MILOSTENIA (modul sгvвrєirii milosteniei)

 

„Vezi оn piaюг un om aruncat jos єi sгrac lipit pгmвntului, dacг юi-i milг de el, dacг оndreptвndu-te la cer mulюumeєti Stгpвnului єi pentru cele date юie єi pentru rгbdarea sгracului, vei primi rгsplatг desгvвrєitг, datoritг gвndurilor tale, chiar dacг n-ai putut sг-i dai ceva єi sг-i pui capгt foamei lui. De aceea єi spunea Stгpвnul: Cel care va da un pahar de apг rece оn nume de ucenic, amin zic vouг, nu-єi va pierde plata sa (Matei, 10, 42). Este, oare, ceva de mai puюin preю ca un pahar cu apг rece? Nu! Dar gвndul cu care ai dat paharul, acela оюi aduce rгsplata!” (Omilii la Facere, omilia XXVII, III, оn col. PSB, vol. 21, p. 337)

 

„… sг privim pe sгraci ca niєte binefгcгtori, ca pe niєte oameni ce sunt pricinг mвntuirii noastre. Aєa sг privim pe sгraci! Sг le dгm cu dгrnicie єi cu faюa veselг; sг nu le refuzгm niciodatг datul, ci sг le vorbim cu multг blвndeюe єi sг ne purtгm cu ei cu multг bunгtate. Pleacг sгracului urechea ta єi cu blвndeюe rгspunde-i lui cele de pace (Оnю.Sir., 18, 16), pentru ca єi оnainte de a-i da ceva, cu blвndeюea cuvintelor tale, sг-i ridici sufletul lui zdrobit de multa-i sгrгcie. Cг mai bun este cuvвntul decвt datul (Оnю.Sir., 18, 16). Єtie єi cuvвntul sг оntгreascг sufletul єi sг dea mвngвiere!

Cвndfacem, deci, milostenie sг nu ne uitгm numai la sгracul care primeєte milostenia noastrг, ci sг ne gвndim єi la cine este Cel Ce primeєte darul pe care-l dгm noi sгracului єi a fгgгduit rгsplatг pentru ceea ce dгm”. (Omilii la Facere, omilia XXXIV, III, оn col. PSB, vol. 22, p. 9)

 

„Sг nu ne necгjim cвnd bat la uєa noastrг cгlгtori, ci dacг putem sг le uєurгm sгrгcia, s-o facem cu drag de inimг єi cu multг bucurie, gвndindu-ne cг mai mult cвєtigгm, iar dacг nu putem, sг nu ne purtгm fгrг inimг cu ei ci sг-i mвngвiem cu cuvвntul єi sг le rгspundem cu blвndeюe.” (Omilii la Facere, omilia XLI, VII, оn col. PSB, vol. 22, p. 90)

 

„Stгpвnul nostru nu se uitг la cвt dai, ci la sufletul cu care dai, la bogгюia lui; єi datoritг sufletului, cele mici ajung mari, iar cele mari adeseori mici, cвnd nu dai cu inima bunг”. (Omilii la Facere, omilia XLII, VII, оn col. PSB, vol. 22, p. 103)

 

„Pentru aceea єi vгduva din Evanghelie a aruncat оn cutia bisericii numai doi bгnuюi, dar a оntrecut pe mulюi care aruncaserг mult, nu pentru cг a aruncat mai mult decвt ceilalюi, ci pentru cг a fгcut asta din toatг inima. Ceilalюi, spune Hristos, au aruncat din prisosul lor; ea оnsг a aruncat tot ce avea. A aruncat tot ce-i trebuia ca sг trгiascг (Luca, 21, 4).” (Omilii la Facere, omilia XLII, VII, оn col. PSB, vol. 22, p. 103)

 

„Cг єi plugarul cвnd aruncг sгmвnюa оn pгmвnt n-o aruncг cu zgвrcenie, ci cu bucurie єi cu faюa veselг, socotind cг-єi vede lanurile pline. Aєa aruncг оn pгmвnt seminюele. Єi tu, dar, iubite, ne te uita numai la cel ce primeєte, nici la cheltuiala ce o faci, ci gвndeєte-te cг unul este cel pe care-l vezi, cel care primeєte darul tгu, dar altul este cel cгruia оi dai, єi nu-i un oriєicare, ci Stгpвnul universului, Domnul оntregii lumi, Fгcгtorul cerului єi al pгmвntului.” (Omilii la Facere, omilia XLII, VII, оn col. PSB, vol. 22, p. 103)

 

„Mгrimea milosteniei nu stг оn mulюimea banilor, ci оn slobozenia inimii celor ce fac milostenie. De aceea este primit cel ce dг un pahar de apг (Matei, 10, 42) de aceea a fost primitг vгduva care a aruncat оn cutia bisericii doi bгnuюi (Luca., 21, 2-4), ca sг cunoaєtem cг totdeauna Stгpвnul universului cere cu inimг largг. Adeseori poюi vedea oameni cu puюine averi fгcвnd milostenii оmbelєugate, pentru cг fac din toatг inima milostenie; єi iarгєi dimpotrivг poюi vedea oameni cu multe averi care fac milostenii mai puюine decвt cei cu mici averi, din pricina sufletului lor chiюibuєar” (Omilii la Facere, omilia LV, IV, оn col. PSB, vol. 22, pp. 218-219)

 

„ Tatгl tгu, Care vede оntru ascuns, оюi va rгsplгti юie la arгtare (Matei 6, 4).

Mare єi cinstit teatru оi oferг Domnul celui ce face milostenie оntr-ascuns! Єi ceea ce dorise - slava - i-o dг din belєug. Ce vrei? оi spune Hristos. Nu-i aєa cг vrei sг ai spectatori ai milosteniei tale? Ei bine, iatг оi ai, nu pe оngeri, nici pe arhangheli, ci chiar pe Dumnezeul tuturor!

De doreєti sг ai єi oameni ca spectatori, Domnul оюi оmplineєte, la timpul cuvenit, єi aceastг dorinюг. Dacг vrei sг arгюi acum faptele tale de milostenie, apoi le poюi arгta numai la zece, douгzeci sau o sutг de oameni; dar de te strгduieєti sг le ascunzi acum, atunci оnsuєi Dumnezeu va striga numele tгu єi milosteniile tale оn faюa оntregii lumi. Deci dacг mai ales vrei ca oamenii sг-юi vadг milosteniile tale, ascunde-le acum, pentru ca atunci sг le vadг toюi oamenii, pline de mai multг cinste; cг atunci Dumnezeu le face cunoscute, El le strigг оnaintea tuturor. Acum cei care te vгd te vor єi osвndi ca lгudгros; dar atunci, cвnd te vor vedea оncununat, nu numai cг nu te vor osвndi, ci toюi te vor admira. Cвnd, deci, poюi primi єi platг єi poюi culege mai multг admiraюie, dacг aєtepюi puюinг vreme, gвndeєte-te ce prostie mare faci sг pierzi єi una єi alta, cвnd vrei sг chemi cвюiva oameni sг le arгюi milosteniile tale! Єi doar ai cerut platг de la Dumnezeu єi єtiai cг Dumnezeu оюi vede milosteniile! Dacг trebuie sг arгюi cuiva milosteniile tale, atunci aratг-le Tatгlui оnainte de a le arгta tuturora; єi asta mai ales cвnd Tatгl are puterea sг te оncununeze sau sг te osвndeascг. Dar chiar dacг n-ar fi vorba de osвndг, n-ar trebui ca tu, care doreєti slava, sг schimbi teatrul cel ceresc cu teatrul cel omenesc. Cine-i, oare, atвt de ticгlos оncвt atunci cвnd оmpгratul se grгbeєte sг vinг sг-i vadг faptele lui mari, el sг-L lase pe оmpгrat єi sг se ducг sг le arate sгracilor єi cerєetorilor? Din pricina aceasta Hristos nu numai cг ne porunceєte sг nu ne arгtгm milosteniile noastre, ci sг ne dгm toate silinюele sг le ascundem. Cг nu-i acelaєi lucru a nu te strгdui sг le arгюi cu a te strгdui sг le ascunzi”. (Omilii la Matei, omilia XIX, II, оn col. PSB, vol. 23, pp. 246-247)

 

„Cвnd dai de pomanг, primeєti rгsplatг numai pentru pomana datг; dar cвnd mai єi mergi, primeєti rгsplatг єi pentru obosealг. Pentru asta оl admirгm pe patriarhul Avraam, cг, deєi avea 318 slugi (Fac., 14, 14), a alergat el singur la cireada de vaci єi a luat viюelul cel tвnгr (Fac., 18, 7). (…)

- Оmi porunceєti, dar, sг fac milostenie cu mвna mea? Dar nu las impresia cг mг mвndresc?

- Aєa, оnsг nu dai de pomanг cu mвna ta pentru o altг pricinг de mвndrie! Юi-i ruєine sг fii vгzut stвnd de vorbг cu sгracii! Dar sг nu vorbim de asta! Dг numai de pomanг, fie cг vrei s-o faci cu mвna ta, fie cu mвna altuia! Numai nu-l mai юine pe sгrac de rгu, nu-l mai rгni, nu-l mai ocгri! Cel ce-юi cere are nevoie de leacuri, nu de rгni; de milг, nu de sabie! Spune-mi, dacг cineva, lovit cu o piatrг єi cu ranг la cap, lгsвnd pe ceilalюi ar alerga, mвnjit tot de sвnge, la picioarele tale, spune-mi, l-ai lovi, oare, cu o altг piatrг єi i-ai mai face оncг o ranг? Nu cred; ci ai cгuta sг-i vindeci rana. Pentru ce, dar, cu sгracii te porюi altfel? Nu єtii cвt poate face un cuvвnt? Poate ridica un om єi-l poate doborо. Un оnюelept spune: Mai bun este cuvвntul decвt datul (Оnю. Sir., 18, 16). Nu te gвndeєti cг-юi оnfigi sabia оn inima ta єi-юi faci ranг mai cumplitг cвnd sгracul, care a bгtut la uєa ta, pleacг ocгrоt, tгcut, suspinвnd єi cu obrajii plini de lacrimi? Dumnezeu 1-a trimis la tine. Gвndeєte-te cгtre cine se оndreaptг ocara cвnd tu оl ocгrгєti pe sгrac! Dumnezeu оl trimite la tine єi-юi porunceєte sг-i dai, dar tu nu numai cг nu-i dai, ba оl mai єi ocгrгєti! Dacг nu-юi dai seama de grozгvia nebuniei tale, оnchipuieєte-юi aceeaєi situaюie оntre oameni єi atunci vei cunoaєte bine cвt de mare e pгcatul tгu. Dacг ai porunci slugii tale sг se ducг la o altг slugг de-a ta ca sг ia de la acela banii tгi єi sluga trimisг s-ar оntoarce nu numai cu mвinile goale, ci єi insultatг, spune-mi, ce n-ai face insultгtorului? Ce pedeapsг nu i-ai da pentru cг tu eєti cel insultat. Acelaєi lucru gвndeєte-l єi despre Dumnezeu. Dumnezeu оi trimite pe sгraci la noi; єi dacг le dгm, le dгm cele ce sunt ale lui Dumnezeu; iar dacг pe lвngг faptul cг nu le dгm, оi mai єi alungгm de la uєa noastrг cu ocгri, gвndeєte-te de cвte fulgere єi de cвte trгsnete nu este vrednicг fapta noastrг!

Gвndindu-ne la toate acestea, sг ne оnfrвnгm limba, sг scoatem din sufletul nostru neomenia, sг оntindem mвna noastrг spre milostenie, sг mвngвiem pe cei sгraci nu numai cu bani, ci єi cu cuvвntul, ca sг scгpгm єi de pedeapsa cuvenitг ocгrilor єi sг moєtenim єi оmpгrгюia cerurilor pentru cuvintele noastre bune єi milosteniile noastre”. (Omilii la Matei, omilia XXXV, V, оn col. PSB, vol. 23, pp. 440-441)

 

„Dacг dai de mвncare unui sгrac ca sг-l insulюi, apoi fapta ta e mai cumplitг decвt dacг l-ai omorо; dar dacг-i dai de mвncare ca sг-i vii оn ajutor єi sг-i fii de folos, atunci fapta ta este mai bunг decвt dacг ai scгpa de la moarte un osвndit. Fгcвnd altfel оnsг оl оnjoseєti mai mult decвt pe slugile tale; cг slugile tale au mai mult curaj єi mai multг libertate decвt el оn gвnd єi miєcгri. Dacг te vei purta aєa оl vei face egal cu оngerii. Libereazг-te, dar, єi pe tine єi pe el! Nu-mi mai spune de sгracul care-юi cere de mвncare, cг trгieєte pe spinarea ta, nu-l mai numi parazit! Numeєte-l oaspetele tгu! Nu-i mai spune linguєitor, numeєte-l prieten! Pentru aceasta a lгsat Dumnezeu prietenia, nu spre rгul celor iubiюi єi al celor ce iubesc, ci spre binele єi folosul lor”. (Omilii la Matei, omilia XLVIII, VII, оn col. PSB, vol. 23, pp. 564-565)

 

„… aflгm de filozofia ucenicilor faюг de cele de neapгratг trebuinюг vieюii; ne face sг cunoaєtem cвt de puюin юineau ei la hranг. Erau doisprezece oameni єi aveau pentru hrana lor numai cinci pвini єi doi peєti (Matei 14). Atвt de puюin preю puneau ei pe cele trupeєti! Erau lipiюi numai de cele duhovniceєti! Єi nici pe acestea puюine nu le-au oprit pentru ei, ci le-au dat cвnd li s-au cerut. De aici trebuie sг оnvгюгm cг chiar dacг avem puюin, єi acest puюin al nostru sг-l dгm celor sгraci. Cвnd li s-a poruncit sг aducг cele cinci pвini, ucenicii n-au spus: De unde vom mai avea hranг? Cu ce ne vom potoli foamea noastrг?, ci au ascultat оndatг”. (Omilii la Matei, omilia XLIX, II, оn col. PSB, vol. 23, p. 569)

 

„Sг nu-mi spui cг bogaюii au fгcut milostenie! Nu vor scгpa de pedeapsг dacг nu vor face milostenie pe mгsura avuюiei lor. Milostenia nu trebuie judecatг cu mгsura datului, ci cu slobozenia inimii. Dacг sunt pedepsiюi chiar cei care n-au fгcut milostenie pe mгsura avuюiei lor, apoi cu mult mai mult vor fi pedepsiюi cei care se dau оn vвnt dupг cele de prisos, cei care-єi clгdesc case cu trei єi patru etaje dar dispreюuiesc pe cei flгmвnzi, cei care se оngrijesc de adunatul banilor, dar nu se оngrijesc deloc de milostenie”. (Omilii la Matei, omilia LII, III, оn col. PSB, vol. 23, pp. 604-605)

 

„Milostenia оnsг n-are nevoie de nimic, ci numai de voinюг. Dacг-mi spui cг are nevoie de bani, de case, de haine, de оncгlюгminte, оюi spun єi eu: citeєte cuvintele lui Hristos pe care le-a spus despre vгduvг (Luca 21, 2-4) єi pune capгt neliniєtii tale! Eєti foarte sгrac? Dacг arunci doi bani ca єi vгduva aceea, ai sгvвrєit totul! Dacг dai celui flгmвnd o bucatг de pвine neagrг, singura pe care o ai, ai - оmplinit scopul acestei meserii”. (Omilii la Matei, omilia LII, IV, оn col. PSB, vol. 23, p. 606)

 

„ Dacг nu va prisosi dreptatea voastrг, spune Hristos, mai mult decвt a cгrturarilor єi fariseilor, nu veюi intra оn оmpгrгюia cerurilor (Matei 5, 20). Deci chiar dacг faci milostenie, dar dacг nu faci mai multг decвt cгrturarii єi fariseii, nu vei intra оn оmpгrгюia cerurilor.

- Cвtг milostenie dгdeau ei? m-ar оntreba cineva.

- Tocmai aceasta vreau s-o spun acum, pentru ca cei ce nu dau milostenie sг dea, iar cei ce dau sг nu se mвndreascг, ci sг dea mai mult. Cвtг milostenie dгdeau ei, dar? Dгdeau zece la sutг din tot ce aveau; iarгєi оncг o datг zece la sutг єi dupг asta оncг o datг, a treia oarг. Dгdeau milostenie cam a treia parte din averea lor. Cгci cele de trei ori cвte zece la sutг, atвta fac. Оn afarг de asta mai dгdeau єi pвrgг de fructe, primii nгscuюi єi altele mai multe, de pildг: pentru pгcate, pentru curгюire, оn sгrbгtori, la anul jubiliar, la stingerea datoriilor, la liberarea robilor, la оmprumuturile fгrг dobвnzi. Deci dacг nu face mare lucru cel care dг milostenie a treia parte din averea sa, dar, mai bine spus, jumгtate - cг adunate toate acestea cu celelalte fac jumгtate -, deci dacг nu face mare lucru cel care dг milostenie jumгtate din averile sale, de ce nu va fi vrednic cel care nu dг nici a zecea parte? Pe bunг dreptate, dar, a spus: Puюini sunt cei ce se mвntuie (Luca 13, 23)”. (Omilii la Matei, omilia LXIV, IV, оn col. PSB, vol. 23, pp. 743-744)

 

„Sг facem єi noi ce au fгcut mulюimile cвnd a intrat Iisus оn Ierusalim; sг-L lгudгm, sг dгm hainele noastre celor care оl poartг pe Hristos, sгracilor adicг! Ce meritгm noi, oare, cвnd unii єi-au pus hainele pe asina pe care єedea Hristos, alюii au aєternut hainele la picioarele Lui, iar noi nu suntem nici atвt de darnici cвnd оl vedem gol! Єi doar nu ni s-a poruncit sг ne lгsгm dezbrгcaюi, ci sг dгm din banii ce-i avem puєi deoparte. Aceia оl оnsoюeau, mergвnd оnaintea єi оn urma Lui, iar noi, cвnd Se apropie de noi nu-L primim, оl alungгm єi-L ocгrвm! Cвtг osвndг nu meritг o astfel de faptг! Cвtг pedeapsг! Vine la tine Stгpвnul єi te roagг, dar tu nici nu vrei sг-I asculюi rugгmintea, ci оl юii de rгu, оl cerюi, cu toate cг ai auzit cuvintele Lui. Dacг eєti atвt de supгrгcios, atвt de zgвrcit єi atвt de tвrzielnic atunci cвnd dai o bucгюicг de pвine єi cвюiva bгnuюi, ce ai face dacг ar trebui sг dai toatг avuюia ta? Nu vezi cвt de darnici sunt cei ce оntreюin teatrele, cвюi bani cheltuiesc cu curtezanele? Tu nu dai lui Hristos nici jumгtate din ce dau aceia, ba adeseori nici cea mai micг parte. Diavolul оюi porunceєte sг dai oamenilor care nu meritг; єi dвnd, aduci peste tine iadul; Hristos оюi porunceєte sг dai celor sгraci єi-юi fгgгduieєte оmpгrгюia cerurilor єi nu numai cг nu dai, dar mai єi ocгrгєti. Vrei mai degrabг sг asculюi de diavol, ca sг fii pedepsit, decвt sг asculюi de Hristos єi sг te mвntui. Poate fi, oare, o nebunie mai mare ca aceasta?”. (Omilii la Matei, omilia LXVI, III, оn col. PSB, vol. 23, p. 765)

 

„Ca sг vг convingeюi cг semгnгm cu zgвrcenie, sг cercetгm, dacг vreюi, care sunt mai mulюi оn oraє: sгracii, sau bogaюii, єi care nu sunt nici sгraci, nici bogaюi, ci ocupг locul din mijloc. Zece la sutг din populaюia oraєului e formatг din bogaюi, iar zece la sutг din sгraci, care n-au nici un fel de avere; restul populaюiei e formatг din oameni de mijloc. Sг оmpгrюim acum numгrul locuitorilor oraєului la numгrul sгracilor єi veюi vedea ce ruєine este pentru oraєul nostru. Cei foarte bogaюi sunt puюini, cei cu averi mijlocii sunt mulюi; sгracii sunt cu mult mai puюini decвt aceєtia. Cu toate acestea, deєi sunt atвt de mulюi oameni оn oraє care pot sг hrгneascг pe cei flгmвnzi, totuєi mulюi se culcг fгrг sг fi mвncat ceva. Єi se culcг flгmвnzi, nu pentru cг cei care au nu pot sг-i оndestuleze cu uєurinюг, ci pentru cг mare e cruzimea єi neomenia lor. Dacг cei bogaюi єi cei cu averi mijlocii ar оmpгrюi оntre ei pe cei ce au nevoie de pвine єi оmbrгcгminte, abia dacг ar reveni un sгrac la cincizeci sau la o sutг de locuitori. Cu toate acestea, deєi sunt atвt de mulюi cei care pot hrгni pe cei nevoiaєi, totuєi sгracii оєi plвng оn fiecare zi sгrгcia lor. Єi ca sг cunoєti neomenia lor, gвndeєte-te cвte vгduve єi cвte fecioare ajutг оn fiecare zi Biserica! Єi Biserica are numai venitul unuia dintre cei mai mari bogгtaєi din oraєul nostru. Iar numгrul celor ajutaюi de Bisericг se urcг la trei mii. Оn afarг de aceste trei mii de suflete, Biserica mai ajutг zilnic pe cei din оnchisori, pe bolnavii din spitale, pe sгnгtoєi, pe strгini, pe schilozi, pe cei care stau la uєa bisericii pentru hranг єi оmbrгcгminte, pe scurt pe toюi care cer ajutor оn fiecare zi. Cu toate acestea averea Bisericii nu se оmpuюineazг. Deci dacг numai zece bogaюi ar vrea sг ajute pe sгraci, aєa cum ajutг Biserica, n-ar mai fi nici un sгrac оn oraєul nostru.

Mi s-ar putea obiecta:

- Dar atunci ce moєtenire mai las copiilor mei?

- Le rгmвne capitalul; iar venitul averilor tale, depus pentru ei оn ceruri, va fi єi mai mare. Nu vreюi sг daюi sгracilor tot venitul averilor voastre? Atunci ajutaюi-i cu jumгtate din venit, cu o treime, cu o pгtrime, cu o zecime! Cu harul lui Dumnezeu, oraєul nostru ar putea hrгni sгracii din zece oraєe”. (Omilii la Matei, omilia LXVI, III, оn col. PSB, vol. 23, pp. 765-766)

 

„Ce iertare mai putem avea, ce umbrг de rгspuns mai putem da lui Dumnezeu, cвnd din averile pe care avem sг le pгrгsim negreєit cвnd vom fi duєi de pe lumea aceasta, nu dгm sгracilor cu atвta dгrnicie cu cвtг dгrnicie dau alюii celor ce joacг pe scenг, mai cu seamг cг avem sг cвєtigгm atвta de pe urma acestei dгrnicii? Chiar dacг am trгi veєnic pe pгmвnt n-ar trebui sг ne zgвrcim cвnd e vorba de aceastг frumoasг cheltuialг. Dar cвnd єtim cг dupг puюinг vreme vom fi duєi de pe lumea aceasta, cвnd єtim cг avem sг fim scoєi goi din lumea aceasta, fгrг sг luгm ceva cu noi, ce apгrare mai putem avea, cвnd n-am dat celor flгmвnzi єi celor sugrumaюi de sгrгcie nimic din veniturile noastre?” (Omilii la Matei, omilia LXVI, IV, оn col. PSB, vol. 23, p. 766)

 

„Amвndouг acestea – оmbelєugarea єi mulюumirea оn milostenie – trebuie a оntovгrгєi pe cel milostiv. De ce tu plвngi, sau te scвrbeєti dвnd milostenie? De ce te оntristezi miluind pe cel sгrac, єi astfel trгdezi fructul succesului unei asemenea fapte bune? Dacг te scвrbeєti apoi nu miluieєti, ci єi cu aceastг ocazie te arгюi crud єi neomenos. Dacг tu te scвrbeєti atunci, cum vei putea ridica pe acela ce se gгseєte оn scвrbг din cauza sгrгciei lui? Cвnd dai milostenie cu bucurie, acela nu vede nimic rгu, єi nici nu bгnuieєte mгcar aєa ceva ci totul vede оn bine. Fiindcг nimic nu se pare oamenilor mai urвcios ca a primi ceva de la alюii, de aceea dacг nu vei nimici aceastг bгnuialг cu cea mai mare veselie atunci cвnd faci milostenie, arгtвnd prin aceasta cг tu eєti cel ce ai luat mai mult decвt ai dat, apoi mai mult ai umilit pe cel ce a primit milostenia ta, decвt l-ai ridicat. De aceea zice: Cel ce miluieєte, sг miluiascг cu voie bunг, adicг cu mulюumire sufleteascг sг facг aceasta. Cгci cine primind оmpгrгюia este posomorвt? Cine luвnd iertarea pгcatelor, rгmвne оntristat? Deci nu te uita la cheltuiala banilor, ci la folosul ce-l ai prin acea cheltuialг. Cгci dacг cel ce seamгnг pгmвntul se bucurг, deєi seamгnг pentru niєte foloase nesigure єi trecгtoare, apoi cu atвt mai mult trebuie a se bucura cel ce cultivг cerul.

Astfel fгcвnd milostenia, chiar de a-i da puюin, tu ai dat mult, dupг cum єi cel ce dг mult cu supгrare єi fiind posomorвt, a transformat cele multe оn puюine.” (Omilii la Epistola cгtre Romani a Sfвntului Apostol Pavel, omilia XXI, pp. 409-410)

 

,,Acum pentru vizitii buni voi aюi da pвnг єi pe copiii voєtri, iar pentru niєte dгnюuitori sau dascгli de danю, fireєte cг v-aюi da sufletele voastre, pe cвnd pentru Hristos care este flгmвnd nu daюi nici cea mai micг parte din averea voastrг, єi de cumva daюi ceva argint, apoi vг credeюi cг aюi fгcut totul, neєtiind, se vede, cг nu a da cum s-ar оntвmpla, ci a da din belєug, aceasta va sг zicг milostenie. Pentru aceea єi Prorocul nu fericeєte єi nu laudг pe cei ce dau cum s-ar оntвmpla, ci pe cei ce-єi varsг pungile cu оmbelєugare, fiindcг nu zice simplu Dat-a, ci Оmpгrюit-a, dat-a sгracilor (Ps. 111, 9). Ce folos оюi este cвnd tu, fiind bogat, dai atвt de puюin, ca єi cum ar da cineva bunгoarг cineva o scoicг din mare, єi nu rвvneєti nici mгcar mгreюia sufletului acelei femei vгduve din Evanghelie? Dar atunci cum vei оndrгzni a zice: Miluieєte-mг, Dumnezeule, dupг mare mila ta, єi dupг mulюimea оndurгrilor tale єterge fгrгdelegea mea (Ps. 50, 1)? Oare nu ne miluieєte el dupг mila lui cea mare, sau cг poate nici dupг cea micг?” (Comentariile sau Tвlcuirea Epistolei оntвi cгtre Corinteni, omilia XXI, p. 222)

 

,,… cei ce оmpart averile sгracilor nu doar sг le оmpartг oricum s-ar оntвmpla, ci оncг sг se alipeascг de cei ce le-au primit, sг fie cu milг єi cu оndurare cгtre dвnєii, sг simtг durerile lor.” (Comentariile sau Tвlcuirea Epistolei оntвi cгtre Corinteni, omilia XXXII, p. 339)

 

,,Acestea le zic nu legiuind, єi nici оmpiedicвnd a da єi mai mult, ci cerвnd ca оn cutia de mile sг nu puneюi mai puюin de a zecea parte, єi nu numai vвnzвnd, ci єi cumpгrвnd. Aceastг rвnduialг s-o pгzeascг єi cei ce au юarini, оn ceea ce priveєte veniturile ce le trag de acolo, єi оn sfвrєit toюi cei ce adunг venituri drepte.” (Comentariile sau Tвlcuirea Epistolei оntвi cгtre Corinteni, omilia XLIII, pp. 465-466)

 

„Cвnd tu dai milostenie nu pentru a milui, ci spre a trвmbiюa facerea de bine, atunci nu numai cг aceasta nu este milostenie, ci este оncг chiar oca­rг, cгci ai dat o pildг rea fratelui tгu. Aєadar, milostenie nu va sг zicг a da bani, ci fiind milostiv, a da celui sгrac. Fiindcг єi cei din teatru dau copiilor celor stricaюi, cum єi altora de pe scenг, оnsг aceasta nu este milostenie. Оncг єi cei ce-єi bat joc de trupurile femeilor curve dau, оnsг aceasta nu este iubire de oameni, ci obrгznicie. Cu aceєtia seamгnг єi iubitorul de slavг deєartг. Cг dupг cum acela, bгtвndu-єi joc de trupul curvei, la urmг оi dг plata bгtгii de joc, tot aєa єi tu ceri plata de la cel ce a luat bгtaia de joc de la tine, оmbrгcвndu-te astfel cu slavг deєartг єi pe tine єi pe acela.

Dar оmpreunг cu acestea єi paguba este negrгitг, єi оntocmai ca o fiarг sгlbaticг sau ca un cвine turbat ce se repede, tot aєa єi boala aceasta rгpeєte de la noi bunгtгюile cвєtigate. Aceasta este neomenie єi cruzime, ba chiar єi mai grozavг decвt acestea. Cгci cel neomenos єi crud nu ar da celui ce are trebuin­юг; tu оnsг faci єi mai mult decвt acela, fiindcг оmpiedici pe cei ce vor a da. Cгci cвnd tu trвmbiюezi ceea ce dai, pe de-o parte ai doborвt credinюa celui ce a primit de la tine, iar pe de alta ai оmpiedicat єi pe cel ce ar fi voit sг dea, dacг mai ales ar fi leneє єi trвndav unul ca acela. Ce fel de milostenie este aceea cвnd єi pe tine te necinsteєti, єi pe cel ce a luat de la tine, єi pe cel ce юi-a poruncit оncг оl necinsteєti оndoit, pe de-o parte cг, avвndu-l pe dвnsul de privitor al milosteniei, tu nu eєti mulюumit cu atвta, ci mai cauюi pe lвngг dвnsul єi privirile celor deopotrivг cu tine, iar pe de alta cг оncalci єi legea care a oprit o astfel de milostenie!” (Tвlcuiri la Epistola a doua cгtre Corinteni, omilia XIII, pp. 133-134)

 

„Iar milostenie se cheamг aceea ce se face cu bunгvoire, cвnd se face cu mвna largг, cвnd nu-юi оnchipui cг dai, ci cг iei, cг primeєti, cвnd te crezi tu cel ce ai primit binefacerea, cвnd socoteєti ca un cвєtig, iar nu ca pagubг - fiindcг dacг nu este aєa, apoi nici har nu este.

Cel ce face milostenii trebuie a se bucura, iar nu a se nemulюumi. Cгci cum sг nu fie necuviincios ca dezlegвnd оntristarea altuia, tu singur sг te faci trist? Оn asemenea caz nici nu mai este aceasta milostenie. Cг dacг tu te scвrbeєti єi te оntristezi, оn vreme ce pe altul l-ai scгpat de scвrbг єi оntristare, dai dovadг de cea mai mare cruzime єi neomenie. Mai bine este atunci a nu-l scгpa pe acela de scвrbг, decвt a-l scгpa scвrbindu-te tu.

Dar pentru ce te scвrbeєti, omule? Nu cumva poate cг prin facerea miloste­niei юi se оmpuюineazг aurul? Apoi atunci dacг ai astfel de gвnd, nici sг dai. Dacг tu nu ai оncredere cг acel aur юi se va оnmulюi оn ceruri, sг nu dai.” (Tвlcuiri la Epistola a doua cгtre Corinteni, omilia XVI, p. 158)

 

„Dacг voieєti, zice, a lua din prisosinюг, din prisosinюг dг; iar de voieєti a lua оntreaga rгsplatг, atunci dг din lipsг єi peste putere.” (Tвlcuiri la Epistola a doua cгtre Corinteni, omilia XVII, p. 162)

 

„Dacг a da de voie este fapt al virtuюii, apoi tot ce vine din silг pierde toatг rгsplata.” (Tвlcuiri la Epistola a doua cгtre Corinteni, omilia XIX, p. 177)

 

„Dacг cineva nu este оncredinюat de aceasta - cг va lua mai mult decвt a dat, cг va cвєtiga mai mult, cг va fi rгsplгtit mai mult decвt a dat - sг nu mai dea! Sau poate crede cг va face plгcere celui care primeєte. Ei, bine, оn acest caz, mai bine este sг nu mai dea.

Nu acest lucru este important pentru mine, de a-i hrгni pe sfinюi, fiindcг chiar de nu vei da tu se va gгsi un altul. Ceea ce eu voiesc este cг prin milostenie voi оnєivг sг aveюi mвngвiere pentru iertarea pгcatelor, iar ce nu dai cu acest gвnd, nu va avea mвngвiere. A face milostenie nu оnseamnг a da pur єi simplu, ci a da cu bunгvoinюг, cu bucurie, nu cu pгrere de rгu, sau de silг, cгci Dumnezeu iubeєte pe cel care dг cu voie bunг (2 Cor., 9, 7). Dacг cineva nu dг aєa, sг nu mai dea deloc, fiindcг aceasta nu mai оnsemnг milostenie, ci pagubг! Aєadar, dacг єtiюi cг voi sunteюi cei care veюi cвєtiga єi nu aceia, ei bine, aflaюi cг mult mai mare va fi cвєtigul vostru, decвt ceea ce aюi dat. Acelora prin milostenie li se asigurг hrana trupului, iar voi cвєtigaюi liniєtea sufleteascг. Acelora nu li se iartг nici unul din pгcatele pe care le au, pe cвnd vouг vi se оnlгturг єi sunteюi feriюi de mai multe ispite. (...) Cel ce оl оnfiazг pe rege, bunгoarг, nu se gвndeєte atвt la cвt are de dat, cвt la ce are de primit. Оnfiazг-L deci єi tu pe Hristos єi vei avea mult folos. “ (Omilii la Epistola cгtre Filipeni, omilia a II-a, pp. 35-36)

 

„Dumnezeu nu ar fi putut sг facг оn aєa fel оncвt sг dгm chiar fгrг voia noastrг? Ar fi putut, dar n-a vrut, cгci El mai mult vг poartг vouг de grijг, decвt celor ajutoraюi єi hrгniюi de voi. De aceea nu vrea sг daюi оn silг fiindcг pentru aceasta n-aюi primi nici o rгsplatг.” (Omilii la Epistola cгtre Filipeni, omilia a X-a, p. 177)

 

„Єi fiindcг faptul de a cere milostenie este de aєa naturг, оncвt cel ce are nevoie de ajutorul altora se poate ruєina, apoi tu prin marea оngrijire єi mвngвiere ce-i vei da trebuie a-i alunga ruєinea, єi a-i arгta cu cuvвntul єi cu fapta, cг cel ce face bine nu eєti tu, ci cг tu оnsuюi eєti cel care suferг, єi оn cazul de faюг mai mult юie юi se face bine, decвt aceluia. Astfel cг, prin buna intenюie ce o ai cгtre el, оi covвrєeєti ruєinea ce o avea mai оnainte.” (Tвlcuiri la Epistola оntвi cгtre Timotei, omilia a XIV-a, pp. 151-152)

 

,,Dacг ar putea omul sг scape єi de acest pгcat, sг nu umble adicг dupг laudele lumii cвnd face milostenie!; dar, fiind stгpвnit de mвndrie, cade iarгєi оn acelaєi pгcat, mai bine spus, оn unul єi mai grozav: nu pierde numai bunurile date ca milostenie, ci pleacг pe lumea cealaltг оncгrcat єi cu alt pгcat, pгcatul mвndriei.” (Despre cгinюг (I), 4, оn vol. Despre mгrginita putere a diavolului. Despre cгinюг…, p. 68)

 

,,Cel care face bine nu trebuie sг cerceteze viaюa celui cгruia оi face bine, ci sг-i uєureze sгrгcia єi sг-i оmplineascг nevoia. O singurг apгrare are sгracul: lipsa єi nevoia. Nu-l оntreba de nimic altceva; de-ar fi cel mai ticгlos dintre oameni, dar dacг-i lipseєte hrana cea de toate zilele, sг-i potolim foamea! Aєa ne-a poruncit єi Hristos sг facem, zicвnd: Fiюi fii Tatгlui vostru Celui din ceruri, cг rгsare soarele Lui peste cei rгi єi peste cei buni, єi plouг peste cei drepюi єi peste cei nedrepюi (Matei 5, 45). Cel ce miluieєte este un port pentru cei оn nevoi; iar portul primeєte pe toюi cei naufragiaюi єi-i scapг de primejdii; rгi sau buni, oricum ar fi cei ce sunt оn primejdie, pe toюi оi adгposteєte оn sвnurile sale. Єi tu, dar, cвnd vezi aici, pe pгmвnt, un om naufragiat de foame, nu-l judeca, nu-l оntreba de ce a ajuns aєa, ci scapг-l de necaz. Pentru ce-юi оngreuiezi viaюa? Dumnezeu te-a slobozit de aceastг iscodire єi cercetare. Cвte n-ar fi spus oamenii, cвtг supгrare n-ar fi fost dacг Dumnezeu ar fi poruncit sг miluim dupг ce am cercetat оndeaproape viaюa єi purtгrile celui ce ne cere ajutor, dupг ce am iscodi faptele fiecгruia! Dar aєa, ne-a eliberat de aceastг greutate. Pentru ce sг ne facem griji de prisos? Altul este judecгtorul, єi altul miluitorul! De aceea se numeєte milostenie, pentru cг dгm єi celor care nu sunt vrednici. Aєa ne оndeamnг єi Pavel sг facem, zicвnd: Iar fгcвnd binele, sг nu slгbim sг facem bine cгtre toюi, dar mai cu seamг cгtre cei de o credinюг cu noi (Galateni 6, 9-10). Dacг iscodim єi cercetгm pe cei ce nu sunt vrednici sг fie miluiюi, atunci nu vor veni uєor nici cei ce au aceastг vrednicie, dar dacг miluim єi pe cei ce nu sunt vrednici, atunci negreєit vor veni spre noi єi cei ce sunt vrednici, care preюuiesc cвt toюi ceilalюi.” (Omilii la sгracul Lazгr, cuvвntul II, оn vol. Omilii la sгracul Lazгr. Despre soartг єi Providenюг…, pp. 64-65)

 

,,Tot aєa, rogu-vг, sг facem єi noi; sг nu iscodim mai mult decвt trebuie. Atвta numai trebuie sг єtim despre un sгrac: cг are nevoie. De vine cineva la noi cu astfel de nevoie, sг nu-l оntrebгm mai mult, cг nu facem milostenie felului de viaюг, ci omului, nici nu-l miluim pentru virtutea lui, ci pentru nevoia lui, ca sг atragem єi noi asupra noastrг de la Stгpвn mila cea multг, ca єi noi, deєi suntem nevrednici, sг dobвndim iubirea Sa de oameni. Cг dacг vom cerceta, vom iscodi pe cei оmpreunг robi cu noi, ca sг vedem de sunt vrednici de milostenia noastrг, atunci єi Dumnezeu va face la fel cu noi; єi dacг vom cгuta sг cerem socotealг celor оmpreunг robi cu noi, atunci am pierdut mila cea de sus. Cгci cu ce judecatг veюi judeca, veюi fi judecaюi (Matei 7, 2), spune Hristos.” (Omilii la sгracul Lazгr, cuvвntul II, оn vol. Omilii la sгracul Lazгr. Despre soartг єi Providenюг…, p. 65)

 

„Єtii cвnd milostenia este adevгratг єi plгcutг lui Dumnezeu? Cвnd o faci cu blвndeюe, nu cu asprime; cвnd o faci cu inimг deschisг, nu bombгnind оn sinea ta; cвnd nu оюi pare rгu cг dai, ci te bucuri, cгci Dumnezeu iubeєte pe cel care dг cu voie bunг (2 Cor., 9, 7).” (Din vol. Problemele vieюii, p. 288)

 

„Adevгrat mare om єi cinstit este milostivul cвnd face milostenie cu toatг inima єi fгrг de voie rea, precum zice Apostolul, cг pe dгtгtorul de bunгvoie оl miluieєte Dumnezeu, cгci cвnd face milostenie єi socoteєte cг nu dг ci ia, atunci este multг bogгюie єi fгrг de rгpire, de vreme ce socoteєte acea milostenie ca o dobвndг єi ca o facere de bine, ca єi cвnd n-ar pгgubi nimica, cг cel ce socoteєte milostenia pagubг nu are nici un dar.” (Din vol. Mгrgгritarele Sfвntului Ioan Gurг de Aur, p. 75)

 

„Sг dai fгrг mвndrie, fгrг falг! Sг dai ca єi cum юi-ai face bine mai mult юie decвt celui cгruia i-ai dat. Dacг nu eєti оnsufleюit de astfel de gвnduri, nici sг nu dai! Dacг nu socoюi cг iei mai mult decвt dai, nu da! Asta o mгrturiseєte єi Pavel, folosind alte cuvinte єi grгind aєa: Vг fac cunoscut fraюilor, harul lui Dumnezeu cel dat оn Bisericile Macedoniei; cг sгrгcia lor cea mare a dat naєtere cu prisosinюг unei bogгюii curate. Pentru cг, mгrturisesc eu оnsumi, au dat de bunг voie, dupг puterea lor єi peste puterea lor, cu multг rugгminte cerвnd harul de a lua єi ei parte la ajutorarea sfinюilor (II Cor., 8, l-4). Vezi cг Pavel оi admirг pe macedoneni mai ales pentru aceasta, cг ei, dвndu-єi seama de harul ce-l primesc, l-au rugat pe Pavel єi i-au cerut sг le оngгduie sг dea ajutoare de bani atвt de mari?

De aceea оl admirгm єi pe Avraam, nu numai pentru cг a junghiat viюelul, cг a frгmвntat fгina, ci єi pentru cг i-a primit pe strгini cu multг bucurie єi respect! A stat lвngг ei, le-a slujit, i-a numit Domni (Fac., 18, 1-8)! Cвnd vedea cг se apro­pie un strгin de casa lui, socotea cг a gгsit o comoarг cu mii єi mii de bunгtгюi. Aєa cг milostenia este оndoitг dacг dгm cu dragг inimг atunci cвnd dгm. Cгci pe cel ce dг cu voie bunг оl iubeєte Dumnezeu (II Cor., 9, 7). De-ai da milostenie mii єi mii de talanюi, оi pierzi pe toюi dacг оi dai din mвndrie, cu falг єi de dragul slavei deєarte! Ca fariseul acela care dгdea zeciuialг din tot ce avea! Pentru cг se mвndrea єi se fгlea, a pierdut tot; єi aєa s-a pogorвt de la templu (Luca 18, 10-14)!” (La cuvвntul apostolic ce spune: <<Trebuie sг fie єi erezii оntre voi, ca sг se vгdeascг оntre voi cei оncercaюi>>, 3-4, оn vol. Despre schimbarea numelor. Despre rгbdare. Despre milostenie…, p. 240)

 

„Pavel оnsг nu urmгreєte numai sг fie strвnєi bani pentru sгraci, ci єi sг se strвngг cu multг tra­gere de inimг. Cг Dumnezeu n-a rвnduit milostenia numai pentru a fi hrгniюi cei lipsiюi; ci ca sг li se facг bine єi celor ce dau milostenie; єi mai mult pentru aceєtia, decвt pentru aceia, a fost rвnduitг milostenia. Dacг Dumnezeu ar fi ur­mгrit numai binele sгracilor, ar fi poruncit doar sг li se dea bani, єi n-ar fi cerut єi bunгvoinюг din partea celor ce dau. Dar aєa, vezi cг mereu єi mereu mai cu seamг de asta se оngrijeєte Pavel, ca cei care dau milostenie sг o dea cu bucurie, cu dragг inimг. Uneori spune: Nu cu pгrere de rгu sau de silг (II Cor., 9, 7),cг Dumnezeu iubeєte pe cel care dг de bunгvoie; nu numai sг dea, ci sг dea de bucurie. Єi iarгєi, оn altг parte: Cel care оmparte, sг оmpartг cu mгrinimie; cel ce stг оn frunte, sг stea cu rвvnг; cel ce miluieєte, sг miluiascг cu voie bunг (Rom., 12, 8). Pentru cг atunci faci milostenie, cвnd o faci cu bucurie! Єi aєa sг dai milostenie, socotind cг iei mai mult decвt dai. De aceea, Pavel cautг оn tot chipul sг facг uєoarг porunca, pentru ca strвngerea de ajutoare pentru sгraci sг fie fгcutг cu tragere de inimг.” (Despre milostenie. Cuvвnt rostit dupг ce a trecut prin oraє la vreme de iarnг єi i-a vгzut pe sгraci єi pe cerєetori lгsaюi оn pгrгsire єi aruncaюi оn piaюг, 4, оn vol. Despre schimbarea numelor. Despre rгbdare. Despre milostenie…, pp. 256-257)