PLГCERILE (efemeritatea оnєelгtoarelor plгceri)

 

„Cгci ce este plгcerea? Nu este oare umplerea stomacului, оntinderea de mese sibaritice, legгturile cu femei frumoase, cu care prilej oamenii se tгvгlesc ca porcii оn mocirlг?

Dar sг lгsгm asta la o parte! Sг analizгm plгcerea єi sг vedem dacг nu cumva este ceva zadarnic єi fгrг nici un preю!

Єi, dacг vrei, sг оncepem cu aceea care pare mai plгcutг, adicг plгcerea de a chefui, de a te оmbuiba cu mвncгruri єi bгuturi.

Aratг-mi: cвt dureazг aceastг plгcere єi cвt timp din zi poate sг vг stгpвneascг? Dureazг atвt cвt nici nu se poate observa bine. Оndatг ce te-ai sгturat, plгcerea s-a stins; chiar оnainte de a te sгtura, plгcerea s-a dus mai iute ca un єuvoi. Plгcerea dispare cвnd mвncarea єi bгutura au ajuns оn gвtlej, єi nu se coboarг o datг cu ele оn stomac; o datг ce a trecut de limbг, єi-a pierdut toatг puterea. Voi trece sub tгcere celelalte neplгceri, nu voi mai vorbi de furtuna provocatг de plгcerea de a te оmbuiba cu mвncгruri єi bгuturi. Omul care nu s-a оmbuibat cu mвncгruri єi bгuturi, nu numai cг se aflг оntr-o stare mai plгcutг, dar se simte єi mai uєor decвt cel cгruia i se sfвєie stomacul din pricina ghiftuielii. Proverbul spune: Somn sгnгtos are cel cumpгtat la stomac (Оnю. Sir., 31, 22). Trebuie sг-юi mai vorbesc de boli, greюuri, nenorociri, cheltuieli zadarnice? Sг-юi mai spun cвt de multe acuzaюii, cвt de multe uneltiri, cвt de multe defгimгri odrгslesc pe buzele celor pe care i-ai ghiftuit? Mi s-ar putea obiecta:

- Nu poюi spune оnsг cг nu-i un lucru plгcut sг ai legгturi cu femei!

- Dar care plгcere este оnsoюitг de atвta ruєine ca aceastг legгturг?

Deocamdatг, оn analizarea acestei plгceri sг nu menюionгm celelalte necazuri care оnsoюesc оn chip firesc legгtura cu femeile: bгtгile dintre оndrгgostiюi, luptele dintre rivalii оn dragoste, acuzaюiile, ci sг presupunem un om care se bucurг cu deplinг putere de legгtura sa, un om care n-are nici un rival оn dragoste, care nu-i dispreюuit de iubita sa єi care poate sг cheltuiascг cu ea bani ca dintr-un izvor, cu toate cг este imposibil ca оn legгtura cu o femeie sг stea оmpreunг toate aceste condiюii. Este absolut necesar ca acela care vrea sг nu aibг nici un rival оn dragoste sг-єi cheltuiascг toatг averea lui spre a birui pe alюi pretendenюi prin dгrnicia lui, iar dacг nu vrea sг cheltuiascг averea de teama sгrгciei, atunci este dispreюuit de amanta lui єi aruncat pe uєг afarг. Sг presupunem оnsг cг nu se оntвmplг nimic din toate acestea, cг totul оi merge dupг pofta inimii. Poюi sг-mi arгюi оn ce constг plгcerea ce o ai de pe urma legгturii tale cu femeile? Nu, cгci plгcerea nu iese la ivealг nici chiar оn timpul sгvвrєirii actului, iar dupг sгvвrєirea actului, s-a stins єi plгcerea. Aєa-numita plгcere ce o simюea оn timpul actului nu este plгcere, ci frгmвntare, tulburare, durere, furie, mare zguduire єi fierbere.

Printre monahi o astfel de plгcere nu se vede. Sг nu fie! Plгcerea pe care o avem noi єi o оncercгm noi nu tulburг niciodatг sufletul cu furtuni, nu aduce asupra sufletului frгmвntare єi zguduire. Este o plгcere curatг, fгrг umbrг, plinг de slavг, fгrг de sfвrєit, cu mult mai puternicг єi cu mult mai multe satisfacюii decвt plгcerea voastrг.

Cг e mai plгcutг plгcerea noastrг decвt a voastrг se vede de acolo cг, dacг vг ameninюг cineva, vг оndepгrtaюi de plгcere. Dacг, de pildг, оmpгratul ar da o poruncг prin care sг ameninюe cu moartea pe cei ce cautг plгcerea, cei mai mulюi oameni se vor depгrta de ea, pe cвnd noi, chiar dacг ne-ar ameninюa cineva cu nenumгrate morюi, nu vom dispreюui plгcerea noastrг, ci mai degrabг vom rвde de o astfel de poruncг. Prin urmare, plгcerea noastrг este suveranг, mai plгcutг decвt a voastrг, nu se poate compara cu ea.” (Apologia vieюii monahale, 9-10, оn vol. Despre Feciorie, Apologia vieюii monahale, Despre creєterea copiilor…, pp. 236- 238)