MARTIRIUL (amintirea chinurilor, luptelor єi biruinюelor mucenicilor este pentru noi izvor de virtute)

 

„De multe ori noi, predicatorii, nu vг plecгm atвta spre rugгciune, nici nu vг deєteptгm sufletele voastre, cвnd оn predicile noastre vг atragem luarea aminte, vг grгim cu frumosul, vг оnfricoєгm єi vг оndemnгm. Dar cвnd vг duceюi la biserica mucenicului, numai la vederea mormвntului mucenicului, fгrг sг vг predice cineva, daюi drumul la multe izvoare de lacrimi єi sunteюi fierbinюi оn rugгciuni. Єi doar mucenicul stг fгrг glas єi оn adвncг tгcere. Cine ne miєcг, oare, cugetul, de ne face sг scoatem ca dintr-un izvor єiroaie de lacrimi? Cine? Numai privirea mucenicului єi amintirea tuturor faptelor de vitejie sгvвrєite de el.” (Cuvвnt la Sfinюii Mucenici, II, оn vol. Predici la sгrbгtori оmpгrгteєti єi cuvвntгri de laudг la sfinюi, p. 451)

 

„Cвnd ajungem la raclele mucenicilor, dupг ce am tre­cut pe lвngг celelalte sicrie, gвndul nostru ajunge mai оnalt, sufle­tul nostru mai puternic, rвvna noastrг mai mare, credinюa mai fierbinte. Cвnd ne gвndim apoi la chinurile, la luptele, la rгsplгюile єi la cununile sfinюilor acestora, gгsim iarгєi alt temei de єi mai mare smerenie. De-ai fi fгcut fapte mari de tot, vei socoti cг n-ai fгcut nimic mare cвnd pui faюг-n faюг virtutea ta cu luptele acelora, iar dacг n-ai fгcut nici o faptг mare єi bunг, nu-юi vei pierde nгdejdea mвntuirii, pentru cг iei оndemn de la vitejia lor ca sг-юi schimbi viaюa оn viaюг de virtute, pentru cг te gвndeєti оn tine оnsuюi cг poate юi se va оntвmpla єi юie, оnvrednicit fiind de bunгtatea lui Dumnezeu, sг faci aceste salturi, sг te sui dintr-o datг оn cer єi sг dobвndeєti acea оndrгznire mare de tot. Єi pleci de aici, de lвngг raclele mucenicilor, dupг ce ai filosofat acestea єi chiar altele mai mari decвt acestea. Cг moartea mucenicilor e imbold pentru credincioєi, оndrгznire pentru Biserici, оntгrirea creєtinismului, surparea morюii, dovada оnvierii, batjocura dracilor, оnvinuirea diavolului, оnvгюгturг de filosofie, оndemn pentru dispreюuirea lucrurilor din lumea aceasta, cale pentru dorirea bunгtгюilor ce vor sг fie, uєurare оn nenorocirile ce vin peste noi, temei de rгbdare, prilej de stгruinюг, rгdгcinг, izvor єi mamг a tuturor bunгtгюilor.” (Cuvвnt de laudг la Sfвnta mare Muceniюг Drosida єi despre aducerea aminte de moarte, II, оn vol. Predici la sгrbгtori оmpгrгteєti єi cuvвntгri de laudг la sfinюi, p. 499)

 

„Foloase foarte mari putem avea de la mucenici єi pentru facerea de fapte bune єi pentru dis­preюuirea lucrurilor din lumea aceasta. Cвnd vezi cг mucenicii au dispreюuit viaюa оn оntregimea ei, de-ai fi cel mai nesimюitor єi mai trвndav om, gвndul se оnalюг, оюi baюi joc de petreceri єi de distracюii, dispreюuieєti banii єi doreєti petrecerea cea din ceruri. De eєti bolnav, pгtimirile mucenicilor оюi dau temei de mare rгbdare. De te sugrumг sгrгcia, de vine peste tine un alt necaz din cele mari, ai оndestulгtoare uєurare a tuturor necazurilor care te-au cuprins dacг te uiюi la grozгvia chinurilor suferite de aceia.” (Cuvвnt de laudг la Sfвnta mare Muceniюг Drosida єi despre aducerea aminte de moarte, III, оn vol. Predici la sгrbгtori оmpгrгteєti єi cuvвntгri de laudг la sfinюi, p. 502)

 

„Dupг cum cei care vor sг-єi facг frumoase casele, le оmpodobesc peste tot cu picturi strгlucite, tot aєa єi noi sг pictгm pe pereюii sufletului nostru muncile mucenicilor. Pictura aceea e fгrг folos, aceasta, оnsг, plinг de cвєtig. Pictura asta n-are nevoie de bani, de cheltuieli, nici de meєteєugul artei! Оn locul tuturor acestora este de ajuns sг ai tragere de inimг, cuget veghetor єi plin de vitejie! Cu astfel de cuget poюi zugrгvi оn suflet muncile lor ca єi cum ai avea mвna cea mai оndemвnaticг.

Sг zugrгvim, dar, оn suflet pe cei оntinєi pe jгratec, pe cei aruncaюi оn cгldгri, pe cei оnecaюi оn mare, pe cei strujiti, pe cei traєi pe roatг, pe cei aruncaюi оn prгpastie, pe cei ce s-au luptat cu fiarele sгlbatice, pe cei azvвrliюi оn gropi, pe toюi mucenicii, aєa cum fiecare єi-a sfвrєit viaюa, ca, prin varietatea acestor picturi fгcвndu-ne frumoasг casa sufletului nostru, sг o facem locaє potrivit Оmpгratului cerurilor. De va vedea оmpгratul astfel de pic­turi оn sufletul nostru, va veni cu Tatгl єi-Єi va face sгlaє la noi оmpreunг cu Sfвntul Duh. Єi va fi atunci sufletul nostru casг оmpгrгteascг! Nici un gвnd necugetat nu va mai putea cгlca оn ea, pentru cг amintirea mucenicilor, ca o picturг frumoasг, se va afla pururea оn noi, slobozind multг strгlucire, pentru cг Dum­nezeu, оmpгratul tuturora, va petrece necontenit оn noi.” (Cuvвnt de laudг la toюi Sfinюii din toatг lumea care au suferit mucenicia, III, оn vol. Predici la sгrbгtori оmpгrгteєti єi cuvвntгri de laudг la sfinюi, pp. 531-532)