MILOSTENIA (sг nu judecгm pe cei cгrora le oferim milostenie)

 

,, Оnsг, zici tu, se preface cг este bolnav єi cг tremurг de frig. Apoi nu te temi cг vorbind de acestea, va cгdea trгsnetul de sus asupra ta? Sunt cuprins de mвnie (…) Iertaюi-mг, rogu-vг! (…) Tu оmbuibвndu-te єi оngrгєвndu-te, оntinzвnd beюiile pвnг seara tвrziu, єi dupг aceea afundвndu-te оn aєternuturi moi, nu te оnjoseєti a da rгspuns cг risipeєti оn aєa chip nelegiuit darurile lui Dumnezeu. Vinul nu ni s-a dat spre a ne оmbгta, nici mвncarea spre a ne оmbuiba єi a ne strica pвntecele, pe cвnd cel sгrac, pe cel nenorocit єi care nu se gгseєte mai bine decвt cel mort, pe acesta оl оnvinovгюeєti єi nu te temi de judecata lui Dumnezeu cea оnfricoєatг єi groaznicг? Dacг sгracul se preface, apoi din pricina sгrгciei єi a nevoii se preface, din pricina sгlbгticiei єi a neomeniei tale, care are trebuinюг de niєte astfel de mгєti єi fгrг de care nu se miєcг spre milг. Cine, оn adevгr, este atвt de ticгlos єi miєel оncвt, neavвnd nici o trebuinюг, sг se sluюeascг єi sг se munceascг atвt de mult pentru o pвine, єi dupг aceea sг i se aducг atвtea оnvinovгюiri? Astfel cг prefгcгtoria sau fгюгrnicia acelui sгrac este un propovгduitor neоmblвnzit al neomeniei tale. Fiindcг se perindг toatг ziua оn dreapta єi оn stвnga, rugвndu-se єi scoювnd din gurг cuvinte de milг, bocindu-se єi vгrsвnd lacrгmi, єi poate nici mгcar nu єi-a cвєtigat hrana zilnicг, apoi poate cг a nгscocit єi el acest meєteєug care aduce nu atвt lui, cвt юie cinste єi оnvinovгюire. Acela este vrednic de milг, fiindcг a ajuns оn astfel de stare, оnsг noi suntem vrednici de mii de pedepse, fiindcг silim pe sгraci a face astfel de lucruri. Dacг noi ne-am оnduioєa cu uєurinюг la nevoile lor, fireєte cг nu ar ajunge nici ei sг facг ceea ce fac. Єi ce zic de goliciune єi tremur, cвnd eu am a vг spune cг unii dintre dвnєii s-au vгzut siliюi a ciunti pвnг єi pe copiii lor din cea mai fragedг vвrstг, numai ca sг miєte nesimюirea noastrг? Fiindcг vгzвndu-i єi goli perindвndu-se prin oraє, noi nu ne-am оnduplecat nici din pricina nenorocirii lor, єi nici mгcar vвrsta lor cea fragedг nu ne-a miєcat, apoi atunci au adгogat єi ei pe lвngг relele dinainte єi aceastг nгpastг grozavг, єi ca sг scape de sгrгcie au gгsit cu cale cг este mult mai lesne a se lipsi de aceastг luminг obєteascг єi de raza cea datг tuturor oamenilor, decвt sг se lupte оntruna cu foamea єi sг sufere o moarte vrednicг de milг.

Єi ca sг aflaюi cum cг pentru aceea se оntвmplг asemenea grozгvenii, cum єi altele de acest fel, eu vг voi da o dovadг cгreia nimeni nu se va putea оmpotrivi. Sunt unii sгraci uєor de suflet, cari nu pot suferi foamea, ci mai degrabг suferг de toate decвt sг sufere de foame; ei bine, aceєtia оntвmpinвndu-ne de multe ori cu cuvinte єi cu chipuri vrednice de milг, nu au cвєtigat nimic, єi atunci vгzвnd єi ei, s-au lгsat de acele rugгminюi єi s-au apucat de altele, оntrecвnd chiar pe scamatorii cei mai vestiюi. Unii de pildг rod cu dinюii pieile ciubotelor celor rupte, alюii оєi bortelesc pielea de pe cap cu cuie ascuюite, alюi se azvвrlu cu pieile goale оn apг оngheюatг de ger, alюii de asemenea suferind altfel de grozгvenii, ca astfel sг dea lumii o priveliєte urвtг!… Єi tu la toate acestea ai stгtut rвzвnd, admirвnd єi fгlindu-te de relele altora, оn timp ce firea acelor nenorociюi se sluюeєte! Dar care diavol sгlbatic ar fi putut nгscoci ceva mai grozav ca acestea? Celui ce se roagг de tine єi pe Dumnezeu оl cheamг, єi se apropie de tine cu blвndeюe, nu gгseєti cг este vrednic nici de a-i rгspunde, ba nici mгcar a te uita la el, єi dacг te supгrг mult, оi vorbeєti acele cuvinte aspre. Apoi oare este vrednic unul ca acesta a mai trгi, a rгsufla sau a mai vedea soarele de pe cer? Cгtre ceilalюi te arгюi vesel єi darnic, ca єi cum ai fi parcг un fel de judecгtor al acelei sluюenii de rвs єi sataniceєti. Pentru aceea, cu drept cuvвnt, se pot zice acele cuvinte cгtre niєte astfel de oameni care fac haz de asemenea lupte, fie chiar de ar vedea pedepsiюi pe alюii: Oare mai sunt vrednici de a trгi aceєtia, de a rгsufla, sau de a mai vedea soarele de pe cer, ca cei ce necinstesc firea noastrг obєteascг єi batjocoresc pe Dumnezeu?” (Comentariile sau Tвlcuirea Epistolei оntвi cгtre Corinteni, omilia XXI, pp. 219-221)

 

„Acea femeie (din Sarepta Sidonului – n.n.) era vгduvг iar pe atunci era foamete, dar nimic n-a оmpiedicat-o. Avea copii, dar nici acest lucru n-a fost o piedicг. S-a fгcut єi ea asemenea vгduvei care a pus оn cutia milelor cei doi bгnuюi. N-a zis оntru sine: Ce voi primi de la acest om cвnd el este cel ce are nevoie de mine? Dacг ar fi avut vreo putere, n-ar fi ajuns sг sufere de foame, ar fi alungat seceta care ne bвntuie єi n-ar suferi cu toюi ceilalюi. Sau poate cг e vinovat оnaintea lui Dumnezeu. N-a cugetat nimic din toate acestea. Iar acum ia aminte: ce folositor este sг faci binele cu оntreaga inimг, iar nu din curiozitate sг-l ispiteєti pe cel ce suferг! Dacг ea ar fi vrut, curioasг, sг-l cerceteze, ar fi ezitat єi nu ar fi crezut. Tot aєa єi Avraam, dacг ar fi vrut sг ispiteascг єi sг cerceteze din curiozitate, nu i-ar fi primit pe оngeri. Cel ce ispiteєte єi descoase pe alюii nu va reuєi niciodatг оn lucrurile mari, ci mai ales unul ca acesta devine un оnєelгtor ordinar. Єi vг voi spune cum se оntвmpla aceasta: omul evlavios nu voieєte sг se arate lumii ca evlavios єi nu-єi schimbг purtarea din afarг, chiar de ar urma sг fie dispreюuit; pe cвnd оnєelгtorul, ca unul ce priveєte acest lucru ca pe-un meєteєug oarecare, se оmbracг оn haina unei evlavii prefгcute єi exagerate. Aєa оncвt unul, fгcвnd bine chiar єi celor pгruюi evlavioєi, se pune alгturi cu cei evlavioєi, pe cвnd cel care cerceteazг єi ispiteєte pe cei cu adevгrat evlavioєi, de multe ori se aflг alгturi de cei neevlavioєi.” (Omilii la Epistola cгtre Filipeni, omilia a II-a, pp. 37-38)

 

„Dacг tu ai fгcut milostenie єi apoi оl vorbeєti de rгu pe cel cгruia i-ai dat pentru ceea ce are, atunci ai pierdut plata pentru ce юi se cuvenea. Pe scurt, dacг ai dat, pentru ce condamni? Nu trebuia sг dai dacг aveai de gвnd sг condamni! Dar poate-l оnvinovгюeєti pe altul care face milostenie? Оn acest caz faptul este єi mai murdar, pentru cг nedвnd nimic, condamni binefacerea fгcutг de altul.” (Omilii la Epistola cгtre Filipeni, omilia a X-a, p. 178)

 

„Cгci, spune-mi, te rog: Dumnezeu l-a lгsat ca sг fie sгrac pentru tine, ca sг ai ocazia de a te vindeca pe tine оnsuюi, єi tu batjocoreєti pe cel ce este sгrac pentru tine? Cвtг nerecunoєtinюг nu este aici? Sг-l оnvгюaюi, zice (Pavel), ca pe un frate, adicг suntem datori ca єi dupг ce i-am dat sг-l sfгtuim, dar оncг atunci cвnd nu i-am dat nimic єi-l batjocorim, atunci ce justificare avem?” (Comentariile sau Explicarea Epistolei II cгtre Tesaloniceni, omilia V, оn vol. Comentariile sau Explicarea Epistolei cгtre Coloseni, I єi II Tesaloniceni, p. 336)

 

„ Dar, zici tu, este un єarlatan. Ce spui, omule? Din pricina unei pani єi a unei haine, оl numeєti єarlatan? Apoi, imediat o vinde, zici. Єi oare tu chiverniseєti bine toate ale tale? Dar ce? Nu cumva toюi sunt sгraci din pricina trвndгviei? Nici unul nu este sгrac din pricina naufragiului? Nimeni din pricina judecгюilor? Nimeni din cauzг cг a fost prгdat? Nimeni din cauza bolilor? Ni­meni din pricina altor оmprejurгri? De-ndatг оnsг ce auzim pe cineva cгindu-se єi vгitвndu-se cu glas mare, єi uitвndu-se la cer, dezbrгcat, nepieptгnat єi оnfгєurat cu petice, оl numim єarlatan, viclean єi prefгcut. Nu te ruєinezi oare? Pe cine numeєti tu єarlatan? Nu ai dat nimic, nici nu batjocori pe om. Dar, zici, se preface cг nu are. Aceastг acuzaюie trebuie a юi se aduce, юie єi nu aceluia. Єtie el cг are de-a face cu oa­meni cruzi, cu fiare sгlbatice mai ales, decвt cu oameni єi cг chiar de ar grгi cuvinte jalnice, pe nimeni nu va miєca, єi de aceea se vede silit de a-єi lua o formг mai jalnicг, ca astfel sг-юi moaie sufletul tгu. De vedem pe cineva apropiindu-se de noi оn оmbrгcгminte potrivitг, оl numim єarlatan, єi ca sг se parг cг este dintre cei de bun neam, s-a apropiat aєa, - iar dacг оl vedem оn оmbrгcгminte contrarг, єi atunci оl batjocorim. Єi ce mai fac оncг? O, cruzime єi barbarie omeneascг! De ce, zici, оєi dezgolesc pгrюile cele betejite? Pentru tine fac aceasta. Dacг am fi milostivi, nu ar avea nevoie dвnєii de astfel de uneltiri; dacг de la cea dintвi apreciere ar оndupleca, nu ar unelti atвtea prefгcгtorii. Cine poate fi atвt de ticгlos, оncвt sг оnvoiascг de a se jeli оn gura mare, de a se preface єi a se sluюi, de a se boci оn public оm­preunг cu femeia lui dezbrгcatг єi cu copiii?

Dar oare de cвtг pedeapsг nu sunt vrednice asemenea apucгturi? Єi pe lвngг toate acestea nu numai cг sunt miluiюi, ba оncг mai sunt єi acuzaюi de noi. Єi оncг ne mai scвrbim cг dupг ce ne rugгm lui Dumnezeu nu ne ascultг? Єi оncг ne mai neliniєtim, cг rugвndu-ne nu suntem ascultaюi? Єi nu ne este fricг pentru toate aces­tea?" (Comentariile sau Explicarea Epistolei cгtre Evrei, omilia XI, pp. 173-174)Єi nu nie nu suntem ascultaюi cгrora le oferim milostneie)гюii lui Dumnezeu)

 

„Noi n-am fost puєi examinatori ai vieюii altora, fiindcг atunci n-am mai milui pe nimeni. De ce, cвnd tu rogi pe Dumnezeu, zici totdeauna: Nu pomeni, Doamne, pгcatele mele? Aєa cг oricвt ar fi acela de pгcгtos, aceasta sг o judeci єi pentru tine, єi nu mai pomeni pгcatele lui. Timpul de faюг este timp de filantropie, iar nu de cercetare exactг a pгcatelor; e timp de milг iar nu de judecatг. El voieєte numai de a fi hrгnit, iar tu dacг vrei, dг-i ceva, єi nu mai sta pe gвnduri. De ce nici tu nu-l miluieєti, ba оncг єi pe cei ce vor a-l milui оi оndepгrtezi? Cгci cвnd altul va auzi de la tine cг acesta este un оnєelгtor, cг este un fгюarnic, cг оmprumutг bani altora, desigur cг nu va mai da nici acestuia, єi nici altora, cгci el pe toюi оi va bгnui cг sunt de acest fel. Voi єtiюi bine, cг cele rele mai cu uєurinюг le bгnuim, pe cвnd pe cela bune, niciodatг.

Sг fim, deci, iubiюilor, milostivi, nu cum s-ar оntвmpla, ci precum este Tatгl nostru cel ceresc. El hrгneєte єi pe curvari, єi pe preacurvari, єi pe fermecгtori, єi ce spun eu? Pe toюi, orice fel de pгcate ar avea. Оn lumea aceasta de sigur cг vor fi mulюi єi de aceєtia, єi cu toate acestea pe toюi ei оi hrгneєte, pe toюi оi оmbracг, єi nimeni nu moare de foame vreodatг, afarг numai poate de bunг voie. Astfel sг fim єi noi milostivi. Dacг el se roagг, єi dacг are nevoie, ajutг-l.” (Comentariile sau Explicarea Epistolei cгtre Evrei, omilia XI, pp. 174-175)

 

„Єi nu nie nu suntem ascultaюi cгrora le oferim milostneie)гюii lui Dumnezeu)”Oare nu aceasta spuneam mai оnainte, cг dacг dгm tuturor fгrг excepюie, noi sun­tem cu adevгrat milostivi, iar dacг vom оncepe a cen­zura viaюa oamenilor, niciodatг nu vom fi milostivi? Dar ce spui, omule? Pentru cг primeєte o pвine, este єarlatan? Dacг poate ar cere talanюi de aur, sau de ar­gint, sau haine preюioase, sau slugi, sau altceva de acest fel, cu dreptul ar putea numi cineva pe unul ca acesta оnєelгtor; dar dacг nimic din acestea nu cere, ci numai hranг єi оmbrгcгminte, cвte sunt ale filosofiei, apoi acesta este оnєelгtor? spune-mi.

Sг contenim deci cu acest obicei de a bвrfi, cu aceastг apucгturг sataniceascг, єi mult vгtгmгtoare.” (Comentariile sau Explicarea Epistolei cгtre Evrei, omilia XI, p. 175)

 

„Nu cumva poate cг Dumnezeu rгsplгteєte pentru vjaюa celor ce primesc milostenia? Nu! Ci pentru buna ta intenюie, pentru dragostea ta cea mare, pentru filantropia ta, pentru bunгtatea ta.” (Comentariile sau Explicarea Epistolei cгtre Evrei, omilia XI, p. 176)

 

„Єi nu cerceta faptele sau viaюa celui care оюi cere milostenie. Chiar ucigaє de ar fi sau hoю sau оnєelгtor, nu uita cг mai presus de orice este om, fгcut de Dumnezeu dupг chipul Sгu. Nu юi se pare cг mгcar pentru aceasta meritг niєte bani єi o bucatг de pвine? Ce fel de om eєti tu sг cercetezi оntreaga sa viaюa pentru un bгnuю pe care vrei sг i-L dai? Domnul aratг faюг de el оndelungг-rгbdare єi оnюelegere. Tu de ce nu te porюi cu el cu dragoste frгюeascг, aєa dupг cum eєti dator sг faci? Viaюa єi faptele sale Оl privesc numai pe Dumnezeu, Care este Judecгtorul tuturor. Tu, atunci cвnd vezi un om suferind, sг nu te gвndeєti la nimic altceva. Sг оl ajuюi degrabг оn numele lui Hristos єi de dragul Sгu. Altfel, nici El, atunci cвnd Оi vei cere sг te izbгveascг din vreo nenorocire prin care treci, nu оюi va rгspunde. Iatг ce spune Solomon: Cine оєi astupг urechea la strigгtul celui sгrman єi el, cвnd va striga, nu i se va rгspunde (Pildele 21, 13).” (Din vol. Problemele vieюii, pp. 289-290)

 

„Mai bine este sг nu dai sгracului decвt sг-l ocгrгєti єi sг-l оnfrunюi. Dar aceastг ocarг nu este a lui ci este a ta, pentru cг el, sгracul, cunoaєte cг va cere de la oameni nemilostivi єi de va grгi єi vreun cuvвnt de umilinюг, pe nimeni nu poate sг оntoarcг spre milг єi оndurare, cг pentru aceea se nevoieєte mгcar cu chipul cel smerit sг оmblвnzeascг sufletul cel nemilositv. O! Mare nemilostivire єi neomenie, cг de vedem vreun sгrac sг ne cearг milostenie cu faюг veselг, noi zicem: acesta este un adevгrat fгюarnic, cг face acest meєteєug ca sг se arate cг este de rudг bunг єi de vedem alt sгrac gol єi ticгlos ne mвniem pe dвnsul, o, mare necunoєtinюг єi neomenie! (…) nu-i ajunge cг nu-l miluieєti, ci tu оncг-l opreєti єi pe altul ce vrea sг-l miluiascг? Cг de aude cineva zicвndu-i cг este mincinos єi viclean, nici lui nu-i dг, nici altui sгrac, gвndind cг toюi sunt ca єi dвnsul; dar pentru ce-єi dezgolesc mгdularele lor cele frвnte єi betege? Pentru noi, cг nu suntem milostivi, cг de am fi noi milostivi cгtre ei, n-ar mai face ei aceste meєteєuguri. De am vrea noi sг vedem cг sunt sгraci єi asupriюi, n-ar face nici ei aєa; dar cine ar vrea sг fie atвt de nenorocit єi sгrac, оncвt sг-i fie drag a se tвngui cu femeia єi cu copiii goi оn mijlocul tвrgului оntre atвta popor? Ce lucru va fi mai rгu decвt sгrгcia aceasta? Єi nu numai cвt noi nu-i miluim, ci єi-i ocгrвm єi-i facem cг sunt fгrг de omenie. Tu iei cele strгine єi nu eєti obraznic, iar pe ei, pentru o fгrвmг de pвine ce оюi cer, оi faci obraznici? N-ai auzit pe Hristos cг zice: la tot cel ce-юi cere dг-i єi de la cel ce vrea sг se оmprumute de la tine sг nu-юi оntorci faюa?” (Din vol. Mгrgгritarele Sfвntului Ioan Gurг de Aur, p. 74)

 

„Sг nu zicem cг cutare sгrac e viclean єi neghiob, dar tu nu cгuta ocara sгracului, ci numai cautг cг este оn nevoie єi-i trebuie mвngвiere, oricine ar fi, mгcar de ar fi vrednic morюii єi l-ai vedea cг-l duc sг-l spвnzure sau sг-l оnюepe; de-юi va cere milostenie, dг-i cu toatг inima, pentru cг Hristos aєa оюi socoteєte plata, ca єi cвnd ar fi luat El singur acea milostenie pe care ai fгcut-o cu cel osвndit; o, omule sau pentru aceea iei оnvгюгturг de la Sfвnta Scripturг, ca sг-i ocгrгєti pe cei sгraci? Nu юi s-a poruncit sг-i ocгrгєti, ci sг-i miluieєti (…) nici sг le cercetezi lenea lor єi viclenia lor, ci sг оndreptezi lipsa єi sгrгcia lor єi sг-i mвngвi єi cu mвinile tale sг slujeєti celor ce zac. Cвnd vrei sг faci cu unii ca aceєtia milostenie nu cгuta viaюг neocгrвtг, nici nu cerceta sг afli la dвnєii lucruri bune, cг єi aceasta este o nebunie mare la noi, cг pentru o fгrвmг de pвine ce vrem sг dгm sгracului, cercetгm toatг viaюa lui cum o petrece sгrmanul, cг de este єi ucigaє sau fur sau altceva rгu de ar fi fгcut cel ce-юi cere hranг, adicг pвine sau bani, nu юi se pare a fi vrednic de acestea єi el, ca o zidire a lui Dumnezeu ce este. Cг Stгpвnul tгu, Hristos, rгsare soarele єi pentru dвnsul ca єi pentru tine, iar tu nu-i dai nici hranг pentru o zi.” (Din vol. Mгrgгritarele Sfвntului Ioan Gurг de Aur, p. 75)

 

 

„Cгci dacг noi оncepem prin a mustra єi prin a-l respinge pe
sгrac, noi dгm sг se creadг cг din egoism єi din zgвrcenie vrem
sг ne debarasгm de el. Mai mult, cвnd milostenia precedг, ea
оmprospгteazг mai minunat drumul pentru corectare. Sгracul
zidit єi оmbucurat de milostenia voastrг, va primi spre rodire
mustrгrile voastre.” (Din vol. Bogгюiile oratorice, p. 551)

 

„Vгd cг mulюi descos adeseori pe cei nevoiaєi, cercetвnd locul de naєtere, viaюa, purtгrile, ocupaюia, starea trupurilor; le aduc оnvinuiri єi cer mii єi mii de amгnunte despre sгnгtatea lor. Din pricina aceasta, mulюi sгraci se prefac betegi la trup, toc­mai pentru ca sг оnduplece cruzimea єi neomenia noastrг prin arгtarea acestei suferinюe cumplite; cвnd оi descoasem astfel vara pe sгraci, nu-i aєa de cumplit; dar dacг iarna eєti judecгtor crud єi nemilos єi nu dai nici o оndreptгюire celor care nu au de lucru, atunci e culmea cruzimii!

Dar mi s-ar putea pune оntrebarea:

- Pentru ce, atunci, Pavel a dat aceastг poruncг tesalonicenilor: Cine nu vrea sг lucreze, nici sг nu mгnвnce (II Tes., 3, 10)?

- Pentru ca sг auzi єi tu porunca aceasta! Pentru ca sг-юi spui єi юie, nu numai sгracului, cuvintele lui Pavel.

Poruncile date de Pavel nu-s numai pentru sгraci, ci єi pentru noi. Am sг vг spun un cuvвnt care are sг vг doarг, are sг vг usture. Єtiu cг vг veюi supгra, totuєi am sг-l spun. Nu-l spun ca sг vг lovesc, ci ca sг vг-ndrept. Оnvinuim pe cerєetori de trвndгvie; єi adeseori trвndгvia lor are o scuzг. Dar noi de multe ori facem fapte care-s mai pline de pгcat decвt trвndгvia.

- Dar eu am averea mea, moєtenitг din strгmoєi!, mi se poate spune.

- Te оntreb єi eu: Este oare drept sг moarг cel sгrac pentru cг-i sгrac, pentru cг-i nгscut din oameni sгraci єi n-are strгmoєi bogaюi? Dar tocmai pentru aceasta meritг sг fie miluit єi ajutat de cei avuюi! Tu adeseori оюi petreci оntreaga zi la teatru sau оn adunгri sau la taifasuri fгrг de folos єi spui acolo mii єi mii de rгutгюi, єi nu socoюi cг faci un lucru rгu sau cг trвndгveєti; dar pe nenorocitul acesta, care-єi petrece toatг ziua cerєind, lгcrimвnd єi zbгtвndu-se оn mii de nevoi, оl judeci, оl dai оn judecatг, оi ceri socotealг! Spu­ne-mi, te rog, este aceasta socotealг omeneascг?

Deci, cвnd mг оntrebi: Ce voi spune de cele spuse de Pavel?, spune-юi: Nu numai sгracilor le-a spus Pavel aceste cuvinte, ci єi mie! De altfel, sг nu-юi pui оnainte numai ame­ninюarea lui Pavel, ci єi оngгduinюa sa. Dupг ce a spus: Cine nu lucreazг, nici sг nu mгnвnce (II Tes., 3, 10), a adгugat: Voi оnsг, fraюilor, nu obosiюi sг faceюi binele (II Tes., 3, 13).

- Dar care e scuza cu aparenюг de adevгr a celor ce nu vor sг-i miluiascг pe cerєetori?” (Despre milostenie. Cuvвnt rostit dupг ce a trecut prin oraє la vreme de iarnг єi i-a vгzut pe sгraci єi pe cerєetori lгsaюi оn pгrгsire єi aruncaюi оn piaюг, 6, оn vol. Despre schimbarea numelor. Despre rгbdare. Despre milostenie…, pp. 261-262)

 

„De ce ier­tare mai putem fi oare noi vrednici, ce cuvвnt de apгrare mai putem avea, cвnd strгmoєii noєtri au hrгnit cu banii lor oameni care locuiau departe, cвnd ei au alergat la aceia, iar noi оi izgonim pe cei ce vin la noi din altг parte, cвnd оi descoasem cu de-amгnuntul, cu toate cг єtim bine cг єi noi suntem vinovaюi de mii єi mii de rele? Dacг ne-ar cerceta єi Dumnezeu tot aєa de amгnunюit viaюa noastrг, cum o cer­cetгm noi pe a sгracilor, n-am mai avea niciodatг parte de milг, nici de iertare. Cг spune Domnul: Cu ce judecatг veюi judeca, cu aceea veюi fi judecaюi (Matei 7, 2). Fii dar omenos єi bun cu semenul tгu, iartг-i lui multele lui greєale, miluieєte-l, ca sг dobвndeєti єi tu aceeaєi milг. Pentru ce-юi urzeєti greutгюi? Pentru ce iscodeєti viaюa altora? Dacг Dumnezeu ne-ar fi poruncit sг cercetгm vieюile oamenilor, sг-i descoasem, sг le iscodim purtгrile, mulюi s-ar fi supгrat єi єi-ar fi spus: Ce оnseamnг aceasta? Greu lucru ne-a pus Dumnezeu sг fa­cem! Putem cerceta noi viaюa altora? Єtim noi ce a greєit cu­tare? N-ar fi grгit mulюi aєa? Dar acum, cвnd ne-a slobozit de aceastг iscodire єi ne-a fгgгduit cг ne dг rгsplata de­plinг, fie de sunt rгi sau buni cei care primesc ajutorul nos­tru, acum, noi оnєine ne facem greutгюi.

- Dar de unde єtim, aє putea fi оntrebat, cг vom primi rгsplatг, fie de sunt buni, fie de sunt rгi cei cгrora le dгm?

- Din cuvintele spuse chiar de Domnul!

Rugaюi-vг pentru cei ce vг vatгmг єi vг prigonesc, ca sг fiюi fiii Tatгlui vostru Celui din ceruri, Care rгsare soarele Lui peste cei rгi єi peste cei buni, єi face sг plouг peste cei drepюi єi peste cei nedrepюi (Matei 5, 44-45).

Aєadar, dupг cum Stгpвnul tгu nu-Єi retrage bineface­rile Sale de peste cei care-L defгimeazг, єi-L hulesc de ne­numгrate ori, de peste cei care fac mii de desfrвnгri, care furг, care tвlhгresc, care sparg mormintele єi fac mii єi mii de rele, ci dг оndeobєte tuturor raza de soare, ploaia єi roadele pгmвntului, arгtвndu-Єi bunгtatea Lui, fг єi tu tot aєa cвnd ai prilej sг miluieєti єi sг fii bun! Ajutг pe sгrac, pune capгt foametei, scapг de nevoi pe cel strвmtorat, fгrг sг-i iscodeєti viaюa єi faptele! Cг dacг ar fi sг iscodim viaюa oamenilor, atunci n-am milui niciodatг pe vreun om! Оmpiedicaюi de aceastг iscodire nepotrivitг, am rгmвne fгrг rod єi lipsiюi de orice ajutor єi am оndura ostenealг multг оn zadar єi fгrг rost.

De aceea, vг rog, sг оndepгrtгm de noi iscodirea aceasta nepotrivitг; sг dгm tuturor celor оn nevoi єi sг facem aceasta din belєug, ca sг avem parte єi noi оn ziua judecгюii de multг milг єi de iubirea de oameni a lui Dumnezeu, pe care facг Dumnezeu ca noi toюi sг o dobвndim, cu harul єi iubirea de oameni ale Domnului nostru Iisus Hristos.” (Despre milostenie. Cuvвnt rostit dupг ce a trecut prin oraє la vreme de iarnг єi i-a vгzut pe sгraci єi pe cerєetori lгsaюi оn pгrгsire єi aruncaюi оn piaюг, 6, оn vol. Despre schimbarea numelor. Despre rгbdare. Despre milostenie…, pp. 263-264)

 

„Vorbind Hristos despre milostenie єi despre dragostea de oameni, spunea: Ca sг fiюi asemenea Tatгlui vostru Celui din ceruri Care rгsare soarele Lui peste cei rгi єi peste cei buni єi plouг peste cei drepюi єi peste cei nedrepюi (Matei 5, 45). Tu nu poюi rгsгri soarele, nici nu poюi slobozi ploaie, nici nu poюi face atвta bine omenirii! Foloseєte, оnsг, banii tгi оn faceri de bine, єi ai ajuns asemenea Celui care rгsare soarele, atвt cвt ome­neєte e cu putinюг sг fii asemenea lui Dumnezeu!

Uitг-te cu luare-aminte la cuvintele lui Hristos! El a spus: Peste cei rгi єi peste cei buni. Єi tu dar, cвnd faci milostenie, nu iscodi viaюa celui ce-юi cere, nu-i cere soco­tealг de purtгri! Cг de aceea se numeєte milostenie, ca sг dгm chiar celor ce nu meritг. Cel ce miluieєte, nu miluieєte (doar) pe un om bun, ci (єi) pe un pгcгtos. Omul bun me­ritг laude єi cununi; pгcгtosul, оnsг, milг єi iertare. Prin urmare, оn aceasta ne asemгnгm lui Dumnezeu, dacг dгm єi celor rгi. Gвndeєte-te la toюi hulitorii, ticгloєii, єarlatanii, la toюi pгcгtoєii care umplu omenirea! Cu toate acestea, єi pe ei оi hrгneєte оn fiecare zi, єi ne оnvaюг cu asta sг оntin­dem mila aceasta peste toюi. Noi оnsг facem cu totul dim­potrivг! Оntoarcem spatele nu numai oamenilor rгi єi des­frвnaюi, ci chiar oamenilor sгnгtoєi, care ne cer milг єi care au ajuns sгraci fie din pricina bunгtгюii lor, fie a dгrniciei lor, fie poate chiar din pricina trвndгviei lor (cг voi adгuga єi pricina aceasta). Le оntoarcem spatele єi-i acoperim cu ocгri єi cu insulte єi cu mii de vorbe grele; оi lгsгm sг plece cu mвinile goale, le ocгrвm sгnгtatea, оi facem leneєi єi le cerem socotealг pentru viaюa єi purtгrile lor.

Nu юi s-a poruncit aceasta, omule, numai sг-i mustri єi sг-i cerюi pe cei nevoiaєi! Dumnezeu юi-a poruncit sг-i miluieєti єi sг-i scapi de sгrгcie, nu sг le ceri socotealг єi sг-i ocгrгєti! Vrei sг le оndrepюi єi purtгrile, sг-i scapi de lene єi sг-i faci pe cei leneєi sг munceascг? Dг-le mai оntвi, єi apoi mustrг-i, ca sг nu fii bгnuit de cruzime єi sг юi se spunг cг eєti aspru, ci sг fii lгudat pentru purtarea ta de grijг. Sг­racul urгєte, e scвrbit єi nici nu vrea sг vadг pe cel care nu-i dг, ci numai оl mustrг. Єi pe bunг dreptate, cг socoteєte cг-l mustrг nu pentru cг vrea sг-l оndrepte, ci pentru cг nu vrea sг-i dea. Єi acesta e adevгrul. Dar cel care mustrг pe sгrac dupг ce-i dг, face ca sfaturile lui sг fie bine primite, cгci nu mustrг din pricina neomeniei lui, ci din pricina purtгrii de grijг ce-o are faюг de cel sгrac. Tot aєa a fгcut єi Pavel. Dupг ce a spus: Dacг cineva nu vrea sг lucreze, acela nici sг nu mгnвnce (II Tes., 3, 10), a adгugat: Iar voi nu obosiюi sг faceюi binele (II Tes., 3, 13). Deєi par potrivnice aceste douг porunci, - cг dacг nu trebuie sг mгnвnce cei ce nu muncesc, pentru ce mai porunceєte sг le faci bine? -, poruncile lui Pavel nu-s potrivnice! Doamne fereєte! Pavel ne spune:

- Am poruncit: Dacг cineva nu vrea sг lucreze, acela nici sг nu mгnвnce, nu ca sг-i opresc de la milostenie pe cei ce vor sг dea, ci ca sг alung lenea din cei leneєi. Cвnd am spus: acela nici sг nu mгnвnce, i-am оmpins pe cei le­neєi la treabг de frica ameninюгrii. Iar cвnd am spus: Iar voi nu obosiюi sг faceюi binele, i-am оmpins spre milostenie pe cei ce au, prin sfatul folositor ce-l dau. Deci, ca sг nu-єi zgвr­ceascг mвinile unii cвnd aud ameninюarea pe care am fгcut-o celor ce nu lucreazг, spunвndu-le: Nu obosiюi sг faceюi binele. Prin urmare, faci bine, chiar cвnd dai celui leneє!” (La cuvвntul apostolic ce spune: <<Dar avвnd acelaєi duh al credinюei, precum este scris>>; єi оmpotriva maniheilor…, 7-8, оn vol. Despre schimbarea numelor. Despre rгbdare. Despre milostenie…, pp.292-293)

 

„Sг nu spunem: Cutare e rгu, єi nu meritг sг i se facг bine, cutare-i om de rвnd, cutare e o lepгdгturг! Sг nu ne uitгm la vrednicia celui ce are nevoie de ajutor, ci numai la nevoia lui. Chiar de e un om de rвnd, chiar de e o lepгdгturг, chiar de e un om care me­ritг a fi dispreюuit, Hristos te rгsplгteєte ca єi cum Lui I-ai fi fгcut bine fгcвnd bine aceluia. Єi ca sг nu cгutгm la vred­nicia celor cгrora le facem bine, ascultг ce ne spune Hris­tos: Flгmвnd am fost єi M-aюi hrгnit (Matei 25, 35);iar la оntrebarea celor ce spuneau: Cвnd Te-am vгzut flгmвnd єi Te-am hrгnit? (Matei 25, 37),Hristos a rгspuns: Оntrucвt aюi fгcut unuia din aceє­tia mici, Mie Mi-aюi fгcut (Matei 25, 40),ca sг nu ne mai rгmвnг nici o scuzг. Єi iarгєi, ca sг nu spunem: Unde mai gгsim acum un om ca Ilie sau un om ca Elisei? sau: dг-mi astfel de oa­meni, єi am sг-i primesc cu toatг tragerea de inimг єi nu voi refuza sг le spгl picioarele єi sг le slujesc!, deci, ca sг nu grгim aєa, Hristos ne-a fгgгduit un lucru єi mai mare, ne-a fгgгduit ca El, Stгpвnul lui Ilie єi al lui Elisei єi al tuturor profeюilor, El sг vinг la noi prin sгraci, spunвndu-ne: Оntrucвt aюi fгcut unuia din aceєtia mici, Mie Mi-aюi fгcut. ” (La cuvintele: <<Vгduva sг nu fie оnscrisг dacг are mai puюin de єaizeci de ani>>; єi despre creєterea copiilor; єi despre milostenie, 16,оn vol. Despre schimbarea numelor. Despre rгbdare. Despre milostenie…, pp. 370-371)