MILOSTENIA (exortaюie la milostenie)

 

„Cвnd єtii cг pentru tine єi pentru folosul tгu cel sгrac se pierde, luptвnd cu sгrгcia, cautг, deci, de nu trece pe lвngг el fгrг milг, ci fii econom credincios al celor ce юi-au fost оncredinюate юie de Stгpвn, pentru ca, uєurвnd nevoia aceluia, sг-юi atragi de sus multг bunгvoinюг. Dг slavг Stгpвnului tгu, cг pentru tine єi pentru mвntuirea ta, a оngгduit ca acela sг trгiascг оn sгrгcie, ca tu sг poюi gгsi calea prin care sг-юi poюi spгla єi pгcatele”. (Omilii la Facere, omilia XXXIV,III, оn col. PSB, vol. 22, p. 8)

 

„Vг rog, sг nu facem numai milostenie, ci sг o facem aєa cum trebuie, pentru ca sг primim bunгtгюi mari оn locul celor mici, bunгtгюi nestricгcioase оn locul celor stricгcioase, bunгtгюi veєnice оn locul celor vremelnice; єi pe lвngг toate acestea sг putem dobвndi єi iertarea pгcatelor єi acele nespuse bunгtгюi, pe care facг Dumnezeu ca noi toюi sг le dobвndim.” (Omilii la Facere, omilia XLII, VII, оn col. PSB, vol. 22, p. 104)

 

„E vremea Postului, atвta оndemn єi оnvгюгturг de mвntuire, rugгciuni fгrг contenire, adunгri оn fiecare zi - єi dupг atвta sвrguinюг, care-i folosul? Nici unul: fiindcг plecгm de aici vгzвnd sгracii cum stau оn picioare оnєiraюi de o parte єi de alta, єi trecem pe lвngг dвnєii aєa nemilostivi ca єi cum am vedea niєte cвini, nu niєte trupuri omeneєti.

Aєadar, ne grгbim spre casг ca єi cum am vedea niєte statui fгrг de suflet, nu niєte oameni care suflг, оmi dг zor foamea, zice unul. Tocmai foamea sг te оnduplece a rгmвne ca sг dai milostenie - cг sгtulul, vorba zicгtorii, nu crede flгmвndului; iar burюile flгmвnde оnvaюг din nevoia lor sг o priceapг єi pe cea strгinг - mai bine zis, nici aєa n-o pot cunoaєte pe de-a-ntregul. De ce? Pгi tu alergi la masa gata pregгtitг єi nu rabzi sг mai aєtepюi nici un pic; iar sгracul a stat оn picioare pвnг seara, nгzuind єi cгutвnd cu nerгbdare a-єi face rost de hrana cea de toate zilele - єi vгzвnd cг ziua s-a оmplinit, iar banii de mвncare nicidecum, se оntristeazг єi оl arde sufletul, єi e silit sг оndrгzneascг mai mult decвt puterea sa. De asta ne оmbulzesc mai tare seara, jurвndu-se, blestemвndu-se, jelindu-se, tвnguindu-se, оntinzвnd mвinile, siliюi sг facг nenumгrate alte neruєinгri: fiindcг se tem ca nu cumva, plecвnd acasг toюi, ei sг fie siliюi a rгtгci prin oraє ca printr-o pustie. Єi precum cei cгzuюi ziua оn sfгrвmare de corabie, cвnd se prind de o scвndurг, se strгduiesc sг ajungг la liman mai оnainte de lгsarea serii, ca nu cumva, prinzвndu-i noaptea afarг de liman, sг pгюeascг ceva mai rгu: aєa єi sгracii, temвndu-se de foame ca de sfгrвmarea de corabie, grгbesc sг strвngг оnainte de lгsarea serii banii pentru mвncare, ca nu cumva, plecвnd acasг toюi, ei sг rгmвnг afarг de liman - fiindcг liman sunt lor mвinile celor ce-i ajutг.” (Cele dintвi omilii la Facere, cuvвntul al cincilea, pp. 69-70)

 

„Poate cг cineva mг va оntreba:

- Dar atunci pentru ce Hristos a spus: Pe sгraci pururea оi aveюi cu voi, dar pe Mine nu Mг veюi avea pururea? (Matei 26, 11).

- Dar tocmai pentru aceasta trebuie sг-L miluim, cг nu-L avem pe El pururea flгmвnd, ci numai оn viaюa aceasta”. (Omilii la Matei, omilia L, IV, оn col. PSB, vol. 23, p. 585)

 

„Socot cг prin harul lui Dumnezeu suntem aici оn Antiohia cam la o sutг de mii de creєtini; iar dacг fiecare ar da unui sгrac o pвine, toюi sгracii ar fi оndestulaюi; iar dacг fiecare ar da cвte un obol, n-ar mai fi оn oraє nici un sгrac.” (Omilii la Matei, omilia LXXXV, IV, оn col. PSB, vol. 23, p. 963)

 

„Poate cг cineva оmi va spune:

- Оn fiecare zi ne vorbeєte de milostenie єi de iubirea de oameni!

- Da! Оn fiecare zi! Єi nu voi оnceta de a vг vorbi. Dar chiar dacг aюi face milostenie, nici atunci n-ar trebui sг оncetez, ca sг nu vг trвndгviюi!” (Omilii la Matei, omilia LXXXVIII, III, оn col. PSB, vol. 23, p. 987)

 

„Cгci chiar cвnd vom face mii de fapte bune, este imposibil de a intra fгrг milostenie pe poarta оmpгrгюiei cerurilor. Pentru aceasta sг dгm cu mвnг largг milostenie sгracilor, ca sг ne bucurгm de aceste bunuri nespuse, pe care vi le doresc, prin harul єi mila Domnului nostru Iisus Hristos.” (Comentar la Evanghelia de la Ioan, omilia XXIII, 3, p. 113)

 

„Sг aruncгm tot ceea ce este оn plus la noi єi inutil; sг ne mulюumim cu necesarul, єi sг risipim bunurile noastre оn sвnul sгracilor. Iisus Hristos ne promite оnsuєi cerul ca rгsplatг, єi nu-i dгm nici mгcar pвine; cum ne vom scuza noi? El face sг rгsarг soarele peste voi, El pune toatг creaюia оn slujba voastrг (Mt., 5, 45) єi nu-i daюi nici mгcar o hainг; єi nu-i daюi nici cel mai mic loc оn casa voastrг? Єi ce zic eu, soarele sгu єi creaturile? El v-a dat trupul єi sвngele Sгu cel preюios, єi voi nu-i daюi nici mгcar un pahar de apг; poate chiar aceea vi s-a оntвmplat o datг? Dar aceea nu оnseamnг a face milostenie; dacг, atвt cвt aveюi voi ce da, nu daюi, nu оmpliniюi toatг datoria milosteniei. Fecioarele, care aveau candelele, aveau la fel єi untdelemn, dar acela care-l aveau nu era de-ajuns. Chiar cвnd aюi da din al vostru nu trebuie sг fiюi chiar aєa de lacomi, dar precum voi nu daюi decвt ceea ce-i aparюine Domnului, pentru ce sunteюi aєa de оnfieraюi?” (Comentar la Evanghelia de la Ioan, omilia LXXVII, 5, p. 402)

 

„... chiar de am fгcut dovadг de dragoste cгtre aproapele, chiar de am goli pungile єi am da banii sгracilor, noi оmplinim o datorie, nu numai fiindcг El a fгcut оnceputul binefacerilor cu noi, ci pentru cг dгm din ale Lui, dacг dгm vreodatг. De ce te lipseєti pe tine de cele asupra cгrora el voieєte ca tu sг fii stгpвn? De aceea El юi-a poruncit ca sг dai acestea єi altuia, ca tu оnsuюi sг le ai. Atвt timp cвt le stгpвneєti singur, nu ai nici tu, dar dacг vei da єi altuia, atunci vei lua єi tu. Oare ce ar putea egala aceastг dragoste, pe care a arгtat-o faюг de noi? El Єi-a vгrsat sвngele pentru duєmani, iar noi nu dгm nici mгcar banii care nici nu sunt ai noєtri; El a fгcut aceasta оnaintea noastrг, iar noi nu o facem chiar єi dupг ce El a sгvвrєit-o; El a fгcut aceasta pentru mвntuirea noastrг, iar noi nu o facem nici mгcar pentru folosinюa noastrг. Nu Lui i se adaugг ceva prin iubirea noastrг de semeni, ci totul se aєeazг pentru folosinюa noastrг. De aceea ni s-a poruncit a da, ca nu cumva sг ne lipsim pe noi оnєine. Dupг cum cineva ar da unui copil mic o monedг de argint, apoi i-ar porunci sг o юinг bine оn mвnг, sau sг o dea slugii sг o pгstreze, ca sг nu o poatг rгpi cel ce ar voi, tot aєa face єi Dumnezeu: Dг, zice, celui ce are nevoie, ca nu cumva sг le rгpeascг cineva de la tine, ca de pildг diavolul, tвlharul, sau cel viclean sau chiar dupг toate acestea moartea ce te aєteaptг. Pe cвt timp le stгpвneєti tu, nu le stгpвneєti оn siguranюг, dar dacг mi le dai mie, prin sгracii ce-юi stau оn faюг, eu юi le voi pгstra toate cu mare cinste, єi la timpul potrivit le voi pune la loc de mare оmbelєugare. Le primesc de la tine nu ca sг юi le iau de tot, ci ca sг fac ceva mai mult, ca sг le pгstrez bine, sг le conserv pentru acel timp cвnd nu mai sunt nici cel ce оmprumutг, nici cel ce miluieєte. ” (Omilii la Epistola cгtre Romani a Sfвntului Apostol Pavel, omilia VII, pp. 118-119)

 

„... iubiюilor, sг facem totul, ca sг avem pe Hristos datornic. Timpul de astгzi e timpul оmprumuturilor, fiindcг єi El acum se gгseєte оn nevoie. Dacг tu nu dai acum, apoi dupг trecerea din aceastг lume nu mai are nevoie de tine. Aici este оnsetat, aici este flгmвnd; єi este оnsetat єi flгmвnd de mвntuirea ta. De aceea єi cerєeєte, de aceea umblг peste tot locul dezbrгcat, оndeletnicindu-se a-юi agonisi viaюa veєnicг. Deci nu-L trece cu vederea, cгci El nu voieєte a Se hrгni, ci a hrгni, nu a Se оmbrгca, ci a оmbrгca, єi оюi va pregгti acea hainг auritг, haina оmpгrгteascг.

Nu vezi pe doctorii cei mari, cвnd оngrijesc de bolnavi, cг dacг bolnavii se spalг, atunci fac єi ei baie, deєi nu au nevoie? Tot aєa єi Hristos face totul pentru tine, care eєti bolnav, deєi nu are nevoie. De aceea nici nu-юi cere El cu de-a sila, ca єi rгsplata sг fie mare, ca sг afli tu cг El nu-юi cere fiindcг are nevoie, ci pentru cг este оnsetat de nevoia ta, vreau sг zic de mвntuirea ta. De aceea se єi apropie de tine оntr-un mod umil єi оnjositor, оntinzвndu-Єi mвna dreaptг, єi chiar de ia-I da vreun obol, El nu оl aruncг, chiar de L-ai necinsti; El nu se depгrteazг, ci iarгєi se apropie de tine, cгci iubeєte, єi оncг foarte mult, mвntuirea noastrг.

Deci sг dispreюuim averile, ca sг nu fim dispreюuiюi de Hristos. Sг dispreюuim averile, ca sг ne оnvrednicim a avea comori cereєti. Dacг noi le pгstrгm aici, le vom pierde desigur єi aici, єi dincolo, dar dacг le vom оmprumuta cu cea mai mare mгrinimie, оn cealaltг viaюг ne vom bucura de cel mai mare belєug.

Cheltuieєte-юi averea ca sг o aduni, оmprгєti-o ca sг o strвngi. Єi dacг acestea-юi par curioase єi noi, atunci gвndeєte-te la semгnгtorul ce seamгnг ogorul, єi judecг singur cг nici el n-ar putea sг culeagг mai mult оn alt mod decвt оmprгєtiind mai оntвi pe cele existente єi aruncвnd pe cele coapte deja.

Deci sг semгnгm єi noi єi sг cultivгm cerul, ca astfel sг putem secera cu multг оmbelєugare.” (Omilii la Epistola cгtre Romani a Sfвntului Apostol Pavel, omilia VII, pp. 124-125)

 

„El nu s-a mulюumit numai cu moartea єi cu crucea, ci a primit de a fi єi sгrac, strгin, pribeag єi gol, de a cгdea єi оn оnchisoare, de a suferi єi boala, ca mгcar aєa sг te poatг atrage. Dacг nu-Mi rгsplгteєti – zice – ca unuia ce am pгtimit pentru tine, cel puюin miluieєte-Mг pentru sгrгcia оn care Mг gгsesc. Dacг nu voieєti a Mг milui pentru sгrгcie, cel puюin оndurг-te pentru boala оn care Mг aflu, єi te osteneєte, pentru cг Mг gгsesc оn оnchisoare. Dacг оnsг nimic din toate acestea nu te poate face iubitor de oameni, cel puюin pleacг-te la uєurinюa cererii Mele, cг nimic nu-юi cer de preю mare, ci numai pвine, acoperгmвnt єi mвngвiere de cuvinte. Dar dacг єi dupг aceasta rгmвi surd, cel puюin fг-te mai bun, pentru оmpгrгюia cerurilor єi pentru rгsplгюile pe care le-am fгgгduit. Poate cг nimic din acelea nu te miєcг? Cel puюin atunci pleacг-te naturii lucrurilor cвnd Mг vezi gol, єi adu-юi aminte de acea goliciune, prin care M-am golit pe cruce pentru tine; dar dacг nici pentru aceea nu voieєti, cel puюin pentru aceasta, prin care sunt gol оn persoana sгracilor. Am fost legat atunci pentru tine, sunt єi acum legat tot pentru tine, ca astfel, fie de acolo, fie de aici, sг progresezi єi sг voieєti a face vreo milostenie. Am fost flгmвnd pentru tine, єi iarгєi sunt flгmвnd tot pentru tine; am оnsetat fiind spвnzurat pe cruce, sunt єi acum оnsetat prin sгraci, ca astfel, fie de acolo, fie de aici, sг te pot atrage cгtre Mine єi sг te fac iubitor de oameni pentru mвntuirea ta. De aceea, deєi tu оmi datorezi rгsplatг pentru miile de binefaceri ce ai primit de la Mine, acum nu-юi cer ca єi cum ai fi dator, ci te оncununez ca pe un binefгcгtor єi-юi hгrгzesc оmpгrгюia cerurilor оn schimbul acestor fapte mici. Nu-юi spun: dezleagг-Mi sгrгcia, sau dгruieєte-Mi bogгюia ta, deєi am sгrгcit pentru tine; ci numai pвine оюi cer, єi hainг, єi o micг mвngвiere оn sгrгcie. ” (Omilii la Epistola cгtre Romani a Sfвntului Apostol Pavel, omilia XV, pp. 300-301)

 

„Оncг nu a venit mirele, ca sг se teamг cineva a-юi da untdelemn pentru candela ta, ci оncг mai poюi cumpгra єi aduna оn magazie. Оncг nu este pвnг acum nimeni care sг zicг: Nu, ca nu cumva sг nu ne ajungг nici nouг єi nici vouг (Matei 25, 9), ci sunt оncг mulюi cei care vвnd, cei goi, cei flгmвnzi, cei bolnavi, cei ce stau оn temniюe. Hrгneєte pe aceia, оmbracг pe aceєtia, cerceteazг pe cei bolnavi єi aflaюi оn temniюг, єi atunci vei dobвndi untdelemn mai mult decвt izvoarele de apг.” (Omilii la Epistola cгtre Romani a Sfвntului Apostol Pavel, omilia XVIII, p. 366)

 

„Dar dacг ar fi unii atвt de mici la suflet, оncвt sг nu se оnduplece a face astfel, cel puюin mгcar de silг sг devinг iubitori de oameni.” (Omilii la Epistola cгtre Romani a Sfвntului Apostol Pavel, omilia XVIII, p. 369)

 

,,Cel ce dг milostenie nu slгbeєte niciodatг cu facerea ei, cгci el єtie cг dг din ale lui Dumnezeu, cг Dumnezeu este iubitor de oameni єi cг va оnapoia mai mari decвt cele date. Dar toate aceste vorbe sunt izvorвte din cea mai оnaltг filosofie; sunt cuvinte de оndemnare spre virtute. Prin aceste cuvinte el te оndeamnг a avea privirea оndreptatг cгtre stгpвnul a toate єi єterge frica de sгrгcia viitoare.” (Comentariile sau Tвlcuirea Epistolei оntвi cгtre Corinteni, omilia XIII, p. 138)

 

,,… eu mг ruєinez foarte cвnd vгd mulюi din cei bogaюi, avвnd dupг dвnєii slugi оmbrгcate оn haine aurite, care au prin casele lor paturi aurite єi alte multe rгsfгюuri, iar cвnd este vorba de a da sгracilor, deodatг se fac mai sгraci decвt toюi sгracii.

Єi care este rгspunsul cel grozav al acestora? Sгracii, zic ei, au din casa de obєte a Bisericii. Єi ce are a face aceasta cu tine? Fiindcг chiar de voi da eu ceva, apoi atunci dacг preoюii se roagг lui Dumnezeu, tu nu trebuie sг te mai rogi? Fiindcг postesc alюii, tu nu trebuie sг posteєti, ci sг te оmbeюi оntr-una?” (Comentariile sau Tвlcuirea Epistolei оntвi cгtre Corinteni, omilia XXI, p. 222)

 

,,… numai cг nu zice (Pavel – n.n.) Stгpвnul tгu chiar єi pe sine s-a dat pentru tine, iar tu nici mгcar mвncare nu dai fratelui tгu pentru tine? ” (Comentariile sau Tвlcuirea Epistolei оntвi cгtre Corinteni, omilia XXVII, p. 286)

 

,,Acela (Hristos – n.n.) єi-a dat trupul la toюi deopotrivг, єi tu, zice, nu dai deopotrivг nici mгcar o pвine de obєte?” (Comentariile sau Tвlcuirea Epistolei оntвi cгtre Corinteni, omilia XXVII, p. 287)

 

,,De le dai vreun obol, ele mulюгmesc єi se roagг lui Dumnezeu pentru cel ce le-a dat, iar dacг nu le dai nimic, ele nici atunci nu sunt nemulюгmite, ci єi aєa binecuvвnteazг, єi nimic nu doresc mai mult decвt sг se bucure de hrana zilnicг.” (Comentariile sau Tвlcuirea Epistolei оntвi cгtre Corinteni, omilia XXX, p. 319)

 

,,Duminicг fiecare din voi sг puie deoparte, strвngвnd ce se va оndura. Priveєte cum el оi оndeamnг єi prin timpul pe care оl aratг, fiindcг ziua arгtatг de dвnsul era de ajuns prin sine оnsгєi pentru strвngerea prinoaselor. Aduceюi-vг aminte, zice, de ce bunгtгюi v-aюi оnvrednicit оn aceastг zi, cгci bunгtгюile cele nepovestite, rгdгcina єi оnceputul vieюii noastre, оn aceastг zi s-au aєezat. Єi nu numai prin aceasta ziua de Duminicг era potrivitг spre a-i aювюa оn faptele iubirii de oameni, ci єi pentru cг se gгseau slobozi єi liniєtiюi de orice necazuri. Cгci un suflet scгpat de osteneli se face mai оndemnatec єi mai uєor a milui. Pe lвngг acestea apoi, єi porunca Bisericii de a se оmpгrtгєi оn aceastг zi cu sfintele, оnfricoєatele єi nemuritoarele Taine, multг bunгvoinюг insuflг Creєtinului spre milostenie.

Оn aceastг zi deci fiecare din voi – єi nu cutare, sau cutare, ci fiecare, adicг, chiar sгrac, sau bogat, chiar femeie, sau bгrbat, rob, sau slobod, sг punг deoparte, strвngвnd ce se va оndura. ” (Comentariile sau Tвlcuirea Epistolei оntвi cгtre Corinteni, omilia XLIII, p. 460)

 

,,Deci nu mг voi ruєina, ci оncг cu оndrгznealг voi zice cu glas єi mai puternic: daюi celor sгraci. Dar dacг poate are cineva de arгtat єi de mustrat, cг zicвndu-vг acestea vг tragem spre noi, єi sub cuvвnt de sгraci, noi оnєine cвєtigгm, apoi acestea sunt vrednice nu numai de ruєine, ci chiar de mii de trгsnete, єi cei ce fac de acestea nu sunt vrednici de a trгi. Dar dacг cu harul lui Dumnezeu noi nu vг supгrгm cu nimic pentru noi, ci v-am propovгduit Evanghelia fгrг nici o cheltuialг, neobosindu-ne defel, dupг cum se obosea Pavel, єi mulюгmindu-ne cu cele ale noastre, apoi atunci vг vom zice cu toatг оndrгzneala: Daюi celor sгraci! Єi nu voi оnceta zicвnd acestea: iar nedвnd, eu voi fi cel mai grozav pвrвє al celor ce nu dau. Cгci dacг aє fi general, єi aє avea ostaєi, nu m-aє ruєina a cere hranг pentru dвnєii.” (Comentariile sau Tвlcuirea Epistolei оntвi cгtre Corinteni, omilia XLIII, p. 461)

 

,,Sг dгm ascultare fericitului Pavel єi sг punem prin case cutii pentru sгraci, care sг stea оn locul unde noi ne rugгm, єi de cвte ori vei intra sг te rogi, pune mai оntвi milostenie оn cutia, єi dupг aceea оnalюг-юi rugгciunea. Єi dupг cum nu ai dori niciodatг ca sг te rogi lui Dumnezeu cu mвini nespгlate, tot aєa sг nu te rogi fгrг milostenie. Milostenia a sta atвrnatг la patul tгu nu este mai puюin ca Evanghelia ce tu o atвrni acolo, cгci de vei atвrna Evanghelia numai, fгrг sг faci єi faptele iubirii de oameni, nu te vei folosi atвt de mult – pe cвnd avвnd aceastг cutie, tu ai o armг puternicг оmpotriva diavolului, rugгciunea ta o faci оnaripatг, casa юi-o faci sfвntг, avвnd оnlгuntrul ei hrana оmpгratului. Aєadar, lвngг Evanghelie sг stea la patul tгu єi cutia sгracilor, єi atunci noaptea o vei petrece fгrг visuri urвte, numai cвt оn acea cutie nimic din nedreptate sг nu se punг. Cгci aceasta se numeєte milostenie; оnsг milostenie nu este cu putinюг a оncolюi din cruzime. Voieєti poate a-юi spune єi prilejurile cu care trebuie sг pui milostenie оn acea cutie, оncвt єi prin aceasta a-юi face mai uєoarг єi mai nesimюitг acea dгruire? Meєteєugarul de orice fel, ca ciubotarul, curelarul, alгmarul, sau orice alt meseriaє, cвnd vinde ceva din cele fгcute de dвnsul, sг facг оnceputul cu Dumnezeu, sг punг оn cutie o micг parte din ceea ce a luat din vвnzarea fгcutг, єi sг dea lui Dumnezeu din acea parte micг. Nici nu cer un lucru atвt de mare, ci voiesc ca noi, cari aєteptгm Оmpгrгюia Cerurilor, sг punem mгcar atвta pe cвt puneau Iudeii, cari erau оncгrcaюi de mii de rele.” (Comentariile sau Tвlcuirea Epistolei оntвi cгtre Corinteni, omilia XLIII, p. 465)

 

,,Cгci dacг noi vom cгpгta o astfel de deprindere, la urmг vom fi mustraюi de cuget dacг ne depгrtгm de aceastг rвnduialг – єi, оn sfвrєit, nici nu vom mai socoti lucrul atвt de greu, єi оncetul cu оncetul vom ajunge єi la mai mari milostenii. Оnsг deprinzвndu-ne a dispreюui averile, vom smulge cu totul rгdгcina tuturor relelor єi vom petrece viaюa de aici cu toatг liniєtea, iar оn cea viitoare ne vom оnvrednici de veєnicele bunгtгюi.” (Comentariile sau Tвlcuirea Epistolei оntвi cгtre Corinteni, omilia XLIII, p. 466)

 

„Sг ne ruєinгm, iubiюilor, de cвte binefaceri ne-am оnvrednicit єi de cвte оncг ne vom оnvrednici. Cвnd se va apropia de noi vreun sгrac cerвnd milг, sг-lprimim cu toatг bunгvoirea, mвngвindu-l єi оmbгrbгtвndu-l cu cuvвntul, ca astfel єi noi sг ne оnvrednicim de aceeaєi bunгvoire єi din partea lui Dumnezeu, єi din partea oamenilor.” (Tвlcuiri la Epistola a doua cгtre Corinteni, omilia XVII, p. 165)

 

„Cгci mulюi se tem a da milostenie, zicвnd nu cumva sг ajung sгrac, nu cumva sг am єi eu trebuinюг de alюii. Aceastг fricг deci rгsturnвnd-o, adaugг rugгciunea, zicвnd: tot harul sг prisoseascг оntru voi. Nu a zis simplu sг vг umpleюi, ci sг prisoseascг оntru voi. Єi ce va sг zicг: sг prisoseascг оntru voi? Sг vг umple pe voi оntr-atвta, zice, оncвt sг puteюi a prisosi оn dгrnicia aceasta.

Ca оntru toate pururea toatг оndestularea avвnd, sг prisosiюi spre tot lucrul bun. Priveєte єi оn rugгciunea lui marea sa filozofie. El nu se roagг pentru bogгюie nici pentru prisosinюa averilor, ci оntru toate pururea toatг оndestula­rea avвnd. Єi nu numai aceasta trebuie a admira la dвnsul, cг prisosinюa aceasta nu a mгrit-o cвtuєi de puюin, єi cг nici nu-i sileєte a da din lipsa lor, fг­cвnd pogorгmвnt оn slгbiciunea lor, ci cere pentru dвnєii toatг оndestularea, єi aratг оn acelaєi timp cг nu trebuie a abuza de darurile lui Dumnezeu.

Sг prisosiюi spre tot lucrul bun. Pentru aceea, zice, cer de la Dumnezeu asemenea lucru, ca sг daюi єi altora. Єi nu a zis simplu sг daюi, ci sг priso­siюi. Cгci dacг оn lucrurile trupeєti el le cere оndestulare, оn cele duhovniceєti le cere єi prisosinюг, nu numai оn milostenie, ci єi оn toate celelalte, sau dupг cum zice: spre tot lucrul bun. ” (Tвlcuiri la Epistola a doua cгtre Corinteni, omilia XIX, p. 178)

 

„Iubiюilor, sг nu cercetгm cu amгnunюime cвnd facem milostenii, ci sг semгnгm cu mвinile pline. Nu vezi cвte dau unii mimilor din teatru єi muieri­lor curve? Mгcar pe jumгtate din ceea ce dau aceia jucгtorilor din teatru dг єi tu lui Hristos; cвt dau aceia din mвndrie celor de pe scenг, dг єi tu pe atвta ce­lor flгmвnzi. Aceia оmbracг trupul celor cu care curvesc оn aur scump, iar tu nu оmbraci trupul lui Hristos nici cu o hainг proastг, deєi оl vezi gol. Deci de ce iertare poate fi vrednic faptul acesta, єi de cвtг osвndг nu te faci vinovat, cг pe cвnd acela dг atвtea lucruri unei femei care-l necinsteєte єi-l pierde, tu nu dai nici cel mai mic lucru celui ce te-a mвntuit єi te-a fгcut strгlucit! Cвnd cheltuieєti pentru pвntece, beюii єi desfrвnгri, nicidecum nu-юi aduci aminte de sгrгcie; iar cвnd este nevoie de a veni оn ajutorul sгrгciei, te faci mai sгrac decвt toюi sгracii. Cвnd tu, hrгnind la masa ta paraziюi єi linguєitori, cheltuieєti ca din izvoare fгrг sfвrєit, te bucuri, iar dacг cumva s-ar оntвmpla sг vezi vreun sгrac, apoi te apucг deodatг frica de sгrгcie.

Pentru aceea tocmai ne vom osвndi atunci єi de noi оnєine, єi de alюii, єi de cei cu fapte bune, єi de cei cu fapte rele. Cг va zice atunci cгtre tine: De ce tu nu ai fost tot atвt de mгrinimos єi оn cele cuvenite? Acesta dвnd unei curve, nu s-a gвndit la nimic din cele la care te-ai gвndit tu; iar tu, dacг trebuia a da Stгpвnului tгu, care a spus sг nu ne оngrijim, tremurai de groazг єi de fricг! Єi de ce iertare vei putea fi vrednic? Cг dacг єi un om nu trece cu vederea, primind vreo binefacere, ci va оnapoia darul primit, apoi cu atвt mai mult Hristos. Cгci cel ce a dat єi fгrг sг primeascг ceva, apoi cum nu ar da dupг ce a primit? Dar, zici tu, cвnd unii cheltuiesc mult єi la urmг au nevoie de al­юii? Vorbeєti, fireєte, despre cei ce au cheltuit totul, iar tu nu ai dat nici un obol. Fгgгduieєte a оmprгєtia totul, єi atunci оntreabг єi despre acestea. Pвnг cвnd оnsг tu eєti zgвrcit єi prea puюin dai din cele ce ai, pentru ce оmi pui оna­inte оntвmpinгri de acest fel? Noi doarг nu te ducem la cea mai de pe urmг sг­rгcie єi la lipsг deplinг de avere, ci оюi cerem ca pe cele prisoselnice sг le tai єi sг te mulюumeєti numai cu cele de neapгratг trebuinюг.” (Tвlcuiri la Epistola a doua cгtre Corinteni, omilia XIX, pp. 178-179)

 

„Єi ce ar putea zice cineva de acea femeie de pe timpul Proorocului Ilie? Cгci dвnsa nu era primejduitг numai cu sгrгcia, ci єi cu moartea, єi nu numai ea, ci єi copiii ei; cгci de la nimeni nu aєtepta ca sг primeascг ceva, ci ca sг moarг оndatг. Dar, zici tu, a vгzut pe Prorocul, єi de aceea s-a fгcut darnicг. Єi voi nu vedeюi mii de sfinюi? Єi ce zic eu sfinюi? Vedeюi cerвnd chiar pe Stгpв­nul Proorocilor, єi nici aєa nu sunteюi iubitori de oameni, ci avвnd averi care trec din una оn alta єi se оnmulюesc, nu daюi nici mгcar din prisosul lor. Ce spui? Prooroc era acela, єi a оnduplecat pe vгduvг ca sг fie atвt de mгrinimoasг? Apoi tocmai aceasta este minunat, cг dвnsa s-a оnduplecat de a-l crede pe dвnsul mare єi lucrгtor de minuni.

Cгci cum de nu a zis ea - dupг cum chiar era firesc sг cugete, ca o femeie barbarг єi de alt neam - cг dacг ai fi Prooroc, nu ai avea trebuinюг de mine; єi dacг ai fi prietenul lui Dumnezeu, nu te-ar fi trecut El cu vederea. Fie, iudeii, pentru pгcatele lor, poartг cu dвnєii aceastг pedeapsг; dar acesta cum єi din ce pricinг suferг? Nimic din acestea ea nu a cugetat, ci i-a deschis lui casa sa, iar mai nainte de casг cugetul єi inima, єi a pus la mijloc toate cele ce avea, єi lгsвnd la o parte firea, a dispreюuit pe copiii sгi єi a cinstit pe strгin оnaintea tuturor. Gвndeєte-te deci cвtг osвndг vom avea noi dacг dгm mai puюin decвt o femeie vгduvг, sгracг, de altг seminюie, barbarг, mamг de copii, єi nimic єtiind din cele ce єtim noi, єi totuєi ne arгtгm mai slabi єi mai prejos de dвnsa.” (Tвlcuiri la Epistola a doua cгtre Corinteni, omilia XIX, p. 180)

 

„Оntr-adevгr, iubiюilor, ce ar putea fi mai bгrbгtesc decвt aceastг femeie, care єi faюг cu firea ei, faюг de groaza foametei, ba chiar faюг єi de ameninюarea morюii a stat cu bгrbгюie єi s-a arгtat mai puternicг decвt toate ispitele? Ascultг cum оnsuєi Hristos a lгudat-o, zicвnd: Multe vгduve au fost оn zilele lui Ilie, єi cгtre nici una nu a fost trimis Proorocul, fгrг numai cгtre aceasta (Lc., 4, 25-26). Sг spun оncг ceva mare єi minunat? Aceastг femeie vгduvг a arгtat оn primirea strгinilor ceva mai mult decвt pгrintele nostru Avraam. Cг dвnsa nu a alergat la cireada vitelor, ca acela, ci din pumnul acela de fгinг a оntrecut pe toюi cei vestiюi prin ospeюie. Acela o оntrecea prin aceea cг singur pe sine s-a rвnduit la slujba strгinilor, iar aceasta a covвrєit prin aceea cг nu a cruюat nici chiar pe copiii ei pentru strгin єi nici nu nгdгjduia оn cele viitoare. Noi оnsг, avвnd оnaintea noastrг єi Оmpгrгюia Cerurilor, єi gheena ameninювndu-ne, єi ceea ce este mai mare decвt toate, cг Dumnezeu a fгcut atвtea pentru noi, bucurвndu-Se єi veselindu-Se cu cele ce a fгcut, єi totuєi am cгzut cu totul.

Nu aєa, rogu-vг; ci sг оmpгrюim, sг dгm sгracilor precum trebuie a da.” (Tвlcuiri la Epistola a doua cгtre Corinteni, omilia XIX, p. 181)

 

„Sг ne silim deci, iubiюilor, ca dupг ce ne-am оnvrednicit de atвta har de la Dumnezeu, sг arгtгm o viaюг vrednicг de laudг єi sг ne оngrijim a face multe milostenii. Єi vom putea face aєa dacг vom fugi de necumpгtare, dacг vom fugi de beюie єi de оmbuibarea pвntecelui.” (Tвlcuiri la Epistola a doua cгtre Corinteni, omilia XX, p. 184)

 

„Nu a zis simplu: Nu faceюi milostenia оnaintea oamenilor (Mt., 6, 1), ci a adгugat оndatг: spre a fi vгzuюi de dвnєii. Acest jertfelnic este fгcut din оnseєi mгdularele lui Hristos єi trupul Stгpвnului se face jertfelnic юie.

Deci оnfricoєeazг-te de el; tu jertfeєti cele sfinte оn trupul Stгpвnului. Acest jertfelnic este mai оnfricoєat chiar єi decвt jertfelnicul de acum, iar nu numai de­cвt cel din Legea Veche. Dar nu vг speriaюi. Jertfelnicul acesta numai pentru jert­fa pusг pe dвnsul este minunat, оn vreme ce jertfelnicul celui milostiv este minu­nat nu numai pentru aceasta, ci єi pentru cг este fгcut din aceeaєi jertfг care-l face atвt de minunat. Jertfelnicul acesta, dupг firea sa, este de piatrг, оnsг se face sfвnt fiindcг primeєte trupul lui Hristos, dar acela este sfвnt pentru cг este оnsuєi trupul lui Hristos. Astfel cг jertfelnicul pe care tu, mireanul, l-ai оnfгюiєat, este mai оnfricoєat decвt acela. Nu cumva oare юi se aratг Aaron, sau cununa, sau clopoюeii, sau sfвnta sfintelor? Єi pentru ce ar mai trebui a face asemuire cu acel jertfelnic cвnd, chiar asemuit cu jertfelnicul Noului Legгmвnt, s-a arгtat atвt de strгlucit?

Tu cinsteєti jertfelnicul acesta fiindcг primeєte trupul lui Hristos - оn vreme ce pe cel ce este оnsuєi trupul lui Hristos оl batjocoreєti єi-l treci cu vederea cu desг­vвrєire. Acest jertfelnic l-ai putea vedea pretutindeni, єi pe drumuri lгturalnice, єi prin tвrguri, ba ai putea vedea jertfindu-se pe el оn fiecare minut - cгci єi aici se sгvвrєeєte jertfa. Єi dupг cum preotul cheamг оn jertfa sa pe Duhul Sfвnt, tot aєa єi tu chemi pe acel Duh, оnsг nu cu glas, ci prin fapte. Nimic nu poate aprinde atвt de mult focul Duhului ca acest untdelemn vгrsat cu оmbelєugare.” (Tвlcuiri la Epistola a doua cгtre Corinteni, omilia XX, p. 186)

 

„Sг nu ne lipsim de milostenie, ci prin ea sufletul nostru sг se arate оmpodobit.” (Omilii la Epistola cгtre Filipeni, omilia I, p.19)

 

„Aєadar, fraюilor, sг iubim milostenia, єi sг o sгvвrєim dupг puterile noastre nu doar o zi, nici douг, ci оn toatг vremea cвt ne aflгm aici, ca єi ea sг ne cunoascг atunci cвnd ne vom оnfгюiєa оnaintea Dreptului Judecгtor. Dacг ea ne cunoaєte pe noi, єi Domnul ne va cunoaєte, iar dacг ea nu ne cunoaєte, nici Domnul nu ne va cunoaєte, ci va zice: Nu vг cunosc pe voi! Sг nu se оntвmple оnsг una ca aceasta!” (Omilii la Epistola cгtre Filipeni, omilia I, p. 21)

 

„Banul (χρ̃ημα care vine de la verbul χράομαι, - ω̃μαι, оnseamnг a оntrebuinюa bine un lucru, a te folosi bine de el) de aceea are acest nume, pentru ca noi sг-l оntrebuinюгm bine, sг lucrгm cu el ceva bun єi folositor.” (Omilii la Epistola cгtre Filipeni, omilia a XI-a, p. 199)

 

„Noi putem a ne asemгna lui Dumnezeu, adicг a-L milui єi a ne milostivi faюг de fratele nostru; iar dacг n-o avem, atunci suntem lipsiюi de tot binele. El n-a spus: dacг veюi posti, deopotrivг (asemenea) vг veюi face cu Tatгl vostru. N-a spus: dacг veюi fi neprihгniюi sau de vг veюi ruga, veюi fi deopotrivг cu Tatгl vostru; nimic din toate acestea, zic, n-a spus, fiindcг nici Dumnezeu nu face ceva dintr-оnsele; оnsг ce a spus? Fiюi milostivi, zice, precum єi tatгl vostru este milostiv (Luca 6, 36). Acesta este lucrul lui Dumnezeu. Єi dacг nu ai cu tine aceasta, apoi ce ai? Cг milг voiesc zice, iar nu jertfг (Osea 6, 6).” (Comentariile sau explicarea Epistolei a doua cгtre Timotei, omilia VI, p. 70)

 

„Cгcide multe ori avem єi noi ne voie de mila aceasta, єi de multe ori zicem cвtre Dumnezeu: Milueєte-mг dupг mare mila Ta (Ps., 50 3). Mai оntвi sг оncepem noi a milui, sau mai bine zis, nu noi оncepem mai оntвi, de vreme ce El mai оntвi a arгtat mila Sa spre noi, - dar cel puюin sг fim al doilea. Cг dacг oamenii miluiesc pe cel milostiv, chiar de ar fi fгcut mii de pгcate, apoi cu atвt mai mult Dumnezeu.” (Comentariile sau Explicarea Epistolei cгtre Evrei, omilia XXXII, p. 372)

 

„Leapгdг-te de cele care sunt, nu zic de toate, ci rupe-te doar de cele prisositoare.” (Din vol. Despre Rai єi Scripturг. Despre iubirea lui Dumnezeu pentru noi. Despre <<Єezut-a Оmpгrгteasa de-a dreapta Ta>>, p. 34)

 

„Ai un bгnuю? Cumpгrг cerul cu el, nu cг cerul e ieftin ci cг Stгpвnul e bun! Nu ai un bгnuю? Dг un pahar de apг rece. Cel ce va da un pahar de apг rece unuia dintre aceєtia prea mici pentru Mine, nu-єi va pierde plata lui (Matei 10, 42). Cerul e neguюгtorie єi afacere bunг, iar noi o neglijгm. Dг o bucatг de pвine єi ia raiul; dг lucruri mici єi ia lucruri mari; dг cele pieritoare єi ia pe cele nepieritoare; dг pe cele stricгcioase єi ia pe cele nestricгcioase. Dacг ar fi iarmaroc єi toate mгrfurile din iarmaroc ar fi ieftine, de-ar fi acolo belєug de bucate єi toate la preю de nimic, oare nu ai vinde tot ce ai, n-ai nesocoti toate celelalte treburi єi nu te-ai duce sг faci оn iarmaroc bune afaceri? Arгtaюi atвta grabг pentru niєte lucruri pieritoare dar vг trвndгviюi atвta єi vг descurajaюi cвnd e vorba sг cumpгraюi lucruri nemuritoare?” (Omiliile despre pocгinюг, omilia a treia, p. 49)

 

„Dг pвine, dupг puterea ta! N-ai pвine? Dг un bгnuю! N-ai nici un bгnuю? Dг un pahar cu apг rece! N-ai nici atвt? Plвngi оmpreunг cu cel оndurerat єi юi-ai luat plata.” (Omiliile despre pocгinюг, omilia a treia, p. 51)

 

„Sгracul sг se uite la vгduva care a aruncat оn cutia bisericii doi bгnuюi (Luca 21, 2). Sг nu soco­teascг sгrгcia o piedicг pentru facerea milosteniei єi arгtarea iubirii de oameni. Bogatul sг se gвndeascг la Iov; єi, dupг cum acolo, acesta nu stгpвnea pentru el toate averile sale, ci pentru cei sгraci, tot aєa єi cel bogat sг facг la fel. Iov a suferit cu curaj pierderea avuюiilor lui pentru cг se deprinsese sг єi le оnstrгineze оnainte de ispita diavolului. Єi tu, dar, оnstrгineazг-te de averi оncг de aici, ca sг nu suferi de le vei pierde vreodatг! Cheltuieєte-le cum se cuvine cвnd le ai, pentru ca atunci cвnd ar fi sг le pierzi sг ai un оndoit cвєtig: plata ce-юi este gгtitг fie pentru cг le-ai cheltuit оntr-un chip minunat de frumos, єi filosofia dobвn­ditг prin оnstrгinarea de averi, spre folos оn vremea pierderii lor. De asta se numesc banii bani, pentru ca sг ne folosim de ei cum tre­buie[283]; nu ca sг-i оngropгm оn pгmвnt. Averile de asta se numesc averi pentru ca sг le avem noi pe ele, nu ca sг ne aibг ele pe noi[284].” (Cuvвnt la Sfinюii Mucenici, III, оn vol. Predici la sгrbгtori оmpгrгteєti єi cuvвntгri de laudг la sfinюi, pp. 457-458)

 

„Ajungг-юi cг юi se roagг sгracii ca lui Dumnezeu єi zic dг, fie-юi milг, miluieєte, acestea оюi zic ca sг te оnduri sг miluieєti, iar tu nici ochii nu юi-i ridici ca sг-i vezi, єi te roagг єi nu юi se face milг. Dг-le cele ale lor mai оnainte pвnг a nu se face оntrebare єi cercetare de Оmpгratul, dг-le cele ale lor єi ia de la Tatгl lor mвngвiere. Care? Aceasta оntrucвt aюi fгcut unuia dintre aceєti fraюi mai mici ai Mei, Mie mi-aюi fгcut.” (Din vol. Mгrgгritarele Sfвntului Ioan Gurг de Aur, pp. 34-35)

 

„Cвnd vezi sгracul, nu fugi de dвnsul, nici nu-юi оntoarce ochii оn altг parte, ci zi оn mintea ta cuvвntul prorocului David, care zice: Fericit cel ce socoteєte sгracul єi nenorocitul! Оn ziua cea rea оl va izbгvi pe el Domnul, adicг, ca єi cum юi-ar zice, cг de aє fi ca acest orb sau єchiop sau ca cel ce are strвmbгtate, ce ar fi de mine ticгlosul, aєa aє cere єi eu єi m-ar mustra. Adu-юi aminte cг оntr-un fel este єi el ca єi tine liber єi оn unirea firii, cг toate le-a dat Domnul de obєte, ori bogгюia ori sгrгcia. Iar tu pe sгraci nici ca pe cвinii tгi nu-i dai, cг pe cвini оi saturi iar sгracul de multe ori doarme flгmвnd, dar iatг cг este mai fгrг de cinste liberul decвt robii tгi. Ai sг zici cг aceia fac treburile tale. Iar eu sг-юi arгt cг sгracul оюi face mai multг slujbг decвt slugile tale, cг te va pune оn ziua cea groaznicг a judecгюii Domnului fгrг de osвndг єi te va izbгvi de rвul cel straєnic de foc. Ce bine ca acesta pot sг-юi facг slugile tale?” (Din vol. Mгrgгritarele Sfвntului Ioan Gurг de Aur, p. 76)

 

„… miluieєte pe sгrac pentru sгrгcia lui, iar de nu-l miluieєti pentru sгrгcie, mгcar sг-юi fie milг de boala lui sau pentru оnchisoare sau pentru legгtura lui te fг milostiv, iar de nu te pot face nici acestea iubitor de oameni, mгcar pentru cererea cea puюinг оl miluieєte, cг nu-юi cere vreo masг bogatг єi plinг de bucate, ci numai pitг seacг єi uscatг єi acoperгmвnt єi cuvinte de mвngвiere, iar de rгmвi sгlbatic ca o fiarг, mгcar pentru Оmpгrгюia Cerului fii milostiv єi оndurгtor, iar de nu pofteєti nici aceea, fie-юi milг mгcar de firea omeneascг; fie-юi milг de sгrac cвnd оl vezi despuiat єi-юi adu aminte de Hristos cг pentru tine S-a golit pe cruce. Nu-юi zic scoate-mг din sгrгcia pe care o am, nici nu zic dгruieєte-mi avuюie, ci numai pвine єi оmbrгcгminte єi mвngвiere єi de mг aflu єi оn temniюг єi оn legгturi nu zic sг mг dezlegi, sau sг plгteєti datoria mea, ci numai sг vii sг mг vezi cum sunt legat pentru tine єi-mi ajunge sг iau atвta dar de la tine, pentru cг zice Dumnezeu cг poюi єi fгrг de milostenie sг te оncununezi, оnsг vreau ca sг-юi fiu єi dator ca sг dobвndeєti mai mare platг єi cu оndrгznire sг fie оncununarea ta, cг stau la uєile tale єi оntind mвna mea єi-mi este drag sг iau hranг de la tine єi de aceasta mг bucur mult, pentru ca sг te mгrturisesc cu folos оnaintea tuturor cвnd se va aduna toatг lumea la оnfricoєгtoarea judecatг єi оn vederea єi оn auzul tuturor celor ce stau la judecatг sг le zic: acesta este cel ce mг miluia єi mг оmbrгca, cг voi cвnd vг ospгteazг єi vг cinsteєte cineva vг este ruєine sг spuneюi cuiva, ci tгgгduiюi, iar eu pentru cг vг iubesc tare deєi tгceюi voi, dar eu vestesc mila voastrг cu multг laudг єi nu-mi este ruєine a zice cг am fost flгmвnd єi m-aюi hrгnit, cг am fost оnsetat єi m-aюi adгpat, ci-mi pare bine pentru aceste bunгtгюi, ca sг fiюi moєtenitori ai Оmpгrгюiei Cerurilor.” (Din vol. Mгrgгritarele Sfвntului Ioan Gurг de Aur, p. 79)

 

„Apoi cei mici sunt amicii speciali ai lui Dumnezeu: a-i primi оnseamnг a cinsti pe Dumnezeu care-i iubeєte.” (Din vol. Bogгюiile oratorice, p. 187)

 

„Da, e cea mai mare nebunie sг lгsгm sг rгmвnг aici pe pгmвnt ceva din cele ale noastre, cвnd tot trebuie sг plecгm de aici puюin mai tвrziu. Ceea ce lгsгm ne este nouг pagubг! Sг trimitem, dar, toate averile noastre acolo unde avem sг trгim veєnic.” (La cuvвntul apostolic ce spune: <<Trebuie sг fie єi erezii оntre voi, ca sг se vгdeascг оntre voi cei оncercaюi>>, 4, оn vol. Despre schimbarea numelor. Despre rгbdare. Despre milostenie…, p. 241)

 

„Єi pretutindeni оn epistolele sale Pavel vorbeєte de sгraci, nu poюi gгsi epistolг оn care sг nu fie оndemn la milostenie. Єtia, єtia Pavel ce putere are milostenia!” (Despre milostenie. Cuvвnt rostit dupг ce a trecut prin oraє la vreme de iarnг єi i-a vгzut pe sгraci єi pe cerєetori lгsaюi оn pгrгsire єi aruncaюi оn piaюг, 1, оn vol. Despre schimbarea numelor. Despre rгbdare. Despre milostenie…, p. 248)

 

„Omul care poate cugeta la оnviere єi s-a mutat cu totul оn viaюa cea de dincolo, le socoteєte o nimica pe toate cele de aici: bogгюia, belєugul, aurul, argintul, hainele, petrecerile, mesele bogate єi pe cele asemenea lor. Iar odatг ce le soco­teєte pe acestea o nimica, оi vine mai uєor sг aibг grijг de sгraci. De aceea єi Pavel dг sfat de milostenie dupг ce mai оntвi pregгtise bine sufletul lor cu оnvгюгtura despre оnviere.” (Despre milostenie. Cuvвnt rostit dupг ce a trecut prin oraє la vreme de iarnг єi i-a vгzut pe sгraci єi pe cerєetori lгsaюi оn pгrгsire єi aruncaюi оn piaюг, 1, оn vol. Despre schimbarea numelor. Despre rгbdare. Despre milostenie…, p. 249)

 

„Gвndindu-ne єi noi la acestea, fie cг trebuie sг dгm milostenii fie cг trebuie sг ne punem оn slujba celor care dau, sг nu pregetгm, nici sг ne temem cг ni s-ar оmpuюina averea. Nu-i oare nesгbuit ca plugarul sг arunce seminюele, sг-єi goleascг jitniюele, єi sг nu se supere, sг nu se amгrascг, nici sг socoteascг risipг fapta sa, ci venit єi cвєtig, cu toate cг n-are nгdejde deplinг de cвєtig, iar tu, care nu se­meni оn astfel de ogoare, ci оntr-un ogor cu mult mai bun, tu, care ai sг оncredinюezi argintul tгu chiar lui Hristos, amвni, zгboveєti, spui cг eєti sгrac? N-ar fi putut, oare, porunci Dumnezeu pгmвntului sг scoatг aur de la sine? Cel care a spus: Sг rгsarг pгmвntul verdeaюг, єi l-a arгtat оndatг plin de iarbг, ar fi putut porunci pгmвntului sг verse de pre­tutindeni izvoare єi rвuri de aur. Dar n-a voit! Ci a lгsat оn lume sгraci mulюi, єi pentru folosul lor, єi pentru folosul tгu!” (Despre milostenie. Cuvвnt rostit dupг ce a trecut prin oraє la vreme de iarnг єi i-a vгzut pe sгraci єi pe cerєetori lгsaюi оn pгrгsire єi aruncaюi оn piaюг, 5, оn vol. Despre schimbarea numelor. Despre rгbdare. Despre milostenie…, p. 260)

 

„Nu te uita la sгracul care primeєte, ci la Dumnezeu care-юi оntoarce. Nu te uita la cel ce primeєte banul, ci la Cel ce rгspunde de banul dat! Iatг pricina pentru care unul primeєte єi Altul оntoarce! Pentru ca sгrгcia єi nenorocirea celui care primeєte sг te plece spre milostenie єi milг, iar bogгюia Celui care оюi оntoarce єi Care chezгєuieєte ca datul tгu sг юi se оntoarcг avвnd dobвndг mare, sг te facг sг ai оncredere єi оn оmprumut, єi оn achitarea оmprumutului, єi sг te оndemne sг faci milostenia cu єi mai multг dгruire. Spune-mi, te rog, care om nu va da tot ce are cвnd єtie cг are sг primeascг оnsutit, cвnd e оncredinюat cг are sг i se оntoarcг ce dг?

Sг nu cruюгm deci banii! Dar, mai bine spus, sг-i cru­югm! Cel ce-єi cruюг banii оi pune оn mвinile sгracilor, vis­tieria cea nejefuitг, cea neatacatг de hoюi, de slugi, de rгu­fгcгtori єi hulitori sau de altг primejdie. Dacг totuєi pregeюi sг dai sгracilor ceva din averile tale, cu toate cг ai auzit ce юi-am spus, dacг nici nenorocirea sгracului, nici altceva nu te poate оndupleca sг dai, gвndeєte-te atunci la pгcatele tale! Intrг оn conєtiinюa pгcatelor tale, cerceteazг-юi toatг viaюa ta, socoteєte-юi cu de-amгnuntul greєalele tale! De-ai fi cel mai nesimюitor om, frica de pгcatele sгvвrєite te va cuprinde оn tot timpul єi-юi vei da chiar trupul, nu numai averile, cвnd єtii cг prin milostenie capeюi iertarea pгca­telor tale. Dacг atunci cвnd avem o ranг sau cвnd voim sг scгpгm de o boalг trupeascг, nu ne cruюгm deloc averile, ci ne dгm chiar haina, de e nevoie, ca sг scгpгm de boala aceea, cu mult mai mult sг facem aceasta, cu toatг tra­gerea de inimг, cвnd e vorba sг scгpгm, prin milostenie, de boala sufletului єi de rгnile cele cumplite ale pгcatelor. Єi doar, cвnd eєti bolnav de o boalг trupeascг, nu scapi de ea оndatг ce ai dat bani; adesea e nevoie sг fii tгiat, sг fii ars, sг iei doctorii amare; e nevoie sг stai flгmвnd, sг stai оn frig єi sг te supui altor porunci grele. Aici nu-i aєa! E de ajuns sг pui bani оn mвinile sгracilor, єi юi s-au spгlat оndatг toate pгcatele, fгrг durere єi fгrг ostenealг. Doctorul care vindecг sufletul n-are nevoie de metode єi de instrumente medicale, de cuюit єi de foc! E de-ajuns numai sг vrea, єi єterge toate greєalele sufletului nostru єi le nimiceєte.” (La cuvвntul apostolic ce spune: <<Dar avвnd acelaєi duh al credinюei, precum este scris>>; єi la <<Crezut-am, pentru aceea am grгit... >>, 8, оn vol. Despre schimbarea numelor. Despre rгbdare. Despre milostenie…, pp. 276-277)

 

„Cвnd milostenia aduce atвtea cu­nuni, atвtea rгsplгti єi o iertare atвt de mare de pгcate, spune-mi, te rog, ce cuvвnt de apгrare vor avea cei care, cruювndu-єi averile, оєi cufundг оn pгcate sufletul? Iar dacг nimic altceva nu te miєcг єi nu te оndeamnг la milг єi la milostenie, sг te оndemne sfвrєitu-юi nesigur! Gвndeєte-te cг, deєi nu dai sгracilor averile tale, la venirea morюii, vrвnd-nevrвnd, le vei da altora! Mгcar acest lucru sг te facг milostiv єi iubitor de oameni! E cea mai mare nebunie sг nu dгm celor nevoiaєi de bunгvoie averile noastre, cвnd єi aєa avem sг le lгsгm, chiar fгrг voia noastrг. Єi aceasta, mai ales cвnd avem de cules atвtea bunгtгюi de pe urma acestei faceri de bine.” (La cuvвntul apostolic ce spune: <<Dar avвnd acelaєi duh al credinюei, precum este scris>>; єi la <<Crezut-am, pentru aceea am grгit... >>, 9, оn vol. Despre schimbarea numelor. Despre rгbdare. Despre milostenie…, pp. 277-278)

 

„Dar care-i apгrarea zadarnicг єi nefolositoare a multora?

- Trebuie sг-mi cresc copiii, spun ei, trebuie sг-mi оntreюin casa, am soюie, єi alte multe cheltuieli. Deci, n-am de unde milui pe cei sгraci.

Ce spui? Nu-i miluieєti pe cei sгraci pentru cг ai copii de hrгnit? Dar tocmai pentru acesta, pentru cг ai copii, trebuie sг-i miluieєti pe cei sгraci єi sг-i ocroteєti, ca sг faci, cu cвюiva bani, milostiv pe Dumnezeu, Care юi-a dat copiii, ca sг-L laєi pe Dumnezeu ocrotitorul lor єi dupг moartea ta, ca sг atragi, cu acei bani, asupra lor bunгvoinюa cea de Sus, cheltuindu-i cu Dumnezeu. Nu vezi cг mulюi trec оn tes­tamente oameni bogaюi єi cu dregгtorii оnalte, fгrг vreo оnrudire cu ei, єi-i fac оmpreunг-moєtenitori cu copiii lor, nu pentru altг pricinг, ci ca sг-i asigure, cu cвюiva bani, pe co­piii lor? Єi fac aceasta, cu toate cг nu єtiu ce sentimente vor avea, dupг moartea lor, pentru copiii lor, cei fгcuюi pгrtaєi la moєtenire. Iar tu, cвnd єtii cг Stгpвnul Dumnezeu este iubitor de oameni bun єi milostiv, nu-L vei pune moє­tenitor оn testamentul tгu? Nu-L vei face оmpreunг-moєtenitor cu copiii tгi? Spune-mi, aєa va face un tatг care-єi iubeєte copiii? Dacг ai grijг de copiii pe care i-ai nгscut, lasг-le lor un оnscris оn care-L faci pe Dumnezeu rгspun­zгtor de оmplinirea lui. Aceasta este cea mai mare moєte­nire, aceasta-i podoabг, aceasta-i єi asigurarea copiilor tгi. Dг-I lui Dumnezeu moєtenirea ta cea de pe pгmвnt, ca sг-юi dea оn schimb, єi юieєi copiilor tгi, moєtenirea cea din Ceruri. Moєtenitorul Acesta e nobil, iubitor de oameni, bun, puternic, bogat, aєa cг, оn nici un chip, nu-I poюi pune la оndoialг buna Lui credinюг.” (La cuvвntul apostolic ce spune: <<Dar avвnd acelaєi duh al credinюei, precum este scris>>; єi оmpotriva maniheilor…, 9, оn vol. Despre schimbarea numelor. Despre rгbdare. Despre milostenie…, pp. 294-295)

 

„Milostenia se єi numeєte sгmвnюг tocmai pentru cг fapta aceasta nu-i o cheltuialг, ci un venit.” (La cuvвntul apostolic ce spune: <<Dar avвnd acelaєi duh al credinюei, precum este scris>>; єi оmpotriva maniheilor…, 9, оn vol. Despre schimbarea numelor. Despre rгbdare. Despre milostenie…, p. 295)

 

„De aceea au єi poruncit pгrinюii noєtri sг stea sгracii la uєile bisericilor, pentru ca vederea lor sг оndemne la milostenie chiar pe omul cel mai nepгsгtor єi mai lipsit de inimг. Оn fata mulюimii de bгtrвni, aduєi de spate, оmbrгcaюi оn zdrenюe, murdari, neputincioєi, sprijinindu-se chiar оn toiegele din mвini, adesea fгrг vedere єi cu trupul оntreg schi­lodit, cine-i oare atвt de оmpietrit, atвt de tare, оncвt sг nu-l miєte vвrsta lor, slгbiciunea, betegeala, sгrгcia, оmbrг­cгmintea proastг, оntr-un cuvвnt, totul? Cine poate rгmвne stanг de piatrг оn faюa tuturor acestora? Mai convingгtori decвt predica, sгracii aceєtia stau оnaintea uєilor bisericii tocmai pentru ca sг ne atragг prin оnfгюiєarea lor єi sг ne оndemne spre milг la intrarea noastrг оn bisericг.” (Iarгєi, la aceleaєi cuvinte: <<Dar avвnd acelaєi duh al credinюei, precum este scris>>; єi pentru ce primim toюi оndeobєte cele bune …, 11, оn vol. Despre schimbarea numelor. Despre rгbdare. Despre milostenie…, p. 313)

 

„Cuvintele acestea: Flгmвnd am fost єi M-aюi hrгnit, cuprind оn ele patru pricini care ne silesc sг facem milostenie: prima, vrednicia de credinюг a Celui care cere: Cel care cere este оnsuєi Stгpвnul; a doua, nevoia mare: foamea; a treia, uєurinюa milosteniei: cere sг-L hrгneєti, cere numai pвine, nu desfгtгri; a patra, mгreюia rгsplгюii: юi se fгgгduieєte оm­pгrгюia cerurilor оn locul acestor daruri mici.

Eєti neomenos, crud єi nemilos? Ruєineazг-te, оюi spune Hristos, de vrednicia Celui ce-юi cere! Nu te face vrednicia Lui sг te ruєinezi? Sг te оnduplece nenorocirea celui ce-юi cere! Nu te pleacг spre milг nici nenorocirea? Atunci dг, pentru cг оюi cere un lucru uєor! Nu poate sг te оnduplece nici vrednicia Celui ce-юi cere, nici nevoia mare, nici uєu­rinюa datului? Atunci dг celui ce-юi cere de dragul mгreюiei bunгtгюilor fгgгduite! Iatг patru pricini care pot trezi єi pe un om de piatrг, pe un zgвrcit, pe un orb, pe un om fгrг milг, pe cel mai fгrг inimг! Mai poate fi, oare, vreo iertare celor care trec cu vederea pe sгraci, dupг ce li s-a dat un sfat atвt de bun єi un оndemn atвt de puternic?” (La cuvintele: <<Vгduva sг nu fie оnscrisг dacг are mai puюin de єaizeci de ani>>; єi despre creєterea copiilor; єi despre milostenie, 16,оn vol. Despre schimbarea numelor. Despre rгbdare. Despre milostenie…, pp. 371-372)