PETRECERILE (consecinюele petrecerilor necuviincioase)

 

„... cг dacг petrecerea nu este trebuitoare nici unei vвrste mai оnaintate, nici unei firi slabe, ba оncг pricinuitoarea morюii, єi a morюii celei veєnice, apoi ce am putea zice despre bгrbaюii care petrec?“ (Tвlcuiri la Epistola оntвi cгtre Timotei, omilia a XIII-a, p. 138)

 

„Moare cineva trгind, cвnd оєi petrece viaюa оn desfгtгri. Cum? Un asemenea om trгieєte numai pentru pвntece, єi cu pвntecele, iar cu celelalte simюuri deloc. Cum? El nu vede ceea ce trebuie sг vadг, nu aude ceea ce trebuie sг audг, nu grгieєte ceea ce trebuie sг grгiascг, єi nici nu face ceea ce fac cei vii, ci dupг cum cel оntins pe pat are ochii оnchiєi, єi nu mai simte nimic din cele ce se petrec, tot aєa єi acesta, sau mai bine zis, chiar mai rгu decвt cel mort. Cгci acela este deopotrivг de nesimюitor єi оn cele bune, єi оn cele rele, pe cвnd acesta simte numai pe cele rele, оn timp ce pe cele bune nu le simte deloc єi rгmвne nemiєcat. Nimic din cele ale vieюii viitoare nu-l miєcг, aєa cг deja a murit єi se gгseєte ca оntr-o groapг оntunecatг, sau ca оntr-o peєterг plinг de toatг necurгюia, cгci l-a primit оn pвntecele ei єi оl юine veєnic оn оntuneric, ca pe cei morюi.

Cвnd el оєi petrece оntreaga viaюг mвncвnd єi оmbгtвndu-se, oare nu este оn оntuneric? Oare nu este mort? Єi chiar dimineaюa cвnd se pare cг ar fi treaz, el totuєi nu are o privire curatг, din cauzг cг nici seara nu se poate stгpвni de a nu bea vin, iar оn viitor este stгpвnit veєnic de pofta de a bea. Оl poate vedea cineva petrecвnd prin tвrguri єi оnainte de prвnz, єi la amiazг, iar noaptea оntreagг o petrece оntr-un somn adвnc, єi mai cu seamг dimineaюa. Dar pe un asemenea om оl vom numгra noi cu cei vii? Єi ce ar putea spune cineva de viforul cel mare de furtuni ce a pгtruns оn sufletul єi оn trupul sгu din cauza dezmierdгrilor? Dupг cum оntunericul cel оntr-una provocat de nori nu lasг raza soarelui sг strгluceascг cum trebuie, aєa єi aburii ce se ridicг din vin єi dezmierdгri оmpiedicвnd creierul (encefalul) єi stвnd deasupra lui ca un nor gros, nu lasг cugetul sг se оntindг mai departe de el єi-l юin prizonier ca оntr-o noapte оntunecatг. Cвtг vijelie nu este oare оnгuntrul acestui om?” (Tвlcuiri la Epistola оntвi cгtre Timotei, omilia a XIII-a, pp. 139-140)

 

,,… viaюa de chef єi de petreceri te face sг uiюi pe Dumnezeu.” (Omilii la sгracul Lazгr, cuvвntul I, оn vol. Omilii la sгracul Lazгr. Despre soartг єi Providenюг…, p. 40)

PILDELE („Єi fгrг pilde nu le grгia nimic”[322])

 

„Dupг ce evanghelistul ne-a arгtat care era gвndul lui Hristos, anume cг le grгia оn pilde, nu pentru ca ascultгtorii Sгi sг nu priceapг nimic, ci ca sг-i facг sг-L оntrebe, evanghelistul a adгugat: Єi fгrг de pilde nu le grгia nimic, cu toate cг Hristos a grгit multe fгrг pilde”. (Omilii la Matei, omilia XLVII, I, оn col. PSB, vol. 23, p. 545)

 

„- Dar pentru care pricinг Hristos le grгieєte apostolilor Sгi mai departe tot оn pilde, deєi cгrturarii єi fariseii nu mai erau de faюг?

- Le grгieєte оn pilde pentru cг оn urma оnvгюгturilor lui Hristos au ajuns mai pricepuюi, aєa cг puteau оnюelege pildele Sale. Оntr-adevгr, dupг ce le-a spus toate pildele a оntrebat: Aюi оnюeles toate acestea? Iar ei I-au spus: Da, Doamne! (Matei 13, 51). Astfel pildele, pe lвngг celelalte оnvгюгturi, au sгvвrєit єi acest mare lucru: i-au fгcut pe apostoli єi mai ascuюiюi la minte”. (Omilii la Matei, omilia XLVII, II, оn col. PSB, vol. 23, p. 547)

 

PIZMA (gravitatea)

 

„Cumplit lucru este pizma, iubiюilor, cumplit, fiindcг ea оnєalг pe cine­va a dispreюui оnsгєi a sa mвntuire. Aєa s-a pierdut pe sine Cain, iar mai nainte de dвnsul s-a pierdut єi diavolul, care a alungat pe Adam din Rai. Ast­fel єi Saul a chemat drac viclean оmpotriva sufletului sгu, єi chemвndu-l, ia­rгєi a pizmuit pe doctor, cгci aєa este pizma. Єtia cг s-a mвntuit, єi voia mai degrabг a se pierde decвt a vedea cinstit pe cel ce l-a mвntuit. Єi ce ar putea fi mai grozav ca aceastг patimг? Nu ar greєi cineva dacг ar numi-o nгscгturг a diavolului. Оntr-оnsul se gгseєte rodul slavei deєarte, sau mai bine zis rгdгcina; cгci pe amвndouг aceste rele el le fгureєte la un loc. Tot aєa pizmuia єi Saul atunci, fiindcг ziceau femeile cele ce jucau: Bгtut-a Saul cu miile lui, єi David cu zecile de mii (1 Оmp., 18, 7); decвt care, ce ar putea fi mai dobitocesc?

Єi pentru ce pizmuieєti, spune-mi? Fiindcг cutare a lгudat pe acela? Єi to­tuєi trebuia a te bucura. De altfel, nici nu єtii bine dacг lauda aceea este adevгratг. Єi de aceea eєti trist, cг acela a fost lгudat nefiind vrednic de laudг? Єi totuєi trebuie a avea milг de el. Dacг el este bun, tu nu trebuie a-1 pizmui fiind lгudat, ci a-l lгuda єi tu оmpreunг cu alюii; iar de nu este aєa, pentru ce te tul­buri? Pentru ce оюi оmpingi singur sabia asuprг-юi? Cг este admirat de oameni? Este admirat de oamenii de astгzi, nu оnsг єi de cei de mвine. Cг se bucurг de slavг? Pentru care slavг se bucurг, spune-mi? Pentru acea slavг pentru care zice Proorocul cг este ca floarea cвmpului? Єi de aceea pizmuieєti, cг nu suferi necazuri єi nici nu porюi cu tine greutгюi de acestea care se aseamгnг cu floarea cвmpului?” (Tвlcuiri la Epistola a doua cгtre Corinteni, omilia XXIV, p. 219)

 

,,Spune-mi, rogu-te, este cineva mai nenorocit decвt cei ce pizmuiesc? Ar putea sг se єi bucure, єi sг єi cвєtige de pe urma bucuriei; cu toate acestea, aleg sг se оntristeze mai degrabг pentru izbвnda altora єi, o datг cu оntristarea, sг atragг din partea lui Dumnezeu єi osвndг, єi pedeapsг de nesuferit.” (Cuvвnt la calende, оn vol. Omilii la sгracul Lazгr. Despre soartг єi Providenюг…, p. 18)

PLATA (lucrгtorilor)

 

„Precum cei ce au primit vreun bine de la alюii, dacг nu rгsplгtesc pe binefгcгtori, apoi pe Оnsuєi Dumnezeu L-a fгcut dator acelora, tot astfel єi stгpвnii; dacг nu te rгsplгtesc pentru serviciul cel bun ce l-ai dat lor, prin aceasta оncг mai mult ai fost rгsplгtit, cгci ei prin aceasta a fгcut pe Dumnezeu dator юie.” (Comentariile sau Explicarea Epistolei cгtre Efeseni, omilia XXI, p. 223)