POSTUL (cвnd postim, sг nu privim la ostenelile postului, ci la folosul dobвndit prin el) 


Мы поможем в написании ваших работ!



ЗНАЕТЕ ЛИ ВЫ?

POSTUL (cвnd postim, sг nu privim la ostenelile postului, ci la folosul dobвndit prin el)



 

„De posteєti, nu te gвndi la traiul rгu pricinuit de post, ci la tihna ce юi-oaduce traiul acesta rгu.” (Cuvвnt de laudг la toюi Sfinюii din toatг lumea care au suferit mucenicia, III, оn vol. Predici la sгrbгtori оmpгrгteєti єi cuvвntгri de laudг la sfinюi, pp. 530-531)

POSTUL (folosul postului)

 

„Cг dupг cum оmbuibarea cu mвncare este pricinг єi prilej de nenumгrate rele pentru oameni, tot aєa єi postul єi dispreюul pвntecelui ne este totdeauna pricinг de nespuse bunгtгюi. La оnceput, cвnd Dumnezeu a fгcut pe om, єtiind cг postul trebuie sг-i fie mai cu seamг leacul pentru mвntuirea sufletului, оndatг, chiar de la оnceput, i-a dat celui оntвi-zidit aceastг poruncг єi i-a zis: Din tot pomul cel din rai sг mвncaюi, dar din pomul cunoєtinюei binelui єi rгului sг nu mвncaюi (I Cor., 6, 10). Icoanг a postului a fost spusa: Din acesta mгnвncг! єi: Din acesta nu mвnca! ”. (Omilii la Facere, omilia I, II, оn col. PSB, vol. 21, p. 33)

 

„Vezi-mi acum єi cвte bunгtгюi aduce postul!

Moise a putut sг ia plгcile legii dupг ce a postit patruzeci de zile. Dar cвnd, la coborвrea de pe munte, a vгzut nelegiuirea poporului, a aruncat la pгmвnt єi a sfгrвmat plгcile pe care cu atвta оnfrвnare le dobвndise, pentru cг a socotit cг este o nebunie ca un popor beat єi nelegiuit sг primeascг legea Stгpвnului. De aceea acest minunat prooroc a avut iarгєi nevoie de alte patruzeci de zile de post ca sг poatг primi єi aduce de sus alte plгci оn locul celor sfгrвmate din pricina fгrгdelegii poporului. Marele Ilie a postit atвtea єi atвtea zile; єi, pentru cг a postit, a scгpat de tirania morюii, s-a urcat оn cer cu o cгruюг de foc єi nici pвnг azi n-a єtiut ce-i moartea. Iar Daniil, bгrbatul doririlor, dupг ce a postit multe zile, a fost оnvrednicit de acea minunatг vedenie; a pus frвu furiei leilor єi i-a fгcut blвnzi ca niєte oi, nu schimbвndu-le firea, ci schimbвndu-le voinюa, cu toate cг le rгmгsese cruzimea. Ninivitenii, apoi, folosindu-se de post, au schimbat hotгrвrea Stгpвnului. Au pus la post nu numai pe oameni, ci єi pe animale; єi aєa, despгrюindu-se fiecare de obiceiurile lui rele, au aplecat spre milostivire pe Stгpвnul tuturora. Dar pentru ce sг mai vorbesc de robi – cu toate cг pot оnєira єi pe alюii mulюi, atвt din Vechiul cвt єi din Noul Testament, care au strгlucit prin post – cвnd ar trebui sг venim la Stгpвnul nostru obєtesc al tuturora? Cг єi Domnul nostru Iisus Hristos, єi El, dupг ce a postit patruzeci de zile, a оnceput lupta cu diavolul, dвndu-ne tuturor pildг, ca sг ne оnarmгm cu postul; єi dupг ce ne-am оntгrit cu postul sг pornim la lupta cu diavolul.

Dar poate cineva din cei care au privirea pгtrunzгtoare єi sunt ascuюiюi la minte mг va оntreba:

– Dar pentru ce Stгpвnul a postit tot atвtea zile cвt єi robii єi n-a depгєit numгrul de zile?

– Nu s-a petrecut asta fгrг rost єi la оntвmplare, ci cu оnюelepciune єi potrivit nespusei Lui iubiri de oameni. Ca sг nu se creadг cг a venit оn aparenюг pe pгmвnt, ca sг nu se creadг cг n-a luat trup sau cг a fost оn afarг de firea omeneascг, de aceea a postit tot atвtea zile єi n-a mai adгugat zile, ca sг оnchidг gura celor cu gвnd neruєinat de ceartг. Dacг aєa, cг a postit patruzeci de zile, єi tot mai sunt unii оncг єi acum care оndrгznesc sг spunг cг n-a avut trup omenesc, ce n-ar fi оndrгznit sг zicг dacг prin preєtiinюa Lui nu le-ar fi tгiat єi acest prilej? De asta n-a vrut sг posteascг mai multe zile, ci tot atвtea cвt єi robii, ca sг ne оnveюe cu fapta cг a avut єi El acelaєi trup ca єi noi, cг nu era оn afara firii omeneєti. Ne-au arгtat, dar, єi robii, ne-a arгtat-o єi Stгpвnul, cг mare e puterea postului єi mult e cвєtigul pe care postul оl aduce sufletului”. (Omilii la Facere, omilia I, III-IV, оn col. PSB, vol. 21, pp. 34-35)

 

„Postul este hranг sufletului; єi dupг cum hrana trupeascг оngraєг trupul, tot aєa єi postul face mai puternic sufletul, оl face mai uєor, оi dг aripi, оl face sг stea la оnгlюime, sг se gвndeascг la cele de sus єi sг se ridice mai presus de plгcerile єi dulceюile acestei vieюi. Єi dupг cum corгbiile uєoare strгbat mai iute mгrile, iar dacг sunt оncгrcate peste mгsurг se scufundг, tot aєa єi postul face mai uєoarг mintea єi o pregгteєte sг strгbatг cu uєurinюг oceanul acestei vieюi; o face sг se оndrгgosteascг de cer єi de cele din cer, sг socoteascг o nimica pe cele din lumea aceasta єi sг treacг pe lвngг ele cu mai multг nepгsare decвt pe lвngг umbrг єi vis.” (Omilii la Facere, omilia I, IV, оn col. PSB, vol. 21, pp. 35-36)

 

„Nicгieri nu mai e astгzi turburare, nici strigгt, nici tгiere de vite, nici alergгturile bucгtarilor. Toate s-au dus, iar oraєul nostru seamгnг cu o femeie cuminte, cu bunг-cuviinюг єi оnюeleaptг. Cвnd mг gвndesc la schimbarea grabnicг petrecutг astгzi єi mг duc cu gвndul la neorвnduiala zilei de ieri, mг mir єi mг minunez de puterea postului; cг a intrat оn cugetul fiecгruia, i-a schimbat gвndul, i-a curгюit mintea, nu numai a conducгtorilor, ci єi a conduєilor; nu numai a bгrbaюilor, ci єi a femeilor; nu numai a celor liberi, ci єi a robilor; nu numai a bogaюilor, ci єi a sгracilor; nu numai a celor ce єi-au fгcut cultura оn limba greceascг, ci єi a celor barbari. Dar pentru ce vorbesc eu de conducгtori єi de supuєi? Chiar cugetul celui ce poartг pe cap diadema оmpгrгteascг aratг aceeaєi supunere ca єi ceilalюi. Nu mai poюi vedea astгzi deosebire оntre masa bogatului єi masa sгracului. Pretutindeni mвncгruri simple: s-au dus mвncгrurile scumpe єi gгtite cu migalг; astгzi ne apropiem de masa aceasta sгracг cu mai multг plгcere decвt atunci cвnd ni se puneau оn faюг mвncгruri pregгtite cu fel de fel de dresuri єi mult vin”. (Omilii la Facere, omilia II, I, оn col. PSB, vol. 21, p. 39)

 

„Da, postul istoveєte trupul єi pune frвu zburdгrilor celor fгrг de rвnduialг, dar face sufletul mai limpede, оl оntraripeazг, оl face sг se suie la оnгlюimi, оl face uєor”. (Omilii la Facere, omilia X, II, оn col. PSB, vol. 21, p. 117)

 

„Nouг ne e dulce primгvara postului fiindcг obiєnuieєte a domoli talazuri nu de ape, ci de pofte dobitoceєti єi ne pune cununг nu din flori, ci de haruri duhovniceєti - cг zice Scriptura: Cununг a harurilor vei lua pe creєtetul tгu (Pilde l, 9). Rвndunica, venind, nu goneєte iarna precum goneєte postul, venind, iarna patimilor cugetului nostru. Nu se mai luptг sufletul cu trupul, nici nu se mai rгscoalг robul оmpotriva stгpвnului, ci tot acest rгzboi al trupului se curmг.” (Cele dintвi omilii la Facere, cuvвntul оntвi, p. 8)

 

„Postul sгdeєte оn sufletul omului filozofie, face din om оnger, doboarг puterile cele netrupeєti; dar nu postul singur, ci e nevoie єi de rugгciune; єi оn primul rвnd de rugгciune”. (Omilii la Matei, omilia LVII, IV, оn col. PSB, vol. 23, p. 667)

 

„Omul care se roagг cum trebuie єi posteєte nu are nevoie de multe lucruri; iar omul care nu are nevoie de multe lucruri nu poate оndrгgi banii єi averile, ci este оnclinat spre milostenie. Cel care posteєte este uєor єi оnaripat; se roagг cu mintea treazг, postul stinge poftele cele rele, pogoarг mila lui Dumnezeu, smereєte sufletul оngвmfat. De aceea єi apostolii posteau aproape totdeauna. Cel care se roagг єi posteєte are douг aripi єi este mai uєor decвt vвntul. Cвnd se roagг nu cascг, nu se оntinde, nu amorюeєte, cum pгюesc cei mai mulюi, ci este mai iute ca focul єi este mai presus de pгmвnt. De aceea mai cu seamг unul ca acesta este duєman єi vrгjmaє demonilor. Nimic nu este mai puternic ca un om care se roagг cum trebuie. Dacг o femeie a avut puterea sг оnduplece pe un judecгtor crud care nici de Dumnezeu nu se temea єi nici de oameni nu se ruєina (Luca 18, 2-8), cu mult mai mult va atrage asupra sa mila lui Dumnezeu cel care se roagг neоncetat Lui, care-єi оnfrвneazг pвntecele єi alungг de la el desfгtarea єi оmbuibarea”. (Omilii la Matei, omilia LVII, IV, оn col. PSB, vol. 23, p. 667)

 

,,Nu vezi оmpotriva cui este оndreptatг lupta noastrг? Este оndreptatг оmpotriva puterilor cele netrupeєti. Deci cum, dacг noi suntem trupuri, vom putea sг ne apropiem de dвnєii? Dacг cineva luptвndu-se cu un om, єi оncг are nevoie de a se оnfrвna оn mвncгri, dar mai vвrtos cвnd are a se lupta cu dracii!” (Comentariile sau Tвlcuirea Epistolei оntвi cгtre Corinteni, omilia XIII, pp. 136-137)

 

„Beюia єi оmbuibarea, prin tirania patimii, ne leagг mвinile la spate єi ne dau patimii, ca unei cumplite stгpвne, prizonieri єi robi; postul, оnsг, gгsindu-ne legaюi єi оnrobiюi, ne dezleagг legгturile, ne scapг de tiranie єi ne readuce la libertatea de mai оnainte. Aєadar, cвnd postul luptг cu duєmanii noєtri, cвnd ne scapг de robie єi cвnd ne aduce din nou la libertate, ce altг dovadг mai mare cauюi de prietenia postului, de prietenia lui pentru neamul omenesc? Iar dovada cea mai mare de prietenia postului este cг iubeєte pe cei ce оl iubesc єi urгєte pe cei ce оl urгsc.

Vrei sг afli cвtг podoabг este pentru oameni postul, cвtг pazг єi cвtг siguranюг? Gвndeєte-te la fericitul єi minunatul neam al monahilor! Aceєtia au fugit de zgomotele lumii, s-au suit оn vвrfurile munюilor,єi-au fгcut chilii оn liniєtea pustiei, ca оntr-un port liniєtit, єi єi-au luat postul tovarгє єi оmpreunг-locuitor pentru оntreaga lor viaюг. Єi i-a fгcut din oameni оngeri. Dar nu numai pe aceia! Nu, ci postul ridicг la оnгlюime pe toюi cei pe care-i gгseєte cu dragoste de post. Moise єi Ilie, turnurile profeюilor din Vechiul Testament, deєi erau mari єi strгluciюi єi prin celelalte fapte ale lor єi aveau multг оndrгznire cгtre Dumnezeu, totuєi, cвnd voiau sг se apropie de Dumnezeu єi sг vorbeascг cu El, atвt cвt omeneєte este cu putinюг, la post fugeau; єi prin mвinile postului, se apropiau de Dumnezeu. De asta єi Dumnezeu, la оnceput, cвnd a fгcut pe om, l-a dat оndatг оn braюele postului, оncredinювnd postului, ca unei mame pline de iubire єi unui preabun dascгl, mвntuirea omului.

Porunca datг omului: Din tot pomul din rai sг mвncaюi, dar din pomul cunoєtinюei binelui єi rгului sг nu mвncaюi (Facerea 2, 16-17), este poruncг de post. Dacг оn rai a fost neapгratг trebuinюг postul, cu mult mai mult оn afarг de rai; dacг leacul a fost folositor оnainte de rгnire, apoi cu mult mai mult dupг rгnire; dacг arma ne-a fost bunг cвnd оncг nu se pornise оmpotriva noastrг rгzboiul dat de pofte, apoi cu mult mai mult ne este de neapгratг trebuinюг ajutorul dat de post dupг ce a оnceput lupta aceasta atвt de mare, єi a poftelor, єi a dracilor. Dacг Adam ar fi ascultat de aceastг poruncг, n-ar mai fi auzit a doua poruncг, care zice: Pгmвnt eєti єi оn pгmвnt te vei оntoarce!; dar pentru cг n-a ascultat de porunca postului, pentru aceasta: moarte, griji, osteneli, supгrгri єi o viaюг mai оmpovгrгtoare decвt moartea; pentru aceasta spini єi ciulini; pentru aceasta, oboseli, dureri єi o viaюг plinг de chin.” (Omiliile despre pocгinюг, omilia a cincea, pp. 79-81)

 

„Admirг dar postul єi primeєte-l cu braюele deschise! Cвnd єi оn cuptor te ajutг єi оn groapa cu lei te pгzeєte, cвnd alungг demoni, cвnd schimbг hotгrвrea lui Dumnezeu, cвnd potoleєte furia patimilor, cвnd ne aduce din nou libertatea, cвnd face multг liniєte оn gвndurile noastre, cum sг nu fie, oare, cea mai mare nebunie sг fugim єi sг ne temem de post, care are оn el atвt de multe bunгtгюi?

Vrei sг spui cг ne slгbгnogeєte trupul? Dar cu cвt se stricг omul nostru dinafarг, cu atвt se оnnoieєte cel dinгuntru, zi de zi (II Corinteni 4, 16). Dar, mai bine spus, dacг ai vrea sг cercetezi cu de-amгnuntul postul, vei vedea cг este mama bunг-stгrii trupului nostru. Dacг nu crezi cuvintelor mele, оntreabг pe doctori єi te vor lгmuri deplin. Doctorii numesc postul mama sгnгtгюii єi spun cг guta, durerile grozave de cap, apoplexia, dropica, umflгturile, furunculele єi alte nenumгrate boli vin din trai bun єi din оmbuibare; sunt ca niєte pвrвiaєe rele dintr-un izvor foarte rгu, care vatгmг єi bunгstarea trupului, єi curгюenia sufletului.” (Omiliile despre pocгinюг, omilia a cincea, p. 92)

 

,,Dar vei zice, poate: postul slгbeєte trupul. Dar ascultг ce оnvaюг Sfвnta Scripturг: Chiar dacг omul nostru cel din afarг se trece, cel dinlгuntru оnsг se оnnoieєte din zi de zi (II Cor. 4, 16). Afarг de aceasta, dacг vei cumpгni lucrul mai cu de-amгnuntul, vei afla cг postul este chiar folositor sгnгtгюii. Оntreabг pe doctori, єi ei cumpгtarea єi оnfrвnarea o vor numi mamг a sгnгtгюii, pe cвnd din оmbuibare єi din viaюa cea desfгtatг provin mii de boli.” (Cuvвnt la Duminica Lгsatului sec de brвnzг, оn vol. Omilii la Postul Mare…, pp. 37-38)

 

,,Secera duhului tгu, care se tocise prin necumpгtare, prin post iarгєi se va ascuюi; pregгteєte-te de cгlгtorie la cer, pгєeєte pe calea cea asprг єi оngustг, cгci cel subюiat prin post poate mai uєor sг treacг prin uєa cea strвmtг. Furtuna patimilor trebuie acum sг o liniєteєti, valurile poftelor celor fгrг rвnduialг sг le domoleєti, corгbioara sufletului tгu sг o scapi, sг оntrebuinюezi toatг prevederea єi vei fi un cвrmaci duhovnicesc. La toate acestea postul ne dг prilej єi оnvгюгturг.” (Cuvвnt la Duminica a patra a Sfвntului єi Marelui Post, оn vol. Omilii la Postul Mare…, p. 82)

 

,,Cгci ce bunгtate nu ne vine din post? Toate sunt pline de liniєte єi pace curatг. Oare nu єi casele sunt eliberate de tulburare єi alergгturг єi de toatг agitaюia? Dar mai оnainte de case mintea celor ce postesc se bucurг de aceastг liniєtire. Єi tot oraєul urmeazг [apoi] bunei rвnduieli a munюii єi a caselor[328]. Cгci nici seara nu se mai aud cвntгreюi, nici ziua agitatori єi beюivi, nici cei ce strigг ori bгtгioєi, ci peste tot se poate vedea multг liniєtire.” (Cinci cuvвntгri despre Ana єi Samuel, cuvвntul I, оn vol. Omilii єi cuvвntгri despre educaюia copiilor…, pp. 6-7)

 

„Trebuie sг primim postul cu bucurie, nu cu fricг єi pгrere de rгu, cгci nu este оnfricoєгtor pentru noi, ci pentru diavoli, оn cazul demonizaюilor, mult poate face postul, mai ales cвnd este оnsoюit, de sora sa bunг, care este rugгciunea. De aceea, Hristos a spus: Acest neam de demoni nu iese decвt numai cu rugгciune єi cu post (Mt., 17, 21).

Aєadar, dat fiind faptul cг postul оi alungг departe pe vrгєmaєii mвntuirii noastre, trebuie sг оl iubim, nu sг ne temem de el.” (Din vol. Problemele vieюii, p. 348)

 

„De ce dovadг a binefacerilor postului mai avem nevoie, atunci cвnd єtim cг el luptг оmpotriva diavolului єi ne izbгveєte de robia pгcatului?” (Din vol. Problemele vieюii, p. 348)

 

Mi-e fricг de post pentru cг stricг єi slгbeєte trupul, poate cг spui tu. Dar sг єtii cг cг cвt se stricг materia omului, pe atвt se оnnoieєte sufletul sгu (vezi 2 Cor., 4, 16). Pe de altг parte, dacг vrei sг cercetezi bine lucrurile, vei vedea cг postul are grijг de sгnгtatea trupului. Iar dacг nu crezi cuvintele mele, оntreabг-о pe doctori, sг-юi zicг ei mai bine. Aceєtia spun cг sгnгtatea este menюinutг prin cumpгtare la mвncare, pe cвnd lгcomia duce la tot felul de boli, care distrug trupul.” (Din vol. Problemele vieюii, p. 350)

 

,,Nu aveaюi nevoie de atвta оndemn єi sfat оn vremea sfвntului post cвt aveюi acum. Cгci atunci postirea vг оnюelepюea fгrг sг vreюi. Acum оnsг mг tem єi mг оnfricoєez de lipsa de atenюie[329] єi de uєurгtatea ce se nasc din ea.” (Оndemnul aceluiaєi ca sг ne depгrtгm de desfгtгri, de lux єi de beюie mai mult decвt orice, buna mгsurг. Cuvвnt cгtre neofiюi, оn vol. Cateheze baptismale, p. 87)

 

„Totul se оnalюг, se curгюг, se sfinюeєte prin post. Prin post Moise dг legea poporului lui Dumnezeu. Prin post Ilie meritг apoteoza carului de foc, Daniel оmblвnzeєte leii, cei trei tineri evrei ce postesc, оmblвnzesc flгcгrile focului prin virtutea lor de cumpгtare єi de post.” (Din vol. Bogгюiile oratorice, p. 469)

POSTUL (roadele postului)

 

,,… iarг el (Iona – n.n.) s-a dus apoi acolo єi a vestit hotгrвrea Domnului pentru pierderea cetгюii. Ninivitenii au auzit aceasta, au crezut cuvintele lui, nu le-au nesocotit, ci s-au grгbit оndatг la post, bгrbaюi єi femei, єi robi єi stгpвni, cгpetenii єi supuєi, copii єi bгtrвni; ba chiar nici animalele cele fгrг de minte n-au fost scutite de pгzirea acestei datorii. Pretutindeni se vedeau haine de pocгinюг, pretutindeni cenuєг, pretutindeni lacrimi єi suspine. Оnsuєi оmpгratul s-a pogorвt de pe tron, a depus coroana sa єi s-a оmbrгcat оn vestmвnt de pocгinюг; єi cu chipul acesta ei au mвntuit cetatea de pieire. Aici s-a putut vedea ceva rar, adicг porfira stвnd оndгrгt, оn dosul hainei celei de pocгinюг. Ceea ce n-a putut porfira, a isprгvit vestmвntul cel de pocгinюг, iar ce n-a putut coroana, a putut cenuєa.

Aєadar, vezi cвt de adevгrat este ceea ce zic eu, cг cineva nu trebuie sг se teamг de post, ci sг se teamг de viaюa cea desfгtatг, de lгcomie єi de оmbuibare. Оndoparea єi оmbuibarea au zguduit cetatea Ninivei єi au dus-o aproape de pieire. Postul оnsг iarгєi a оntгrit cetatea.

Cu postul a intrat Daniil оn groapa leilor, umblвnd printre fiarele acelea grozave ca printre niєte oi. Cu postul au intrat cei trei tineri оn cuptorul cel оnfocat din Babilon, mult timp petrecвnd оn flacгrг. Iatг rodurile cele mгrite ale postului!” (Cuvвnt la Duminica Lгsatului sec de brвnzг, оn vol. Omilii la Postul Mare…, pp. 36-37)

 

,,Cвnd tu оnsг vei lua doctoria postului cu cumpгtare trupeascг єi cu trezvie sufleteascг, ea va putea curгюi multe din pгcatele tale cele vechi.” (Cuvвnt la Duminica Lгsatului sec de brвnzг, оn vol. Omilii la Postul Mare…, p. 38)

POSTUL (nepostirea - gravitatea)

 

„Adam trebuia sг pгzeascг porunca єi n-a fгcut-o. A fost biruit de neоnfrвngerea pвntecelui; n-a ascultat єi a fost osвndit la moarte. Vicleanul demon, vrгjmaєul acela cumplit a neamului nostru, a vгzut traiul din paradis al celui dintвi-zidit, a vгzut viaюa aceea lipsitг de necazuri, a vгzut cг omul, оmbrгcat оn trup, trгieєte ca un оnger pe pгmвnt; de aceea, vrвnd sг-l оmpiedice єi sг-l doboare, cu nгdejdea unor mari fгgгduinюe, i-a luat omului єi pe cele ce le avea оn mвini. Atвt de cumplit lucru este sг nu rгmвi оn hotarele tale proprii, ci sг doreєti mai mult! Asta o aratг un оnюelept care spune: Prin pizma diavolului moartea a intrat оn lume (Оnю. Sol., 2, 24). Ai vгzut, iubite, cг de la оnceput din pricina оmbuibгrii cu mвncare a venit moartea pe lume? Iatг, оnsг, cг єi mai tвrziu dumnezeiasca Scripturг оnvinuie necontenit оmbuibarea cu mвncare єi bгuturг. Uneori spune: A єezut poporul de a mвncat єi a bгut єi s-a оngrгєat єi s-a оngroєat єi a zvвrlit din picioare cel iubit (Deut., 32, 15). Locuitorii Sodomei au atras asupra lor urgia cea mare a lui Dumnezeu єi din pricina asta, pe lвngг celelalte pгcate. Ascultг cг o spune proorocul: Aceasta e fгrгdelegea Sodomei, cг s-au desfгtat cu sгturare de pвine (Iez., 16, 49). Оmbuibarea este, deci, un fel de izvor, un fel de rгdгcinг a tuturor relelor”. (Omilii la Facere, omilia I, II, оn col. PSB, vol. 21, pp. 33-34)



Поделиться:


Последнее изменение этой страницы: 2017-01-26; просмотров: 100; Нарушение авторского права страницы; Мы поможем в написании вашей работы!

infopedia.su Все материалы представленные на сайте исключительно с целью ознакомления читателями и не преследуют коммерческих целей или нарушение авторских прав. Обратная связь - 3.21.97.61 (0.031 с.)