MВNDRIA (cea bunг єi de dorit)

 

,,O singurг mвndrie trebuie sг aibг cei ce Оi slujesc lui Hristos: sг nu slujeascг nici unei fapte ruєinoase, ci sг-єi pгzeascг sufletul liber, sг-l facг sг ducг o viaюг curatг.” (Despre rugгciune, cuvвntul I, оn vol. Omilii la sгracul Lazгr. Despre soartг єi Providenюг…, p. 208)

MВNDRIA (manifestarea ei)

 

„Pe alюii, dimpotrivг, diavolul оi face sг se laude cu strгlucirea strгmoєilor lor. Poate fi, oare, o mai mare prostie decвt aceea sг te mвndreєti cu lucruri cu totul potrivnice unele altora? Unii se mвndresc pentru cг pгrinюii, bunicii єi strгbunicii lor au fost niєte oameni de rвnd; alюii, pentru cг au fost strгluciюi єi vestiюi. Cum ai putea smeri mвndria єi a unora єi a altora? Spunвndu-le unora: Urcг-te tu, care te fгleєti custrгmoєii tгi, urcг-te mai sus de bunici єi de strгbunici єi ai sг gгseєti printre strгbunii tгi o mulюime de bucгtari, de vizitii, de negustori!; altora, celor care se mвndresc cг se trag din niєte strгmoєi de rвnd, spune-le dimpotrivг: Єi tu, dacг ai merge mai sus pe scara strгbunilor tгi, vei afla mulюi strгmoєi cu mult mai strгluciюi decвt tine!”. (Omilii la Matei, omilia LVIII, IV, оn col. PSB, vol. 23, p. 677)

 

„Cel mвndru vrea sг fie mai mare decвt toюi oamenii; spune cг nimeni nu-i egal cu el; єi oricвtг cinste i s-ar da, doreєte єi mai multг; єi stгruie єi socoteєte cг nu are nici una; dispreюuieєte pe oameni, dar doreєte sг fie cinstit de ei. Poate fi, oare, o lipsг mai mare de judecatг? Un om mвndru e o adevгratг enigmг: vrea sг fie slгvit de aceia pe care-i socoteєte o nimica. Ai vгzut cг acela care vrea sг fie оnalt a cгzut jos єi stг la pгmвnt? Cel mвndru socoteєte cг toюi oamenii sunt o nimica pe lвngг el; el оnsuєi o declarг. Aєa e mвndria. Pentru ce alergi atunci, mвndrule, la cel ce e o nimica? Pentru ce ceri de la ei cinste? Pentru ce doreєti sг fii оnconjurat de atвta mulюime de oameni? Iatг omul mic, care stг pe un loc mic”. (Omilii la Matei, omilia LXV, V, оn col. PSB, vol. 23, p. 756)

 

„Care pasгre spunem cг zboarг mai sus? Aceea care zboarг mai presus de mвinile єi laюurile vвnгtorului sau aceea pe care vвnгtorul poate sг o prindг fгrг laю, din pricinг cг zboarг pe jos єi niciodatг nu poate sг se оnalюe? Ca aceastг pasгre este єi оngвmfatul; orice laю оl prinde cu uєurinюг, pentru cг se tвrгєte pe jos”. (Omilii la Matei, omilia LXV, V, оn col. PSB, vol. 23, p. 757)

 

„Cel mвndru pururea trгieєte оn scвrbe, pururea se frгmвntг оn sufletul sгu, pururea se tulburг, umblг оncoace єi оncolo fгrг sг-єi gгseascг loc, єi nimic nu este оn lumea aceasta care sг poatг astвmpгra pofta, mai bine zis, patima lui. Chiar pe оmpгrat de l-ar vedea cгzвndu-i la picioare єi оnchinвndu-i-se, nu se va sгtura, ci va dori mai mult. Dupг cum cei iubitori de argint oriєicвt ar strвnge, tot mai mult doresc, tot aєa єi cu aceєti smintiюi, cгci єi aceєtia, ori de cвtг cinste s-ar bucura, doresc mai multг, fiindcг patima mвndriei creєte єi sporeєte la ei pe fiecare zi. Patimг grozavг este mвndria, patimг ce nu are margini, ci numai atunci stг pe loc, cвnd deja a omorвt pe cel ce o avea.” (Comentariile sau Explicarea Epistolei II cгtre Tesaloniceni, omilia I, оn vol. Comentariile sau Explicarea Epistolei cгtre Coloseni, I єi II Tesaloniceni, p. 291)

 

„Cг zice Sfвnta Scripturг: Necurat este tot cel cu inima оnaltг, єi atвta este de rea trufia cвt nu numai spre rгutate єi оn rвpa pieirii оmpinge pe cei ce o au pe ea, ci оncг оl pгzeєte pe om єi оn bunгtгюi fiind єi cвnd nu poate sг ne strice оn alt chip, оn bunгtatea pe care o facem, ne face multг pagubг єi ne оndeamnг sг rгbdгm ostenelile iar de roade ne lipseєte. Cг nu este cu putinюг sг aibг cineva єi bunгtatea smereniei єi sг aibг єi mвndria.” (Din vol. Mгrgгritarele Sfвntului Ioan Gurг de Aur, p. 31)

 

„La fel єi bгєicile cele de apг prea lesne se fac єi iar prea lesne crapг єi se fac apг єi aєa se fac mвndri єi prea lesne pier.” (Din vol. Mгrgгritarele Sfвntului Ioan Gurг de Aur, p. 31)

 

„Aceasta face єi cel mгreю, cг numai pe sine se face bun, оnюelept єi cunoscгtor, iar pe ceilalюi oameni nu-i are de nimic, numai ce-i batjocoreєte єi rвde de ei єi de va cгdea оn pгcat nu se pocгieєte, nu se smereєte cг nu-l lasг necunoєtinюa, ca єi pe diavolul.” (Din vol. Mгrgгritarele Sfвntului Ioan Gurг de Aur, p. 119)

 

 

„Cel mвndru se considerг pe sine оnsuєi ca єi unic єi pentru a fi adorat. Cel mвndru vrea pentru el оnsuєi omagiile, care nu-i sunt datorate decвt lui Dumnezeu.” (Din vol. Bogгюiile oratorice, p. 594)

 

„Aєa e mвndria! Rupe legгtura dragostei, оndepгrteazг pe vecin, face pe cel mвndru sг se uite numai la sine. Dupг cum un zid care se burduєeєte surpг clгdirea, tot aєa єi un suflet care se umflг de mвndrie nu suferг prietenia cu altul.” (Despre schimbarea numelor, cuv. IV, оn vol. Despre schimbarea numelor. Despre rгbdare. Despre milostenie…, p. 70)

MВNDRIA (gravitatea)

 

„Aєa sunt uneltirile vrгjmaєului. Ne urcг prin оnєelгciune la mare оnгlюime, ca sг ne coboare de acolo оn adвncul prгpastiei”. (Omilii la Facere, omilia XVI, III, оn col. PSB, vol. 21, p. 180)

 

„De-ai face mii єi mii de fapte bune, de-ai sгvвrєi toatг virtutea, dar dacг te lauzi cu faptele tale bune, ai ajuns cel mai nenorocit єi cel mai ticгlos om. Єi aceasta se vede bine din cele ce a suferit fariseul acela, care s-a lгudat faюг de vameє єi a ajuns dintr-o datг mai prejos de vameє (Luca, 18, 9-14); cu limba єi-a pierdut toatг bogгюia virtuюii; a ajuns gol єi sгrac, suferind un naufragiu nemaivгzut єi nemaiauzit; єi-a pierdut toatг оncгrcгtura, chiar cвnd a ajuns оn port. Sг pгюeєti ce-a pгюit fariseul; din pricina unei rugгciuni, pe care n-a fгcut-o cum trebuie, оnseamnг sг юi se оnece corabia оn mijlocul portului. De aceea єi Hristos, poruncind ucenicilor Sгi, spunea: Cвnd veюi face toate spuneюi: Slugi netrebnice suntem (Luca, 17, 10). Prin aceste cuvinte Hristos voia sг-i оntгreascг єi sг-i юinг departe tare de aceastг patimг pierzгtoare.” (Omilii la Facere, omilia XXXI, II, оn col. PSB, vol. 21, p. 396)

 

„Nimic nu-i mai cumplit decвt mвnia єi mвndria. Ne fac оn acelaєi timp єi mвndri єi slugarnici; prin una ajungem de batjocurг, iar prin alta suntem urвюi de oameni, cгzвnd оn pгcate potrivnice: оn оngвmfare єi оn linguєealг. Dar dacг tгiem ce-i prea mult din aceste douг patimi, vom fi smeriюi fгrг sг fim umiliюi єi mвndri fгrг sг fim оncrezuюi”. (Omilii la Matei, omilia X, VI, оn col. PSB, vol. 23, p. 129)

 

„… cel mвndru nu se cunoaєte deloc pe el оnsuєi. De aceea obiєnuim sг zicem de cel mвndru: nu se cunoaєte pe sine, nu se єtie pe sine. Iar cel care nu se cunoaєte pe sine, pe cine poate sг cunoascг? Dupг cum cel ce se cunoaєte pe sine cunoaєte pe toate, tot aєa cel ce nu se cunoaєte pe sine nu cunoaєte nici pe cel din jurul lui. Unul ca acesta este cel ce spune: Deasupra cerurilor оmi voi pune scaunul meu (Isaia 14, 13). Pentru cг nu s-a cunoscut pe sine, n-a cunoscut nici pe toate celelalte”. (Omilii la Matei, omilia XXV, IV, оn col. PSB, vol. 23, p. 326)

 

„Nimic nu-i mai rгu decвt mвndria! Mвndria scoate pe om din minюi єi face sг i se ducг vestea de prost; dar, mai bine spus, mвndria оl prosteєte de tot. Dupг cum nu-i nevoie sг cauюi un alt exemplu de prostie atunci cвnd vezi cг unul de trei coюi se sileєte sг fie mai оnalt decвt munюii sau chiar crede cг e mai оnalt єi se оntinde sг depгєeascг culmile munюilor, tot aєa nu cгuta o altг dovadг de nebunie atunci cвnd vezi un om mвndru, care se socoteєte a fi mai bun decвt toюi, care socoate o insultг sг trгiascг la un loc cu toatг lumea. Acesta este cu mult mai de rвs decвt un prost din naєtere, cu cвt el, de bunг voie, оєi face aceastг boalг. Єi nu numai din pricina aceasta e un ticгlos, ci єi pentru cг, fгrг sг-єi dea seama, cade оn оnsгєi prгpastia pгcatului.

Cвnd un om ca acesta оєi va cunoaєte pгcatul cum trebuie? Cвnd оєi va da seama cг pгcгtuieєte? Diavolul pune mвna pe el ca pe un rob rгu єi оnlгnюuit єi pleacг cu el; оl duce єi-l poartг lovindu-l peste tot trupul єi acoperindu-l cu mii de ocгri. Єi-l prosteєte atвt de mult cг-l face sг se creadг mare єi faюг de copii єi de soюie єi chiar faюг de proprii lui strгmoєi”. (Omilii la Matei, omilia LVIII, IV, оn col. PSB, vol. 23, p. 677)

 

„Nu este mai mare duєman al dragostei ca mвndria”. (Omilii la Matei, omilia LIX, V, оn col. PSB, vol. 23, p. 691)

 

„Nimic nu este mai puternic pentru a оnlгtura de la noi mila lui Dumnezeu, єi de a ne da flгcгrilor iadului, ca tirania mвndriei. Cвnd ea stгpвneєte inima noastrг, toatг viaюa noastrг devine necuratг: Tot omul care are inimг оnaltг, este vinovat оnaintea Domnului (Pilde 16, 5).” (Comentar la Evanghelia de la Ioan, omilia IX, 2, p. 47)

 

,,… єi bгєica de apг se umflг, оnsг umflгtura ei nu este ceva trainic єi sгnгtos. Pentru aceea noi єi numim pe astfel de oameni umflaюi de mвndrie, dupг cum sunt єi unele trupuri umflate de dropicг, dupг cum se umflг єi bгєica de apг sau de sгpun.” (Comentariile sau Tвlcuirea Epistolei оntвi cгtre Corinteni, omilia I, p. 13)

 

,,… cвnd un mгdular al trupului se rгscoalг єi оєi iese din locul sгu, nimic alt nu este decвt inflamaюie sau umflare, єi prin urmare boalг. De altfel, un mгdular al trupului nici nu se face mai ridicat decвt celгlalt, fгrг numai cвnd se umflг. Tot aєa deci єi оn trupul Bisericii cel ce se mвndreєte este bolnav єi pгtimeєte rгu, cгci s-a umflat mai mult decвt mгsura de obєte. Єi aceasta deci este un fel de inflamaюie sau umflгturг.” (Comentariile sau Tвlcuirea Epistolei оntвi cгtre Corinteni, omilia XII, p. 117)

 

„Cг de chiar єi dupг ce am fгcut totul, єi оncг trebuie a ne numi robi netrebnici, apoi dacг nu este nici o pricinг grabnicг, de ce iertare ar putea fui vrednic cel ce se trufeєte єi se оngвmfг pe sine? Pentru aceea єi fariseul a pгtimit ceea ce a pгtimit єi a naufragiat tocmai la liman, cгci s-a izbгvit de aceastг stвncг.” (Tвlcuiri la Epistola a doua cгtre Corinteni, omilia XXV, p. 221)

 

„Cea dintвi nerecunoєtinюг este uєurгtatea minюii omului faюг de Dumnezeu, motiv pentru care se va lua de la el darul oferit prin har. Cel care se trufeєte se poartг ca єi cum ar fi reuєit prin propriile sale puteri, оnsг cel care gвndeєte astfel e nerecunoscгtor faюг de Cel care a dat harul.” (Omilii la Epistola cгtre Filipeni, omilia a VI-a, p. 98)

 

,,… omul care sгvвrєeєte cu mвndrie binele єi nu cade оn nici un pгcat, nu-єi va da seama niciodatг de pгcatul lui, ci, prin mвndria sa, оєi оnrгutгюeєte єi mai mult starea sa єi, fгrг sг bage de seamг, pleacг pe lumea cealaltг lipsit de fapte bune. Aєa a pгюit fariseul: s-a urcat la templu cu pгrerea cг are bogгюie de fapte bune; s-a pogorвt оnsг mai sгrac decвt vameєul (Luca 18, 10-14).” (Despre necazuri єi biruirea tristeюii (I). Cгtre Staghirie, ascetul care era chinuit de demon. Cuvвnt de sfгtuire, оn vol. Despre mгrginita putere a diavolului. Despre cгinюг…, p. 153)

 

„Fariseul postea, se ruga, nu nedreptгюea pe nimeni, юinea legea. Оnsг era mвndru. Astfel a fost osвndit de Domnul, cгci mвndria оl vгtгma mai mult decвt l-ar fi vгtгmat toate celelalte pгcate la un loc.” (Din vol. Problemele vieюii, pp. 17-18)

 

„Nimic nu ne оnstrгineazг atвt de mult de iubirea de oameni a lui dumnezeu єi nimic nu ne dг atвt de mult focul iadului, cвt patima tiranicг a mвndriei єi slavei deєarte. Cвnd aceasta existг оn noi suntem pвngгriюi, chiar dacг avem alte virtuюi, ca neprihгnirea, postul, milostenia sau rugгciunea. Cгci, cum spune Scriptura, tot cel ce are inima mвndrг e necurat оn faюa lui Dumnezeu. (Proverbe, 16, 5)”. (Din vol. Problemele vieюii, p. 34)

 

„Fiecare cuget de desfrвu este, desigur, pгcat de moarte, are оnsг ca pricinг dorinюa. Cвnd vorbim despre mвndrie, dimpotrivг, nu poюi gгsi vreo cauzг sau fazг de оnceput, care s-o оndreptгюeascг fie єi cвtuєi de puюin.” (Din vol. Problemele vieюii, p. 34-35)

 

„Cel ce se supune mвndriei, acestei stгpвne severe єi urвte la chip, suferг єi se оntristeazг neоncetat. Da, este оntr-adevгr stгpвnг severг cu supuєii ei. Єi cu cвt mai mult aceєtia o linguєesc, cu atвt оєi ridicг capul єi оi chinuie. Din contrг, oamenilor care o alungг єi o nesocotesc nu le poate face nimic.

Pe scurt, mвndria este mai rea decвt toate fiarele єi decвt orice tiran. Pentru cг fiarele єi tiranii, cu vorbг bunг єi cu grijг, de multe ori se оmblвnzesc, pe cвnd aceasta, cu cвt оi cвntгm оn strunг ci atвt se sгlbгticeєte. Єi dacг gгseєte pe cineva care sг-i facг toate poftele, nu єovгie sг-l оmpingг chiar єi la crimг.” (Din vol. Problemele vieюii, p. 35)

 

„Nimic altceva nu este care-l оnstrгineazг pe om de la mila lui Dumnezeu ca tirania mвndriei єi-l dг la pedeapsa focului.” (Din vol. Mгrgгritarele Sfвntului Ioan Gurг de Aur, p. 31)

 

„Deci alt lucru nu este mai rгu decвt mвndria єi mгrirea deєartг pentru cг єi diavolul оntвi nu a fost aєa, ci mai оnainte de ce s-a mвndrit, era оnger, iar dacг se mвndri, se fгcu diavol єi din luminг se fгcu оntuneric.” (Din vol. Mгrgгritarele Sfвntului Ioan Gurг de Aur, pp. 31-32)

 

„Omul cel mгreю, fraюilor, este nebun єi mai vвrtos fгrг de Dumnezeu єi seamгnг nu numai fariseului aceluia, ci tocmai diavolului care, pentru mгrirea єi nebunia lui, a vrut sг se facг tocmai cu Dumnezeu; pentru aceea din luminг ce era s-a fгcut оntuneric єi din оnger s-a fгcut diavol оntunecat.” (Din vol. Mгrgгritarele Sfвntului Ioan Gurг de Aur, p. 119)

 

„Nebunia mвndriei este mai rea decвt nebunia obiєnuitг; cel mвndru este mai prejos decвt cel nebun. Mai оntвi trebuie sг fii ceva nebun pentru a fi mвndru, cгci trebuie sг fii lipsit de simюuri єi lipsit de raюiune. Mai mult, cel nebun nu-єi face rгu decвt luiєi, pe cвnd celгlalt este un bici pentru cei care-l оnconjoarг єi care trebuie sг i se supunг. De altfel, Duhul Sfвnt a pronunюat aceastг profeюie: Ai vгzut om оnюelept оn ochii sгi? Mai mare nгdejde este pentru un nebun decвt pentru acela. ” (Din vol. Bogгюiile oratorice, p. 597)