lui, iar pe cei buni єi virtuoєi оn toate, оi batjocoresc.

Ai vгzut sluюenie єi neruєinare din toate pгrюile?” (Comentariile sau Explicarea Epistolei cгtre Evrei, omilia XV, p. 213)

 

„Nimic nu este mai amar ca pгcatul, iar aceasta o єtiu cei ce sunt mustraюi de cuget dupг sгvвrєirea lui, cei ce gustг o mare amгrгciune. Cгci pгcatul fiind foarte amar, stricг cu desгvвrєire cugetul єi dreapta judecatг a omului. Astfel este natura amгrгciunii, este nefolositoare.” (Comentariile sau Explicarea Epistolei cгtre Evrei, omilia XXXI, p. 357)

 

„Cг aєa e pгcatul! Ne nгuceєte sufletul. Dupг cum cei cu mari dureri de cap sau cei beюi merg оmpleticindu-se єi la оntвmplare єi cad, stгpвniюi de dorinюa pгcatului, ca de o beюie, nu mai єtiu ce fac, nu vгd nici ce-i оn faюa lor, nici ce are sг li se оntвmple.” (Omiliile despre pocгinюг, omilia a cincea, p. 85)

 

,,Odatг pгcatul nгscut, el pricinuieєte sufletului ce l-a nгscut nenumгrate dureri. Se оntвmplг cu totul altfel decвt la naєterea cea fireascг. Odatг ce femeia a nгscut, vaietele ei оnceteazг. Dimpotrivг, pгcatul tocmai dupг naєterea sa chinuieєte mai mult sufletul din care s-a nгscut.” (Cuvвnt la Duminica Lгsatului sec de brвnzг, оn vol. Omilii la Postul Mare…, pp. 33-34)

 

,,… dupг ce am nгscut оn lume copilul cel rгu, adicг pгcatul, atunci cunoaєtem urвciunea lui, atunci simюim durerile, atunci pгюim chinuri mai mari decвt femeile ce se aflг оn durerile naєterii.” (Cuvвnt la Duminica a treia a Sfвntului єi Marelui Post, оn vol. Omilii la Postul Mare…, p. 74)

 

„Uitг-te la cei ce єi-au sfвrєit viaюa trгind оn desfrвnгri, petreceri єi beюie. Unde sunt acum cei ce treceau prin piaюг cu atвta оngвmfare, urmaюi de multe slugi? Unde sunt acum cei ce se оmbrгcau cu haine de mгtase, cei ce rгspвndeau de departe mirosul de parfum, cei ce hrгneau pe trвndavi, cei care nu se dezlipeau de teatru? Unde este acum pompa lor єi slava? S-a dus tot luxul meselor bogate, sau dus tarafurile de lгutari, tгmвierile celor linguєitori, rвsul cel fгrг hotar, dezmгюul sufletesc! S-au dus petrecerile, viaюa desfrвnatг, viaюa de prisos єi fгrг de folos! Unde zburat-au, oare, acum toate acelea? Ce s-a fгcut cu trupul ce se bucura de atвta atenюie єi оngrijire? Du-te la sicriu! Priveєte praful, cenuєa єi viermii! Priveєte urвюenia din groapг, suspinг cu amar! O, dacг paguba ar merge numai pвnг la cenuєг! Dar nu! Du-te acum cu mintea de la sicriu єi viermi, la viermele cel neadormit (Marcu 9, 44, 46, 48), la focul cel nestins (Marcu 9, 43, 44, 45, 46, 48), la scrвєnetul dinюilor (Matei, 8, 12; 13, 42-50; 22, 13; 24, 51; 25, 30; Luca 13, 28), la оntunericul cel mai din afarг (Matei 8, 12; 22, 13; 25, 30), la jalea, la mвhnirea cea de dincolo, de pe celгlalt tгrвm. Du-te cu mintea la pilda bogatului nemilostiv єi a sгracului Lazгr (Luca 16, 19-31). Bogatul a fost stгpвnul multor avuюii; cu porfirг era оmbrгcat, єi dincolo n-a fost stгpвnul nici unei picгturi de apг, cвnd era оntr-o nevoie atвt de mare.” (Cuvвnt de sfгtuire cгtre Teodor cel cгzut, 9, оn vol. Despre Feciorie, Apologia vieюii monahale, Despre creєterea copiilor…, pp. 339-340)

 

,,Da, izvor al relelor, rгdгcinг єi mamг a tuturor relelor este pгcatul. Pгcatul ne paralizeazг, ne slгbгnogeєte trupul nostru!” (Omilie la vindecarea slгbгnogului coborвt prin acoperiє, оn vol. Omilii la sгracul Lazгr. Despre soartг єi Providenюг…, p. 287)

 

„Pгcatul este оntuneric, putreziciune, moarte. Cвnd ne оnvгluie, nu mai vedem dinaintea noastrг. Astfel, deєi pгєim pe un drum larg, care este drumul egoismului єi al desfгtгrilor, оn cele din urmг ne prгbuєim оn prгpastia pierzaniei.” (Din vol. Problemele vieюii, p. 336)

 

„Pгcatele sunt rгdгcina tuturor relelor. Din cauza pгcatelor оndurгm supгrгri, tulburгri, ispite єi boli.” (Din vol. Problemele vieюii, p. 360)

 

„Оnainte sг fie sгvвrєit, pгcatul оntunecг mintea єi оnєealг gвndul. Abia dupг ce este sгvвrєit оєi aratг adevгrata faюг, pricinuind durere neоntreruptг єi distrugвnd оndrгzneala conєtiinюei.” (Din vol. Problemele vieюii, p. 360)

 

„... pгcatul оєi are comoєtenitoare a lui pedeapsa оncг оnainte de pedeapsг, оn оnsгєi fгptuirea lui (...)” (Scrisori din exil, 17 scrisori cгtre Olimpiada, scrisoarea XIII, 3b, оn vol. Scrisori din exil. Cгtre Olimpiada єi cei rгmaєi credincioєi. Despre deprimare, suferinюг єi Providenюг…, p. 218)

 

,,Єi, ca sг єtii cг pгcatul este mai istovitor decвt toate, ascultг-l pe proorocul, care zice: Ca o sarcinг grea apгsat-au asupra mea (Ps., 37, 5-6). Dar nu numai cг este greu, ci єi urвt mirositor. Cгci adaugг: оmpuюitu-s-au єi au putrezit rгnile mele. Ai vгzut cг pгcatul nu este numai greu, ci єi urвt mirositor? Оnvaюг acum din cele ce urmeazг єi de unde se naєte el, cгci zice: de la faєa nebuniei mele. Prin urmare, nebunia ni se face pricinг a toate relele.” (A aceluiaєi certare cгtre cei ce pleacг de la slujbг єi se duc la hipodrom єi la spectacole. Asemenea єi cвtг grijг se cuvine sг avem faюг de fraюii cгsгtoriюi, оn vol. Cateheze baptismale, pp. 102-103)

 

„Care este deci starea pгcatului? Este o stare de letargie єi de somn. Este o stare de moarte. Este o stare de ruєine. Este o stare de nebunie.

Este o stare de somn funest. Mortal pentru douг motive. Pгcгtosul adormit оn viaюa lui vinovatг suferг douг pericole: cel al neprivegherii, cel al nesimюirii єi al nepгsгrii.” (Din vol. Bogгюiile oratorice, p. 305)