Mгrturisirea pгcatelor (canonul)

 

„Nu e totdeauna bine sг dai leacuri plгcute! Cвnd buboiul nu dг оnapoi, trebuie sг оntrebuinюгm єi leacuri care usturг єi dor, pentru ca vindecarea sг se facг degrabг.

Sг cunoascг, dar, toюi cei ce s-au fгcut vinovaюi de pгcate, cг dacг єi dupг aceastг sfгtuire a mea, stгruie mai departe оn trвndгvia lor, n-am sг mai rabd, ci am sг mг folosesc de legile Bisericii, ca sг-i dгscгlesc cu multг asprime, ca sг nu mai cadг оn astfel de pгcate єi nici sг mai asculte cu atвt dispreю cuvintele dumnezeieєti”. (Omilii la Facere, omilia VI, II-III, оn col. PSB, vol. 21, p. 80)

 

„Iar pedeapsa datг pгcatului este feluritг, dupг єtiinюa celui care sгvвrєeєte pгcatul: Cel ce єtie voia Domnului lui єi nu o face va fi bгtut mult (Luca 12, 47). Cвnd pгcatul este sгvвrєit оn urma altor exemple, pedeapsa e mai grea. De aceea єi spune Domnul: Dar voi vгzвnd nu v-aюi pocгit nici dupг aceea (Matei 21, 32), deєi aюi avut parte de o mare purtare de grijг. De aceea єi Hristos a єi mustrat Ierusalimul, zicвnd: De cвte ori am vrut sг adun pe fiii voєtri єi nu aюi vrut (Matei 23, 37). Alta este pedeapsa pentru cel care sгvвrєeєte pгcatul trгind оn desfгtгri. O aratг pilda bogatului nemilostiv єi a lui Lazгr (Luca 16, 19-31). Mгreєte apoi pedeapsa pгcatului єi locul оn care este sгvвrєit pгcatul; aceasta a vrut sг arate Domnul cвnd a spus: Оntre templu єi altar (Matei 23, 35). Pгcatul se pedepseєte apoi єi dupг felul pгcatelor: Nu e de mirare dacг este prins cineva furвnd (Prov., 6, 30);єi iarгєi: Ai ucis pe fiii tгi єi pe fiicele tale; aceasta este mai mult decвt toate desfrвnгrile tale єi urвciunile tale (Iez., 16, 20-22). Pгcatul se mai pedepseєte єi dupг persoana faюг de care se sгvвrєeєte pгcatul: Dacг va pгcгtui faюг de un om, se vor ruga pentru el; dar dacг va pгcгtui faюг de Dumnezeu, cine se va ruga pentru el? (I Regi 2, 26).Pгcatul este pedepsit mai rгu єi cвnd cineva оntrece оn trвndгvie pe cei ce sunt cu mult mai rгi decвt el, aєa cum mustra Dumnezeu prin profetul Iezechiel, zicвnd: Nici dupг dreptгюile neamurilor n-aюi fгcut (Iez., 5, 7). La fel єi cвnd nu se оnюelepюeєte cineva nici prin exemplele altora: A vгzut pe sora ei єi s-a socotit dreaptг (Iez., 16, 51-52). Tot aєa cвnd cineva are parte de mai multг purtare de grijг: Dacг s-ar fi fгcut оn Tir єi оn Sidon minunile acestea, de mult s-ar fi pocгit; dar mai uєor va fi Tirului єi Sidonului decвt oraєului aceluia (Matei 11, 21-22). Ai vгzut cвtг precizie оn darea pedepselor? Ai vгzut cг nu sunt pedepsite la fel aceleaєi pгcate? Pedeapsa noastrг оnsг ni se mгreєte єi mai mult cвnd ne bucurгm de оndelunga rгbdare a lui Dumnezeu, dar nu ne folosim de ea. Asta o aratг Pavel, cвnd spune: Dar dupг оmpietrirea ta єi dupг inima ta cea nepocгitг оюi aduni mвnie (Rom., 2, 5)”. (Omilii la Matei, omilia LXXV, V, оn col. PSB, vol. 23, pp. 858-859)

 

„Noi nu suntem pedepsiюi ca єi aceia (iudeii – n. n.) uciєi cu pietre, arєi єi mutilaюi de preoюi, ci ne ajunge ca sг fim scoєi de la masa pгrinteascг, єi depгrtaюi pe un timp hotгrвt de la faюa Lui.” (Omilii la Epistola cгtre Romani a Sfвntului Apostol Pavel, omilia XIV, p. 261)

 

„Pocгinюa celor ce pгcгtuiesc trebuie a o hotгrо nu numai dupг firea pгcatelor, ci єi dupг cugetul єi aplecarea celor ce pгcгtuiesc.” (Tвlcuiri la Epistola a doua cгtre Corinteni, omilia IV, p. 50)

 

„Astfel trebuie a primi epitimiile pгrinюilor, astfel trebuie a se оntrista cei mai mari pentru cei ce pгcгtuiesc. Pentru cг nu оntr-оnєii, sau mai bine zis nu de dвnєii numai atвrnг totul, ci єi de voi.” (Tвlcuiri la Epistola a doua cгtre Corinteni, omilia XIV, p. 140)

 

„Sг cunoaєtem deci єi noi aceste legi ale iubirii de oameni. Cгci єi pe un cal, dacг-l vezi cг este la marginea prгpastiei, оi pui frвu єi zгbalг єi-l оmpiedici cu putere, ba de multe ori оl єi baюi - deєi aceasta este pedeapsг, оnsг aceastг pedeapsг este mama scгpгrii lui. Tot aєa fг єi cu pгcгtosul. Leagг-l bine, pвnгce va оmblвnzi pe Dumnezeu. Nu-l lгsa dezlegat, ca nu cumva sг se lege cu urgia lui Dumnezeu. Dacг eu оl voi lega, Dumnezeu nu-l va lega, iar dacг eu nu-l voi lega, atunci оl aєteaptг legгturile cele nedezlegate. Cг dacг ne-am fi judecat pe noi оnєine, zice, nu am mai fi judecaюi (1 Cor., 11, 31).

Deci sг nu crezi cг aceasta vine de la cruzime єi neomenie, ci оncг de la cea mai оnaltг blвndeюe, єi de la cea mai bunг vindecare, єi de la cea mai mare оn­grijire. Dar, zici tu, i-au єi dat un timp destul de оndelungat ca pedeapsг. Cвt timp, spune-mi? Un an, doi sau trei? Dar eu nu caut la mulюimea timpului sau a anilor, ci la оndreptarea sufletului. Aєadar, aceasta sг mi-o arгюi: dacг acel pгcгtos s-a umilit, dacг s-a schimbat, єi atunci totul s-a fгcut; iar dacг nu este aceasta, apoi nici de un folos nu-i este timpul cel оndelungat. Cгci nici noi nu cгutгm dacг rana a fost legatг pe timp оndelungat, ci dacг legгtura a folosit cu ceva. De cumva a folosit єi оntr-un timp scurt, sг nu o mai pui; iar de nu a folosit cu nimic, apoi єi dupг zece ani pune-o, єi acesta sг-юi fie hotar al dezle­gгrii rгnii: cвєtigul sau vindecarea celui legat.

Dacг aєa ne vom оngriji єi de noi оnєine, єi de alюii, єi nu ne vom uita de fel la socotinюele oamenilor єi la ruєinea de dвnєii, ci gвndindu-ne la ruєinea єi pedeapsa de acolo – iar mai presus de toate, cг оntгrвtгm pe Dumnezeu – єi vom pune doctoriile pocгinюei, atunci grabnic оi vom duce la sгnгtatea cea adevгratг єi ne vom оnvrednici єi de bunгtгюile viitoare.” (Tвlcuiri la Epistola a doua cгtre Corinteni, omilia XIV, pp. 140-141)

 

„Pгcatele se judecг єi dupг valoarea persoanelor. De pildг, eu zic cг acela care-l batjocoreєte pe un cetгюean, a greєit desigur, оnsг nu la fel cu cel care-l batjocoreєte pe stгpвnitor, єi mai mult decвt acesta cel care-l batjocoreєte pe stгpвnitorul cel mai mare, nu оnsг tot aєa cel care-l batjocoreєte pe cel mai mic; iar cel care-l batjocoreєte pe оmpгrat cu atвt mai mult, pentru cг, deєi batjocura este aceeaєi, totuєi prin superioritatea persoanei devine оncг mai mare. Deci, dacг cel care-l batjocoreєte pe оmpгrat primeєte pedeapsa cea mai grea pentru demnitatea persoanei, apoi cel care-L batjocoreєte pe Dumnezeu de cвюi talanюi va fi rгspunzгtor? Aєa cг, deєi aceleaєi greєeli le-am sгvвrєit єi cгtre Dumnezeu, ca єi cгtre oameni, totuєi nu este nici o asemгnare, ci pe cвtг deosebire este оntre Dumnezeu єi oameni, pe atвta este єi оntre greєelile unora єi ale altora. Dar acum eu gгsesc cг pгcatele devin єi mai multe, єi mai mari, nu numai prin superioritatea persoanei, ci єi prin оnsгєi firea lor” (Comentariile sau explicarea Epistolei cгtre Filimon, omilia I, оn vol. Comentariile sau explicarea Epistolei a doua cгtre Timotei…, pp. 201-202)

 

„Dupг cum rгnile mai uєoare se vindecг prin doctorii mai dulci, dar rгnile care au dat оn putreziciune єi de nevindecat, care macinг єi restul trupului, au nevoie de vвrful cuюitului єi de foc, tot astfel єi cu pгcatele: unele au nevoie de o sfгtuire mai оndelungatг, altele, de mustrгri aspre. De aceea єi Pavel porunceєte sг nu оntrebuinюгm sfatul pentru toate pгcatele, ci pe unele sг le mustrгm cu asprime, grгind aєa: Pentru care pricinг, mustrг-i cu asprime (Tit 1,13)”. (Cгtre iudei, cuv. II, 3, оn vol. Cuvвntгri оmpotriva anomeilor. Cгtre iudei, p. 271)

 

 

,,… cel rвvnitor єi dispus la pocгinюг, оn timp scurt poate face оndestulare pentru pгcatele multor ani. Nu s-a lepгdat oare Petru de Domnul de trei ori? Єi a treia oarг n-a fгcut el oare aceasta cu jurгmвnt? Nu s-a temut el oare de vorbele unei slujnice nebгgate оn seamг? Єi ce? Avut-a el oare trebuinюг de mulюi ani spre a se pocгi? Nicidecum, ci оntr-o noapte a cгzut єi iarгєi s-a ridicat, оntr-o noapte s-a оmbolnгvit єi iarгєi s-a оnsгnгtoєit. Dar cum s-a fгcut aceasta? El a plвns єi s-a vгitat, єi nu оn chip obiєnuit, ci plin de rвvnг єi de seriozitate. De aceea Evanghelistul nu zice numai: a plвns, ci: a plвns cu amar (Mt. 26, 75). Оnsг cвt de mare a fost puterea acestor lacrimi, cuvintele nu o pot spune; dar urmarea lucrului aratг aceasta. Adicг, dupг acea cгdere grea – єi ce cгdere оn pгcat putea fi mai cumplitг decвt lepгdarea de Domnul? – Hristos iarгєi a aєezat pe Petru оn vrednicia sa cea de mai оnainte єi iarгєi i-a dat dregгtoria оntвietгюii оn Bisericг, єi, ceea ce este mai mult, el ne spune cг dragostea lui Petru este mai mare decвt a tuturor celorlalюi Apostoli, cвnd оl оntreabг: Petre, Mг iubeєti tu mai mult decвt aceєtia? (In. 21, 15).” (Cuvвnt la Duminica Lгsatului sec de brвnzг, оn vol. Omilii la Postul Mare…, p. 30)

 

„Pocгinюa nu se judecг dupг mulюimea anilor, ci dupг rвvna sufletului. Ninivitenii n-au avut nevoie de zile multe ca sг li se єteargг fapta, a fost de-ajuns vreme scurtг a unei zile ca sг-єi spele toatг fгrгdelegea lor (Iona 3, 6-10). La fel єi cu tвlharul (Luca 23, 40-43); n-a dobвndit intrarea оn rai dupг o оndelungatг pocгinюг, ci i s-au iertat toate pгcatele sгvвrєite оn оntreaga viaюг оn atвta timp cвt оi trebuie cuiva ca sг rosteascг un cuvвnt, єi a primit, оnainte de Apostoli, cununa biruinюei. Vedem apoi pe mucenici cг au primit cununi strгlucitoare оn puюine zile, nu оn mulюi ani, iar adeseori n-au avut nevoie mai mult de o zi.

Deci, оn toate acum avem nevoie de rвvnг, de mult zel. Dacг ne pregгtim sufletul ca sг urвm viaюa noastrг pгcгtoasг de mai оnainte єi sг оmbrгюiєгm calea cealaltг, cu atвta tгrie cu cвtг o vrea єi o cere Dumnezeu, apoi timpul nu оnseamnг nimic. Mulюi din urmг a depгєit pe cel dintвi.” (Cuvвnt de sfгtuire cгtre Teodor cel cгzut, 6-7, оn vol. Despre Feciorie, Apologia vieюii monahale, Despre creєterea copiilor…, p. 334)

 

,,… nu sunt judecate pгcatele prin ele оnsele, ci оntr-un fel este judecat bogatul, єi altfel sгracul. Sгracul, cu milг, bogatul, fгrг milг. Sг ne оnchipuim, de pildг, cг hoю єi ambiюios e єi bogatul, ca єi sгracul; sгracul are totuєi o оndreptгюire, deєi fгrг tгrie, nevoinюa sгrгciei, pe cвnd bogatul nu are nici o оndreptгюire vrednicг de crezare єi binecuvвntatг.” (Despre soartг єi Providenюг, cuvвntul V, оn vol. Omilii la sгracul Lazгr. Despre soartг єi Providenюг…, p. 196)

 

„Ce e de fгcut? Dacг te porюi mai blвnd cu un pгcгtos care are nevoie de mai multг asprime єi nu faci o tгieturг adвncг оn sufletul celui care are nevoie de o astfel de tгieturг, atunci ai fгcut tгietura, dar n-ai tгiat rгul. Dimpotrivг, dacг tai fгrг cruюare rгul, aєa cum trebuie, bolnavul din pricina durerilor, de multe ori se deznгdгjduieєte, aruncг dintr-o datг totul, єi doctoriile єi pansamentul, sfгrвmг jugul, rupe bandajele єi se pierde. Pot sг-юi dau mai multe pilde de oameni care au cгzut оn pгcate єi mai mari, tocmai pentru cг li s-a dat un canon pe mгsura pгcatelor lor. De aceea canonul nu trebuie dat pe mгsura pгcatelor sгvвrєite, ci dupг starea sufleteascг a pгcгtosului, ca nu cumva, voind sг coєi ce e rupt, sг faci ruptura mai mare, ca nu cumva cгutвnd sг ridici pe cel cгzut sг-l faci sг cadг єi mai jos. Oamenii slabi sufleteєte, оnclinaюi spre o viaюг uєuraticг єi legaюi mult de plгcerile lumii, mвndri оncг єi de neamul lor єi de funcюiile lor оnalte, dacг sunt оntorєi de la pгcatele lor cu vorbг bunг єi оncetul cu оncetul, pot fi scгpaюi, dacг nu desгvвrєit, cel puюin оn parte, de pгcatele ce le au; dar dacг li se dг dintr-o datг un canon, oricвt de mic ar fi, nu pot fi оndreptaюi. Pentru cг un suflet, cвnd a fost silit sг-єi piardг orice ruєine, cade оn nesimюire; nu-l mai оnduplecг nici cuvintele blajine, nici ameninюгrile єi nu-l mai miєcг nici binefacerile lui Dumnezeu, ci ajunge mult mai rгu decвt cetatea pe care o mustra profetul, zicвnd: Faюг de desfrвnatг a ajuns faюa ta єi nu te-ai ruєinat de nimeni! (Ier., 3, 3). De aceea pгstorul de suflete are nevoie de mai multг pricepere єi de mii de ochi, ca sг vadг din toate pгrюile starea sufleteascг a pгcгtosului. Єi dupг cum mulюi oameni se ameюesc єi-єi pierd nгdejdea mвntuirii, pentru cг nu pot оndura canoanele prea aspre, tot aєa sunt unii care, pentru cг nu li s-a dat un canon pe mгsura pгcatelor lor, ajung nepгsгtori, ajung cu mult mai rгi decвt оnainte єi sгvвrєesc pгcate єi mai mari. Trebuie, dar, ca preotul sг nu lase nimic din acestea necercetat; ci sг cerceteze bine єi sг dea canonul potrivit pentru starea sufleteascг a fiecгrui pгcгtos, ca sг nu-i fie munca zadarnicг. (Tratatul despre preoюie, cartea a doua, cap. 4, оn vol. Despre preoюie, pp. 50-51)

 

„Uitг-te єi la doctori cum lucreazг. Cвnd оn faюa lor se оnfгюiєeazг cineva grav rгnit, aplicг un tratament nu dupг numгrul єi adвncimea rгnilor, ci dupг rezistenюa organismului. Cгci care este folosul dacг rгnile se оnchid dar omul moare?” (Din vol. Problemele vieюii, p. 21)

 

„Nu numгrгm de cвte ori a fost legatг o ranг, ci ne uitгm dacг s-a vindecat. Dacг s-a vindecat iute, nu-i nevoie sг stea mult timp legatг; оnsг dacг rгmвne deschisг, trebuie ca pansamentul sг fie schimbat de multe ori, pвnг ce se va оnchide.” (Din vol. Problemele vieюii, p. 126)

 

„Trebuie sг fie duhovnicul crezгtor la pгcгtoєi, aducвndu-єi aminte de boala єi slгbiciunea lui, ca sг nu-i canoniseascг greu.” (Din vol. Mгrgгritarele Sfвntului Ioan Gurг de Aur, p. 14)

 

„Cгci Dumnezeu nu numai miluieєte, ci єi pedepseєte. Adevгrat este cг Dumnezeu este bun єi iubitor de oameni єi muncile єi pedepsele Lui mare bine lucreazг єi fac oamenilor, de vreme ce єi doctorul nu numai cвnd scoate pe cei bolnavi la grгdini єi la rгcoare єi cвnd оi duce la baie de-i spalг le face bine, ci єi cвnd оi opreєte de la tot felul de bucate єi оi pune sг єi posteascг єi, altгdatг, taie carnea cea rea єi putredг єi, altгdatг, оi adapг cu ierburi ca sг scoatг veninul, оn acest acest chip fac deci єi doctorii cei sufleteєti la pгcatele oamenilor.” (Din vol. Mгrgгritarele Sfвntului Ioan Gurг de Aur, p. 41)

...........................................................................................................

„Sг facem canonul ce ni-l dг duhovnicul cвnd ne spovedim de pгcatele noastre.” (Din vol. Mгrgгritarele Sfвntului Ioan Gurг de Aur, p. 46)