MВNDRIA (remedii pentru eliberarea de patima mвndriei)

 

„Pentru ce vorbeєti mereu de faptele tale cele bune єi mi le pui necontenit оn faюa ochilor? Nu єtii cг dacг te lauzi, nu te mai laudг Dumnezeu? Єi, dimpotrivг, dacг te smereєti, nu оnceteazг a te lгuda оnaintea tuturora”. (Omilii la Matei, omilia III, IV, оn col. PSB, vol. 23, p. 42)

- Spune-mi, pentru ce nu-l saluюi tu mai оntвi?

- Pentru cг aєteaptг sг-l salut eu!

- Dar tocmai pentru aceasta ar trebui sг i-o iei оnainte, ca sг iei tu cununa!

- N-o fac, pentru cг urmгreєte el lucrul acesta!

- Poate fi, oare, o prostie mai mare? Gвndeєti cam aєa: Tocmai pentru cг urmгreєte sг fie pricinuitorul rгsplгtirii mele, nu vreau sг-i dau prilejul s-o facг! Dacг te salutг celгlalt mai оntвi, tu nu mai ai nici o rгsplatг, chiar dacг оi rгspunzi la salut; dar dacг tu i-o iei оnainte cu salutul, ai neguюгtorit gestul єi ai cules rodul оmbelєugat al faptei lui. Nu este, oare, cea mai mare prostie sг pierzi tot cвєtigul, cвnd ai de cвєtigat atвta de pe urma unor simple cuvinte? Nu este, oare, cea mai mare prostie sг-l юii de rгu cг nu te salutг, iar tu sг cazi оn aceeaєi greєealг? Dacг оl юii de rгu cг nu te-a salutat el mai оntвi, pentru ce faci ceea ce юii de rгu, pentru ce te sвrguieєti sг faci ceea ce spui cг e rгu? Nu este mai mare prostie decвt aceea ca omul sг trгiascг оn pгcat! (…) Ce iertare mai meritгm noi, care ne ambiюionгm pentru un simplu salut, cвnd ni s-a poruncit sг rгbdгm sг fim pгlmuiюi, siliюi єi lгsaюi goi de duєmanii noєtri?

- Dar dacг salutгm noi mai оntвi, mi s-ar rгspunde, vom fi dispreюuiюi єi batjocoriюi!

- Єi ca sг nu te dispreюuiascг un om, insulюi pe Dumnezeu? Ca sг nu te dispreюuiascг un om nesocotit, dispreюuieєti pe Dumnezeu, Care юi-a fгcut atвta bine?Dacг este o nebunie sг dispreюuieєti pe cel de o cinste cu tine, cu mult mai mare nebunie este sг dispreюuieєti pe Dumnezeu, Creatorul tгu! Оn afarг de aceasta, mai gвndeєte-te єi la aceea cг atunci оюi prilejuieєti mai mare rгsplatг cвnd eєti dispreюuit. Pentru Dumnezeu suferi asta! Pentru cг ai ascultat de legile Lui! De cвtг cinste nu eєti vrednic, de cвte diademe? Оn ce mг priveєte aє dori mai degrabг sг fiu ocгrit єi dispreюuit pentru Dumnezeu decвt sг fiu cinstit de toюi оmpгraюii! Nimic, nimic nu-i egal cu aceastг slavг!

Sг urmгrim, deci, aceastг slavг, aєa cum ne-a poruncit Hristos!”. (Omilii la Matei, omilia XVIII, VI, оn col. PSB, vol. 23, pp. 242-243)

 

„Sг aducem оn faюa noastrг pe un оmpгrat, pe unul care dг tuturor porunci, investit cu cea mai mare funcюie, care are crainic оncins cu cingгtori strгlucitoare, lictori єi o ceatг numeroasг de oameni care оl slujesc. Nu pare un om ca acesta mare єi fericit? Haide, sг punem єi оn faюa acestuia un altul: un om fгrг de rгutate, blвnd, smerit, оndelung rгbdгtor; acesta sг fie ocгrit єi bгtut; sг оndure totul cu faюa seninг єi sг binecuvвnteze pe cei ce-i fac aceasta. Te rog sг-mi spui pe care-l admiri: pe cel оngвmfat єi mвndru sau pe cel smerit? Nu seamгnг iarгєi unul cu puterile de sus cele nepгtimitoare, iar celгlalt cu o bгєicг umflatг, cu un om bolnav de dropicг sau cu un altul umflat de o altг boalг? Nu se aseamгnг unul cu un doctor duhovnicesc, iar celгlalt cu un copil caraghios care-єi umflг obrajii?

- Pentru ce te fгleєti, omule? Cг eєti mare єi te plimbi оn trгsurг? Cг trгsura юii trasг de o pereche de catвri? Єi cei cu asta? Єi pietrele єi lemnele pot fi trase de o pereche de catвri! Te fгleєti ca eєti оmbrгcat cu haine frumoase? Uitг-te, оnsг, la cel оmbrгcat cu virtute оn loc de haine єi vei vedea cг tu te asemeni cu iarba putrezitг, iar celгlalt cu un pom care face rod minunat єi bucurг pe toюi care se uitг la el. Tu porюi hranг pentru viermi єi molii, care, dacг ar tгbгrо pe tine, iute te-ar despuia de toatг podoaba ta! - Cгci ce sunt hainele de pe tine decвt fire de viermi? Ce este aurul єi argintul decвt pгmвnt єi pulbere? Єi toate la un loc, tot pгmвnt єi nimic mai mult! - Dar omul, оmbrгcat cu virtute, are o hainг pe care n-o pot strica nici moliile єi nici chiar moartea. Cг nu de pe pгmвnt оєi au originea aceste virtuюi ale sufletului, ci sunt roadele Duhului; de aceea nici nu ajung оn gura viermilor. Hainele omului virtuos sunt юesute оn cer, unde nu-s molii, nici viermi, nici altceva de acest fel”. (Omilii la Matei, omilia XXIII, X, оn col. PSB, vol. 23, pp. 308-309)

 

„De vezi cг inima юi se nunteєte, pecetluieєte-юi pieptul fгcвnd semnul crucii”. (Omilii la Matei, omilia LXXXVII, II, оn col. PSB, vol. 23, p. 976)

 

„Dar cum veюi evita voi acest rгu? Voi оl veюi evita dacг veюi reflecta оn voi оnєivг asupra naturii voastre, asupra mulюimii pгcatelor voastre, asupra mгrimii chinurilor; dacг veюi considera cвt este de slab єi de trecгtor ceea ce pare strгlucitor lumii, єi cг toate acelea vor pieri mai repede decвt iarba єi decвt florile primгverii. Nu, diavolul orice efort ar face, nu va putea sг umfle uєor inimile noastre de mвndrie, nici sг ne ducг la trгdare, dacг ne vom ocupa adesea de aceste gвnduri єi dacг ne vom aduce aminte cвt mai des de oamenii virtuoєi.” (Comentar la Evanghelia de la Ioan, omilia IX, 2, p. 47)

 

„Sufletul este infectat de o boalг foarte urвtг, voi sunteюi оn cea mai cumplitг sгrгcie, єi vг mвndriюi cг posedaюi atвюia єi atвюia talanюi de aur, cг aveюi o mulюime de slugi la dispoziюia voastrг? Dar aceste lucruri nu sunt ale voastre; dacг voi nu mг credeюi, cercetaюi experienюa celor ce au fost bogaюi оnainte de voi. Dar dacг sunteюi atвt de beюi, ca exemplul altora sг nu vг оnveюe, aєteptaюi puюin єi propria voastrг experienюг vг va оnvгюa cг nu veюi scoate din aceste pretinse bogгюii nici un folos, atunci cвnd pe patul morюii neavвnd nici o orг, nici o clipг, veюi fi obligaюi sг le lгsaюi оn ciuda voastrг celor ce vor fi acolo, єi adesea la persoane pe care voi n-aюi vrea sг le daюi. Cei mai mulюi n-au avut vreme sг dispunг de ale lor; au murit dintr-odatг, єi atunci cвnd doreau sг se bucure mai mult, n-au putut: lipsiюi de putere, ei au fost constrвnєi sг le lase altora, la care n-ar fi vrut.” (Comentar la Evanghelia de la Ioan, omilia XVI, 4, pp. 80-81)

 

„O, omule, ce ai tu care sг poatг sг te mвndreascг? Nu єtii tu josnicia naturii tale? Nu єtii tu cг voinюa ta este stгpвnitг de rгu? Te gвndeєti la moarte, te gвndeєti la mulюimea pгcatelor tale.

Poate cг faptele bune оюi insuflг sentimentele оnalte єi-юi umflг inima? Dar chiar aceea sг vг facг sг vг pierdeюi toatг roada (…) Voi daюi milostenie sгracilor? Dar aceasta nu este din bunul vostru; ci din cel ce-I aparюine Domnului; aceasta vг este comun cu оnsoюitorii voєtri. Iatг pentru ce trebuie sг fiюi єi mai smeriюi єi mai modeєti; prevгzвnd prin necazurile fraюilor noєtri pe acelea care stau spвnzurate deasupra capului vostru єi vedeюi оn ei propria voastrг naturг.

Poate nu suntem noi ieєiюi din pгrinюi mizerabili? Eu o vгd; dar dacг au intrat bogгюiile оn casele noastre, fгrг оndoialг ele ne vor pгrгsi оn curвnd. Єi aceste bogгюii, ce sunt ele? O umbrг zadarnicг, un fum care se оnalюг, floarea ierbii, sau mai scurt, ele sunt mai slabe ca єi floarea ierbii. Pentru ce vг mвndriюi cu puюinг iarbг? Bogгюiile nu ajung ele єi la hoюi, єi la necuraюi, єi la femei rele, єi la stricгtorii de morminte? Oare de astfel de оnsoюitori ne mвndrim noi?” (Comentar la Evanghelia de la Ioan, omilia XXXIII, 1, pp. 159-160)

 

„Iisus Hristos mustrг toate gвndurile acestea de mвndrie, zicвnd: oricвt de mari aюi fi, nu trebuie sг vг ridicaюi mai presus de fraюii voєtri. Mвntuitorul n-a zis, ceea ce era mai mare єi mai tare: dacг eu am spгlat picioarele unui trгdгtor (Iuda – n.n.), este oare ceva lucru minunat cг voi veюi spгla picioarele celor de o seamг cu voi? Dar, cum a spгlat оn mod real picioarele unui trгdгtor, el lasг aceea la judecata celor ce au fost martori. Pentru acest motiv a mai zis: Cel ce va face єi va оnvгюa, acesta mare se va chema оn оmpгrгюia cerurilor (Mt., 5, 19). Cгci a оnvгюa оn mod adevгrat оnseamnг a оnvгюa prin fapte. Оn sfвrєit, ce fast nu ar fi tгiat prin aceea ce fгcea Mвntuitorul, ce laudг nu ar fi atins acest fapt?

Cel ce este aєezat pe heruvimi spalг picioarele unui trгdгtor; єi voi oamenilor, voi care nu sunteюi decвt cenuєг, югrвnг, pulbere, vг оnгlюaюi de mвndrie, єi voi aveюi o pгrere оnaltг despre voi оnєivг?” (Comentar la Evanghelia de la Ioan, omilia LXXI, 2, p. 361)

 

„Cгci spune-mi: de ce tu оюi оntinzi gвtul cвnd mergi? De ce pгєeєti оn vвrful degetelor? De ce te fгleєti? Nu poюi face nici un fir de pгr fie alb, fie negru, єi totuєi tu, ca єi cum stгpвneєti totul оn lume, umbli astfel semeюit! Poate cг ai voi a-юi face єi aripi, ca sг nu mai cгlгtoreєti pe pгmвnt; poate cг pofteєti a fi un monstru. Acum, оnsг, oare nu te-ai fгcut pe tine оnsuюi monstru – deєi fiind om – оn оncercarea nebuneascг de a zbura? Cum te voi numi oare, spre a nimici uєurinюa єi lipsa ta de minte? Sг-юi zic cг eєti югrвnг, cenuєг, fum єi praf? Am arгtat desigur prin acestea micimea ta, оnsг nu am nimerit a arгta exact imaginea pe care o voiam; fiindcг eu voiam a reprezenta exact єi trufia, єi uєurгtatea ta. Aєadar, ce imagine potrivitг am putea gгsi acestor oameni? Mie mi se pare cг se aseamгnг cu cвlюii оn foc. Cгci єi aceєtia, dupг aprindere, par cг se umflг єi se ridicг оn sus, оnsг o micг atingere a mвinii єi e de ajuns a se оmprгєtia cu totul єi a se arгta mai prejos de orice cenuєг. Astfel sunt єi sufletele unor asemenea oameni, cгci o singurг suflare, sau un atac cвt de mic, va putea sг umileascг єi sг sfгrвme uєurinюa lor.” (Omilii la Epistola cгtre Romani a Sfвntului Apostol Pavel, omilia XX, pp. 404-405)

 

,,Omul care cugetг cu mгsurг nu va cugeta niciodatг lucruri mari despre sine, chiar de-ar avea cu dвnsul fapte mari – cгci el оєi simte neputinюa єi smerenia – pe cвnd cel lipsit de minte оєi оnchipuie lucruri mari despre sine, chiar єi оn cele mai mici lucruri ale lui. Sг cвєtigгm deci оnгlюimea prin smerenia noastrг.” (Comentariile sau Tвlcuirea Epistolei оntвi cгtre Corinteni, omilia I, p. 13)

 

,,Єi ce ai care nu ai luat? (I Cor., 4, 7). (…) Ceea ce el (Pavel – n.n.), spune aici aceasta оnseamnг: De unde se poate dovedi cг tu eєti vrednic de a fi lгudat? Aєadar, s-a fгcut vreo judecatг? S-a fгcut mai оnainte vreo cercetare, vreo оncercare sau vreo ispitire amгnunюitг? Dar nu ai ce spune. Cг dacг oamenii оєi dau pгrerea cвteodatг, totuєi judecata lor nu este dreaptг. Dar sг spunem chiar cг eєti vrednic de laude, cг ai оntr-adevгr cu tine darul de a fi plгcut tuturor, cг judecata oamenilor nu este stricatг. Ei bine, nici chiar atunci nu trebuie sг cugeюi lucruri mari de tine, fiindcг ceea ce ai, nu de la sineюi ai, ci de la Dumnezeu ai primit. Deci ce ai a-юi оnsuюi, nefiind nimic al tгu? Dacг ai tu ceva, єi alюii au оmpreunг cu tine. Nu sunt ale tale izbвnzile pe care le ai, ci ale harului lui Dumnezeu. De vei spune cг ai credinюa, apoi єi aceasta юi-a venit din chemare; sau de vei spune de haruri, sau de iertarea pгcatelor, sau de puterile єi minunile ce sгvвrєeєti, sau de cuvвntul оnvгюгtor, sau de orice – toate de acolo le ai, toate de acolo le-ai primit. Aєadar, ce ai, spune-mi, pe care nu le-ai primit, ci le ai numai din isprгvile tale? Nu poюi spune nimic. Deci dacг totul ai primit, pentru ce cugeюi lucruri mari? Pentru aceea tocmai trebuie ca sг te smereєti, cгci ceea ce єi s-a dat nu este al tгu, ci al dгtгtorului Dumnezeu. Dacг ai luat, de la dвnsul ai luat; єi dacг ai luat de la dвnsul, nu pe al tгu ai luat; єi dacг nu ai luat pe al tгu, pentru ce cugeюi lucruri mari, ca єi cum ar fi al tгu? (Comentariile sau Tвlcuirea Epistolei оntвi cгtre Corinteni, omilia XII, pp. 117-118)

 

,,Sг nu-mi spui cг: Cutare este cвrpitor de ciubote, sau cг celгlalt este boangiu, sau cг acela este alгmar, ci gвndeєte-te cг el este credincios єi frate. Fiindcг noi suntem ucenici ai pescarilor, ai vameєilor, ai fгcгtorilor de corturi, ai aceluia care a crescut оn casa unui teslar, єi care s-a оnvrednicit a avea ca mumг pe logodnica acelui teslar, care din pruncie chiar a primit a sta оn ieslea dobitoacelor, iar dupг aceea nu avea unde sг-єi plece capul, ai aceluia, zic, care atвt de mult cгlгtorea, оncвt nici nu se gвndea ce va mвnca, aєa cг alюii оl hrгneau. La acestea te gвndeєte, єi atunci vei socoti оntru nimic trufia omeneascг.” (Comentariile sau Tвlcuirea Epistolei оntвi cгtre Corinteni, omilia XX, p. 209)

 

,,… nimic sг nu spui de tine, ci оn toate laudг-te оn Dumnezeu.” (Comentariile sau Tвlcuirea Epistolei оntвi cгtre Corinteni, omilia V, p. 47)

 

„ Cг ce ai, care nu ai luat? Iar de ai єi luat, pentru ce te оngвmfi ca єi cum nu ai fi luat? (I Cor., 4, 7). Aceasta este cea mai mare virtute, a pune totul оn seama lui Dumnezeu, a nu socoti nimic al tгu, a face totul nu spre slava oamenilor, ci spre slava lui Dumnezeu, cгci El este Cel ce va cere rгspuns de faptele fгcute.” (Tвlcuiri la Epistola a doua cгtre Corinteni, omilia V, p. 61)

 

„Mгcar de te-ar lгuda vreun om, totuєi nu vei avea nici un folos dacг Dumnezeu nu te va lгuda.” (Tвlcuiri la Epistola a doua cгtre Corinteni, omilia V, p. 62)

 

„Sг dispreюuim lauda oamenilor. Pвnг cвnd oare vom fi atвt de mici de suflet, cгutвnd numai jos la pгmвnt? Pвnг cвnd oare vom dгinui a ne tвrо aici jos pe pгmвnt, оn vreme ce Dumnezeu ne ridicг pвnг la cer?” (Tвlcuiri la Epistola a doua cгtre Corinteni, omilia V, p. 62)

 

„Deci sг nu-mi spui de frumuseюea feюei, nici de grumazul lui cel mгreю, nici de hlamidг, sau de cal, єi de cei ce-l оntovгrгєesc, ci gвndeєte-te unde se sfвr­єesc acestea. Iar de-mi spui de cele ce se vгd, apoi atunci єi eu оюi voi spune de cele din Scripturi єi cu mult mai strгlucite decвt acestea. Dar precum pe acelea nu le admirгm pentru faюa sau privirea lor, avвnd оn vedere cг totul este югrвnг, tot aєa nici pe acestea, fiindcг єi acestea sunt югrвnг. Sau mai bine zis, chiar єi mai оnainte de a se risipi єi a se face praf, aratг-mi rogu-te pe un bol­nav de friguri оntins pe pat єi trгgвnd sг moarг, єi atunci оюi voi spune юie: Ce s-a fгcut acea podoabг mгreaюг? Unde se duce oare marea linguєire de care era оnconjurat, unde slujba robilor, prisosinюa averilor єi a moєiilor? Care vвnt intrвnd, a оmprгєtiat toate acestea? Dar iatг cг єi pe pat cвnd єade lungit, el poartг semnele bogгюiei єi ale trufiei, fiind оmbrгcat cu hainг strгlucitг, sгracii єi bogaюii petrecвndu-l la groapг, gloata aclamвndu-l. Mai cu seamг acestea sunt cu totul de rвs, numai cг оndatг se dau pe faюг ca єi floarea ce se scuturг.” (Tвlcuiri la Epistola a doua cгtre Corinteni, omilia XXIII, pp. 209-210)

 

„Pвnг cвnd oare ne vom оngвmfa cu acea оngвmfare vrednicг de rвs? Aєa cum ne apucг rвsul, cвnd оi vedem pe copii оntinzвnd mвna єi ameninювnd, sau luвnd pietricele de pe jos єi aruncвndu-le, la fel e vrednicг de rвs єi prostia omeneascг, care e rezultatul unei cugetгri copilгreєti, a unei judecгюi imperfecte. Pentru ce se trufeєte cel ce este pгmвnt єi cenuєг? (Sir., 10, 9). Cugeюi lucruri mari, omule? De ce? Spune-mi, care-i cвєtigul? De unde-юi vine sг cugeюi lucruri mari оmpotriva fratelui tгu? Oare nu ai єi tu aceeaєi fire? Oare nu acelaєi suflet? Oare nu aюi fost deopotrivг cinstiюi de Dumnezeu? Dar poate eєti оnюelept. Atunci eєti dator sг-i mulюumeєti lui Dumnezeu, iar nu sг te trufeєti.” (Omilii la Epistola cгtre Filipeni, omilia a VI-a, p. 98)

 

„Ascultг ce spune Iosif, ascultг ce spune єi Daniil. Оmpгratul Egiptului a trimis sг-l aducг din temniюг pe Iosif pentru a-l оntreba de visul pe care-l avusese, pentru cг nici unul din оnvгюaюii Egiptului – dintre cei care se pricepeau la asemenea lucruri – nu reuєise sг-l tгlmгceascг. Ce a rгspuns Iosif cвnd a ajuns оn faюa оmpгratului care urma sг-l ridice оn cinste peste toюi єi sг-l arate mai оnюelept decвt toюi astrologii єi ghicitorii, magii єi vrгjitorii, оntr-un cuvвnt mai presus decвt toюi оnюelepюii de pe atunci, pe el, care era copil оncг єi оn robie (de altfel, atunci e slava mai mare, cвnd vine fгrг de veste, fapt care єi pe Iosif l-a fгcut mai demn de admiraюie)? A rгspuns oare: Da, єtiu, оmpгrate!? Nu, deєi nu a fost nimeni care sг-l fi contrazis, ci cu multг modestie єi cu multa lui recunoєtinюг a spus: Oare tвlcuirile nu sunt ele de la Dumnezeu? (Fc., 40, 8). Priveєte cum L-a slгvit el numaidecвt pe Stгpвnul a toate, єi de aceea a fost єi este slгvit la rвndu-i; єi nu puюin lucru este sг-l descoperi pe Dumnezeu єi sг-L arгюi drept sгvвrєitorul unor astfel de fapte. Cгci cele vorbite le-a arгtat demne de credinюг єi оn acelaєi timp єi dovadг a prieteniei lui cu Dumnezeu. Єi nici cг poate exista vreun lucru mai mare decвt cel de a fi prieten cu Dumnezeu.” (Omilii la Epistola cгtre Filipeni, omilia a VI-a, pp. 98-99)

 

„Iosif L-a slгvit pe Dumnezeu єi a fost slгvit de El. Eu preamгresc pe cei ce Mг preaslгvesc pe Mine (1 Rg., 2, 30). Ascultг acum єi despre strгnepotul acestuia, Daniel, care a fost mai оnюelept decвt toюi. Iatг, tu оюi оnchipui cг eєti mai оnюelept decвt Daniel (Iez., 28, 3). Acest Daniel, deєi a fost mai presus decвt toюi оnюelepюii, astrologii, ghicitorii, magii, vrгjitorii єi mai presus decвt toatг оnюelepciunea, totuєi, venind оnaintea оmpгratului єi trebuind sг dea rгspuns la оntrebare, nici el nu se оngвmfa, ci atribuie totul lui Dumnezeu, zicвnd: Єi mie, nu prin оnюelepciunea care ar fi оn mine mai mult decвt la toюi cei vii, mi s-a descoperit taina aceasta (Dan., 2, 30). Iar оmpгratul a cгzut оnaintea lui єi i s-a оnchinat, poruncind apoi sг i se aducг daruri. Ai vгzut smerenia? Ai vгzut recunoєtinюa? Ai vгzut viaюa neоngвmfatг?” (Omilii la Epistola cгtre Filipeni, omilia a VI-a, pp. 99-100)

 

„Ascultг acum єi pe apostolii Domnului cum au spus odatг: Bгrbaюi israeliюi, de ce vг miraюi de acest lucru, sau de ce staюi cu ochii aюintiюi la noi, ca єi cum cu a noastrг putere sau cucernicie l-am fi fгcut pe acesta sг umble? (Fap., 3, 12); iar altг datг: Doar єi noi suntem oameni, asemenea pгtimitori ca voi (Fap., 14, 15). Aєadar, dacг ei respingeau оn aceastг manierг onorurile ce li se aduceau, ei, care prin smerenia lor оntru Hristos au fгcut fapte cu mult mai mari chiar decвt Hristos – desigur, cu puterea primitг de la El – cгci cel ce crede оn Mine va face єi el lucrгrile pe care le fac Eu єi mai mari decвt acestea va face (In., 14, 12), atunci nu sunt cu adevгrat vrednici de plвns єi de o mie de ori nenorociюi cei care nu pot speria nici mгcar ювnюarii, necum pe demoni? Cei care nu pot fi folositori nici mгcar unui singur om, iar nu lumii оntregi, єi cu toate acestea cugetг lucruri atвt de mari оncвt оl оntrec pвnг єi pe diavol?

Nimic nu poate fi mai strгin de sufletul creєtinului ca uєurгtatea minюii.” (Omilii la Epistola cгtre Filipeni, omilia a VI-a, pp. 100-101)

 

„Cum am putea stinge, de exemplu, patima mвndriei єi a оngвmfгrii drгceєti? Cunoscвnd pe Dumnezeu, cгci dacг ea vine de acolo cг nu cunoaєtem pe Dumnezeu, apoi cunoscвndu-L cum trebuie a-L cunoaєte, orice mвndrie va fi alungatг.

Gвndeєte-te la gheenг, gвndeєte-te la cei mai buni decвt tine, gвndeєte-te la pгcatele tale, gвndeєte-te la cele ce ai a da seamг lui Dumnezeu, єi dacг te gвndeєti la toate acestea, apoi iute vei domoli cugetul, iute оl vei оncovoia.” (Comentariile sau Explicarea Epistolei II cгtre Tesaloniceni, omilia I, оn vol. Comentariile sau Explicarea Epistolei cгtre Coloseni, I єi II Tesaloniceni, p. 292)

 

„... Hristos S-a deєertat pe Sine. Cel ce єtie aceasta, deci, nu va cugeta despre dвnsul lucruri mari niciodatг. Cгci omul nu are nimic care sг nu fie de la Dumnezeu, єi deci sг nu cugete lucruri mare despre dвnsul. Cгci ce ai, zice, pe care sг nu-l fi primit? (I Corinteni 4, 7). El a spгlat picioarele ucenicilor; єi cel ce єtie aceasta cum s-ar mвndri? De aceea zice Hristos: Cвnd veюi face toate cele ce s-au poruncit vouг, ziceюi cг slugi netrebnice suntem. Vameєul numai prin umilinюг s-a mвntuit, pe cвnd fariseul prin mвndrie s-a pierdut.” (Tвlcuiri la Epistola оntвi cгtre Timotei, omilia a XVII-a, p. 186)

 

„Dar cum oare vom putea sг nu cugetгm lucruri mari avвnd avere? Dacг vom cunoaєte cг bogгюia este nestatornicг єi nesigurг, dacг vom cunoaєte cг mai mare decвt bogгюia este speranюa cea оn Dumnezeu, dacг оn fine, vom cunoaєte cг єi bogгюia este lucrul lui Dumnezeu.” (Tвlcuiri la Epistola оntвi cгtre Timotei, omilia a XVIII-a, pp. 197-198)

 

„Din ce pricinг, omule, cugeюi lucruri mari de tine? Poate cг din pricina celor pгmвnteєti? Dar acestea dispar chiar mai оnainte de a se arгta. Poate cг din pricina celor duhovniceєti? Dar єi acesta este un succes duhovnicesc, la a nu cugeta lucruri mari de sine-юi. Deci, de ce cugeti lucruri mari detine? Cг ai succese? Ascultг pe Hristos Care zice: Cвnd veюi face toate cele ce vi s-a poruncit vouг, ziceюi: cг slugi netrebnice suntem; cг ce am fost datori a face, am fгcut (Luca, 17, 10). Dar poate cг cugeюi lucruri mari din pricina averii tale? De ce? Te rog; nu ai auzit cг goi am intrat оn lume, goi ne vom єi duce? Mai mult оncг: n-ai vгzut pe cei dinaintea ta cum au plecat goi de aici? Dar cine oare avвnd lucru strгin, cugetг pentru aceasta lucruri mari? Cг cei ce voiesc a оntrebuinюa averile numai pentru mulюumirea lor proprie, li se iau acestea єi fгrг voia lor mai оnainte de moarte chiar, dar la moarte numaidecвt.” (Comentariile sau Explicarea Epistolei cгtre Evrei, omilia II, p. 66)

 

„Sг cugetгm la slгbiciunea naturii noastre, sг ne aducem aminte de mulюimea greєelilor noastre, sг єtim cine suntem єi vom avea un motiv оndestulгtor pentru a ne umili.” (Primele patru omilii despre statui, omilia II-a, p. 45)

 

,,Aducвndu-ne aminte necontenit de pгcatele noastre, putem оnfrвnge iute mвndria sufletului nostru.” (Despre cгinюг (II), оn vol. Despre mгrginita putere a diavolului. Despre cгinюг…, p. 108)

 

,,Cunoaєte bogгюia cea adevгratг, єi coboarг-te odatг din оngвmfarea aceea оnaltг єi deєartг! Gвndeєte-te la nimicnicia firii tale! Pгmвnt єi cenuєг eєti, praf єi pulbere, fum єi umbrг, iarbг єi floare de iarbг. Spune-mi, cu o astfel de fire te mвndreєti? Poate fi oare ceva mai de rвs? Vrei sг spui cг eєti cгpetenie peste mulюi oameni? Dar ce folos cг eєti cгpetenie peste mulюi oameni, dar eєti rob єi prizonier patimilor tale! Eєti la fel cu cel umil acasг, bгtut єi rгnit de slugi, dar care оn oraє umblг semeюindu-se cг domneєte peste alюii! Te bate slava deєartг, te rгneєte desfrвnarea, te robesc toate patimile, iar tu te mai єi semeюeєti?” (Omilie оmpotriva celor care n-au venit la bisericг, (La оnceputul Faptelor Apostolilor – I), оn vol. Omilii la sгracul Lazгr. Despre soartг єi Providenюг…, p. 300)

 

,,… omul este pulbere єi cenuєг (Fac. 18, 27), carne єi sвnge (Mat. 16, 17), iarbг єi floare a cвmpului (Is. 40, 6), umbrг (I Cron. 29, 15), fum (Ps. 101, 4) єi deєertгciune (Ps. 38, 5), dacг nu cumva existг ceva mai slab єi mai lipsit de valoare decвt aceste lucruri cu care este asemuit. Sг nu socotiюi cг cele rostite reprezintг o acuzaюie оmpotriva naturii. De altfel, nu eu spun acestea, profeюii sunt cei care le-au cugetat fгrг sг necinsteascг specia noastrг, ci spre a domoli rгbufnirea orgolioasг a celor lipsiюi de minte; fгrг sг dispreюuiascг natura noastrг, ci spre a coborо mвndria celor cuprinєi de nebunie. Cгci, оn situaюia оn care, оn ciuda existenюei acelor cuvinte menюionate, atвt de numeroase єi atвt de puternice, s-au arгtat totuєi unii care au оntrecut lгudгroєenia diavolului, dacг n-ar fi fost rostit nici un asemenea cuvвnt, spre care culme a orgoliului nu s-ar fi nгpustit? Оmi poюi spune? Au leacul la оndemвnг єi ei оncг sunt cuprinєi de aprindere. Cвt de tare s-ar fi aprins orgoliul lor, dacг aceia nu ar fi dezvгluit cuvinte atвt de numeroase єi atвt de puternice despre natura omeneascг? Ascultг, aєadar, ce spune despre el оnsuєi dreptul patriarh: iar eu sunt pulbere єi cenuєг (Gen. 18, 27). Vorbea cu Dumnezeu єi aceastг libertate de a-i vorbi nu оi stвrnea orgoliul, ba dimpotrivг, deюinerea acestei libertгюi оl determina sг pгstreze mгsura.” (Despre necunoaєterea lui Dumnezeu, cuvвntarea II, pp. 43-44)

 

„Dacг vrei sг cuminюeєti un om mвndru, nu folosi cuvinte multe. Aminteєte-i doar de firea omeneascг de cuvintele оnюeleptului Sirah: Pentru ce se trufeєte cel ce este pгmвnt єi cenuєг? (Eccl., 10, 9) Iar dacг el spune cг pгmвnt єi cenuєг va deveni dupг moartea sa, fг-1 sг оnюeleagг faptul cг єi acum, cвnd trгieєte, nu este nimic mai mult. Sг nu se lase оnєelat vгzвnd frumuseюea chipului sгu, simюind cг este sгnгtos єi puternic єi cг se poate bucura de bunгtгюile de pe acest pгmвnt. Pгmвnt єi cenuєг este, iar stricarea frumuseюii sale оncepe оncг de cвnd el este оn viaюг (Eccl., 10, 9).

Cu toюii putem vedea cвt de neоnsemnatг este existenюa noastrг. Nu trebuie sг ajungem оn clipa morюii ca sг ne dгm seama cг nu suntem nimic pe faюa pгmвntului. Sг оnюelegem lucrul acesta оncг de pe acum, оndreptвndu-ne cu оnюelepciune gвndul spre noi оnєine єi оn jurul nostru, privindu-ne pe noi єi pe ceilalюi. Dar sг nu ne pierdem оndrгzneala vгzвnd stricгciunea firii omeneєti. Dumnezeu nu a lгsat lucrurile sг fie astfel pentru cг ne-ar urо, ci, dimpotrivг, pentru cг ne iubeєte єi se оngrijeєte de noi. Оn felul acesta, ne dг mereu prilejul sг devenim oameni smeriюi. Gвndiюi-vг dacг omul, cu toate cг este fгcut din pгmвnt, a оndrгznit sг spunг: Ridica-mг-voi оn ceruri єi mai presus de stelele Dumnezeului celui puternic voi aєeza jilюul meu! (Isaia, 14, 13), unde ar fi ajuns gвndul sгu dacг nu 1-ar fi strunit frвul firii sale neputincioase?” (Din vol. Problemele vieюii, p. 203)

 

„De ce te mвndreєti, dar, omule? Coboarг din оnгlюimile trufiei tale єi vezi-юi sгrгcia. Eєti pгmвnt єi cenuєг, umbrг єi fum, iarbг єi floare a cвmpului. Ce motiv este acesta de mвndrie? Ai putere peste mulюi oameni? Єi la ce-юi foloseєte sг ai putere peste mulюi oameni, dacг patimile au putere asupra ta? Sau poate eєti din aceia care acasг la ei sunt cгlcaюi оn picioare de slujitorii sгi, iar cвnd ies оn piaюг, se aratг mвndri, pentru cг sunt stгpвni asupra mai multor oameni. Bine ar fi sг fii stгpвn pe patimile tale, sau mгcar asemenea celor pe care-i оntвlneєti оn piaюг. Dacг este vrednic de osвndг cel care se laudг cu virtuюile sale, nu este, oare, ridicol cel care se laudг cu lucruri de nimic?

Omule nefericit! Sufletul tгu este mгcinat de cea mai оnfricoєгtoare dintre boli, care este boala pгcatului, iar tu te mвndreєti cu banii tгi mulюi, cu casele єi cu pгmвnturile. Cum de nu єtii cг acestea nu sunt ale tale?” (Din vol. Problemele vieюii, p. 204)

 

„Aєadar, sг nu ne mвndrim sub nici un motiv. Sг avem mereu gвnd smerit, orice izbвnzi єi virtuюi am avea. Dacг ne smerim ca vameєul din Evanghelie, drepюi vom fi. Suntem drepюi? Atunci sг credem cu smerenie cг suntem pгcгtoєi єi ne facem de douг ori mai drepюi. Pentru cг Dumnezeu celor mвndri le stг оmpotrivг, iar celor smeriюi le dг har (lacov 4, 6).” (Din vol. Problemele vieюii, p. 216)

 

„Єi dacг omul fiind pгmвnt єi cenuєг a оndrгznit sг zicг cг se va sui оn cer (Is., 14, 14), unde nu ar fi cгzut cu mintea de n-ar fi avut frвul firii? Deci cвnd vei vedea pe cineva trufindu-se, оntinzвndu-єi cerbicia, trгgвndu-єi sprвncenele, umblвnd оn caretг, оngrozind, bгgвnd оn temniюг, dвnd la moarte єi nedreptгюind, zi-i cгtre el: Ce se trufeєte pгmвntul єi cenuєa, cг оn viaюa lui am lepгdat cele dinlгuntrul lui? Єi acestea se pot zice nu numai pentru omul cel simplu, ci єi pentru cel ce stг pe scaunul cel оmpгrгtesc. Sг nu priveєti la porfirг, nici la coroanг sau la hainele cele de fir, ci cearcг firea єi vei vedea cг nimic nu are mai mult decвt oamenii cei de rвnd. Iar dacг vrei sг priveєti porfira, coroana єi hainele cele de fir єi toatг pompa priveєte-le, dar vei vedea cг toate acestea au ca materie pгmвntul. Cгci zice: Єi toatг slava omului, ca floarea ierbii (Is., 40, 7). Iatг cг toatг podoaba aceea s-a arгtat mai proastг єi decвt pгmвntul.

Vezi cum aducerea aminte de fire smereєte trufia єi surpг toatг mвndria? De ajuns este sг cugetгm cine suntem єi din ce lucruri suntem alcгtuiюi єi va pieri toatг mвndria gвndurilor.” (Cuvвnt la neluminarea scripturii celei vechi, la iubirea de oameni a lui Dumnezeu єi cum cг nu se cuvine a ne оnvinui unii pe alюii, оn vol. Din ospгюul stгpвnului, pp. 91-92)

 

„Oare tu ai fгcut cerul? Pogoarг-te din оnгlюimea rвpei єi ia aminte la neputinюa firii cea trecгtoare, cг eєti pulbere єi umbrг єi fum єi iarbг єi floarea ierbii, ce gвndeєti lucruri mari єi te mвndreєti оn deєert? Ce este alta mai de rвs decвt aceasta?” (Din vol. Mгrgгritarele Sfвntului Ioan Gurг de Aur, p. 30)

 

„Sг cunoascг cг nu cu a lor putere au fгcut acele fapte bune, ci cu darul lui Dumnezeu.” (Din vol. Mгrgгritarele Sfвntului Ioan Gurг de Aur, p. 121)

 

„Dacг noi am consulta Scriptura, nu ne-ar trebui nici timp, nici reflexii lungi, pentru a face sг se nascг оn noi groaza єi ura faюг de mвndrie. Dacг am arunca ochii spre exemplele care ne sunt date de stricгciune єi de dezastrele orgoliului, ura noastrг ar creєte fгrг de mгsurг.” (Din vol. Bogгюiile oratorice, p. 594)

 

„Aєa e obiceiul sfinюilor! De fac vreo faptг rea, o dau оn vileag, plвng оn fiecare zi єi o fac cunoscutг tuturor. De fac, оnsг,vreo faptг mare єi demnг de laudг, o ascund єi o dau uitгrii.” (La cuvвntul apostolic: <<O, de mi-aюi оngгdui puюinг neоnюelepюie!>>, 5, оn vol. Despre schimbarea numelor. Despre rгbdare. Despre milostenie…, p. 322)

MВNIA (definiюia)

 

„Mвnia este o fiarг, єi o fiarг furioasг єi crudг.” (Comentar la Evanghelia de la Ioan, omilia XLVIII, 3, p. 235)

 

„… mвnia nimic nu este, fгrг numai pornire fгrг de socotealг”. (Din Cuvвntul 17 la Faptele Apostolilor, оn vol. Puюul єi Оmpгrюirea de grвu, p. 397)

MВNIA (cea fireascг єi bunг)

 

„Hristos nu interzice cu totul mвnia. Mai оntвi, pentru cг nu este om care sг fie lipsit de patimi; poate sг єi le оnfrвneze, dar ca sг scape cu totul de ele, cu neputinюг. Apoi, pentru cг mвnia este folositoare, dacг єtim sг o folosim la timpul cuvenit. Uitг-te numai cвte lucruri bune a lucrat mвnia lui Pavel, cвnd s-a mвniat pe corinteni! I-a scгpat de mare prгpгd! Tot cu ajutorul mвniei, Pavel a cвєtigat din nou pentru Hristos pe galateni, care cгzuserг de la credinюг, ca єi pe alюii, mai mulюi decвt aceєtia.

- Dar care este timpul cвnd se cuvine sг ne mвniem?

- Cвnd nu ne mвniem pentru a ne rгzbuna, ci pentru a юine drepюi pe cei ce cad, pentru a оntoarce pe cгile cele drepte pe cei pгcгtoєi”. (Omilii la Matei, omilia XVI, VII, оn col. PSB, vol. 23, p. 209)

 

„… mвnia єi pofta - sunt оnnгscute оn firea omeneascг, deєi amвndouг ne sunt folositoare: mвnia ca sг pedepsim pe cei rгi єi sг оndreptгm pe cei care se uitг urвt, iar pofta ca sг dгm naєtere la copii, pentru a continua neamul omenesc prin astfel de moєtenitori”. (Omilii la Matei, omilia XVII, I, оn col. PSB, vol. 23, p. 219)

 

„Este oare vreo necesitate sau vreo siluire de a insulta pe un altul? Da, zice; din cauzг cг inima mi se оnfuriazг єi clocoteєte de mвnie, єi nu-mi lasг sufletul оn liniєte. Darг nu e cauza inimii, omule, ci cauza micimii tale de suflet єi poftei de a insulta; pentru cг dacг ar fi din cauza inimii, toюi oamenii s-ar оnfuria єi ar insulta. Avem inimг nu ca sг insultгm pe aproapele, ci ca sг оntoarcem la pocгinюг pe cei ce pгcгtuiesc; sг fim treji, iar nu trвndavi. Inima este оn noi ca sг serveascг de impuls pentru noi, spre a scrвєni cu dinюii contra diavolului, spre a fi grozavi contra lui, єi nicidecum contra oamenilor. Avem arme date de Dumnezeu, nu ca sг ne rгzboim pe noi оnєine, ci ca sг оntrebuinюгm оntregul armament contra vicleanului diavol, care ne atacг. Te оnfuriezi? Fie, оnsг contra pгcatelor tale; оmboldeєte sufletul, biciuieєte-юi conєtiinюa, fii judecгtor grozav єi neоnduplecat al propriilor tale greєeli. Acesta e cвєtigul ce-l vei avea din оnfurierea ta, pe care tocmai pentru aceea юi-a dat-o Dumnezeu.” (Comentariile sau Explicarea Epistolei cгtre Efeseni, omilia II, pp. 20-21)

 

„De aceea Dumnezeu ne-a оnarmat pe noi cu mвnia, nu ca sг оmplantгm sabia оn propriul nostru corp, ci pentru ca оntreagг sг o afundгm оn pieptul diavolului.” (Comentariile sau Explicarea Epistolei cгtre Efeseni, omilia XIV, p. 140)

 

„Оn toate privinюele mвnia este folositoare, dar numai atunci nu-i folositoare cвnd cгutгm sг ne rгzbunгm. Pentru aceea єi Pavel nu a fгcut uz niciodatг de mвnie оn folosul lui propriu, ci numai cвnd a fost vorba de cei nedreptгюiюi. Moise, apoi, cвnd a vгzut cг un frate este nedreptгюit, s-a mвniat (Ieє., 2, 11-12; 16-17) el, care era cu totul generos єi cel mai blвnd dintre toюi oamenii (Num., 12, 3). Cвnd a fost insultat, nu s-a rгzbunat, ci a fugit (Ieє., 2, 15).” (Despre creєterea copiilor, 69, оn vol. Despre Feciorie, Apologia vieюii monahale, Despre creєterea copiilor…, p. 419)

 

„Uneori оnsг mвnia este de folos. Cвnd? Cвnd o оntoarcem оmpotriva vrгjmaєilor noєtri оnchipuiюi. Dacг poюi stгpвnia mвnia, atunci n-o omorо. Pгstreaz-o vie, dar legatг. Оюi va fi folositoare ca un cвine, care nu latrг la oi sau la stгpвnul lui, ci la tвlhari, la strгini, la hoюi.” (Din vol. Problemele vieюii, p. 43)