MILOSTENIA (sгracii miluiюi ne dau оndrгznealг оnaintea Judecгюii lui Dumnezeu)

 

„Cei hrгniюi de tine, aici pe pгmвnt, оюi vor deschide uєile оndrгznirii оn ziua cea оnfricoєгtoare єi te vor primi оn veєnicele lor corturi.” (Omilii la Facere, omilia XXXV, VIII, оn col. PSB, vol. 22, p. 28)

 

„Dacг ai оndepгrtat pe sгraci, ai оndepгrtat marea nгdejde a mвntuirii noastre”. (Omilii la Matei, omilia LXXVIII, II, оn col. PSB, vol. 23, p. 888)

 

„Cгci trupurile sгracilor descompunвndu-se, vor оnvia negreєit, єi atunci adunвndu-i la Sine Dumnezeu, Cel ce a poruncit acestea, оi va lгuda pe cei ce au оngrijit de sгraci, єi-i va rгsplгti cu dragostea Lui, cгci urmвnd a cгdea acei necгjiюi, fie din pricina foamei, fie din pricina goliciunii, fie din pricina altor felurite lipsuri, cei bogaюi nu i-au gonit, nici nu i-au ocolit, ci i-au ajutorat оn fel єi chip. Din pгcate, deєi ne stau la оndemвnг astfel de laude, noi totuєi zгbovim оn nepгsare єi оn nedгrnicie, єi ne lepгdгm de o asemenea frumoasг оngrijire a celor nгpгstuiюi.” (Omilii la Epistola cгtre Romani a Sfвntului Apostol Pavel, omilia XIV, p. 286)

 

„Roagг pe Cel ce singur este Domnul єi Stгpвnul tгu, pe Cel ce singur poate єterge zapisul tгu єi stinge vгpaia aceea, roagг-L, zic, єi оmblвnzeєte-L, hrгnind pe cei flгmвnzi єi оmbrгcвnd pe cei goi, ca astfel de aici sг te duci оnsoюit de bune nгdejdi, iar acolo fiind, sг te bucuri de veєnicele bunгtгюi.” (Omilii la Epistola cгtre Romani a Sfвntului Apostol Pavel, omilia XVIII, p. 369)

 

„Contribui tu cu bani? Dar єi aceia contribuie prin curajul єi prin rugгciunile lor cгtre Dumnezeu pentru tine.” (Omilii la Epistola cгtre Romani a Sfвntului Apostol Pavel, omilia XXI, p. 415)

 

„Cгci el (sгracul – n.n.) va sta оnaintea ta оn ziua judecгюii, єi te va izbгvi de focul cel veєnic.” (Comentariile sau Explicarea Epistolei cгtre Evrei, omilia XI, p. 172)

 

„Mare lucru este dar milostenia, fraюilor! Sг o оmbrгюiєгm cг n-are seamгn pe lume. E оn stare sг єteargг pгcatele єi sг alunge de la noi osвnda! Pe cвnd tu taci, ea e de faюг єi te apгrг! Dar, mai bine spus, pe cвnd tu taci, mii єi mii de glasuri mulюumesc pentru tine.” (Omiliile despre pocгinюг, omilia a treia, p. 51)

 

„Dг-le celor sгraci єi, dacг tu taci оn ceasul judecгюii, nenumгrate guri te vor apгra; cгci milostenia va fi acolo єi va depune mгrturie pentru mвntuirea ta.” (Din vol. Problemele vieюii, p. 82)

MILOSTENIA (folosul)

 

„Aceastг poruncг de a face milostenii, da, aceasta mai cu seamг, poate sг ne єteargг toate pгcatele, sг ne smulgг din focul gheenii; numai sг facem milostenia din belєug, єi nu de ochii oamenilor”. (Omilii la Facere, omilia VIII, VI, оn col. PSB, vol. 21, p. 105)

 

„Nimic, da, nimic altceva nu ne poate scгpa de focul gheenei ca milosteniile bogate”. (Omilii la Facere, omilia XXXI, VII, оn col. PSB, vol. 21, p. 407)

 

„Spune-mi, te rog, este egal datul a cвюiva bani de argint cu primirea iertгrii pгcatelor, hrгnirea unui flгmвnd cu cinstea de a fi оnvrednicit оn ziua cea оnfricoєгtoare sг auzi acele cuvinte care preюuiesc atвt cвt o оmpгrгюie: am flгmвnzit єi Mi-aюi dat sг mгnвnc (Matei, 25, 35)?

Oare Dumnezeu, Care-юi dг юie cu atвta dгrnicie, n-ar fi putut acoperi єi nevoia aceluia? Da! Dar Dumnezeu anume lasг pe acela sг sufere de sгrгcie, ca el sг primeascг rгsplata mare a rгbdгrii, iar tu sг dobвndeєti, prin milostenie, оndrгznire оnaintea lui Dumnezeu”. (Omilii la Facere, omilia XXXIV, II, оn col. PSB, vol. 22, p. 8)

 

„Da, nici o altг faptг bunг, nici una, nu va putea stinge aєa vгpaia pгcatelor noastre ca milostenia оmbelєugatг. Aceasta ne єterge єi pгcatele, ne dг єi оndrгznire єi ne pregгteєte mai dinainte єi desfгtarea acelor bunгtгюi nespuse”. (Omilii la Facere, omilia XXXIV, III, оn col. PSB, vol. 22, p. 9)

 

„Gвndeєte-te cг cheltuiala aceea оюi este cвєtig; nu numai cг nu-юi оmpuюineazг averea, dar юi-o mai єi оnmulюeєte, dacг dai cu credinюг єi cu dragг inimг. Dar sг-юi spun єi capгtul bunгtгюilor! Pe lвngг cвєtigul ce-l ai de pe urma acestei cheltuieli, cheltuiala aceasta оюi mai aduce єi iertare de pгcate! Cu ce poate fi egal un astfel de bine?” (Omilii la Facere, omilia XLII, VII, оn col. PSB, vol. 22, p. 103)

 

„De ai avea de lucrat o юarinг cu pгmвnt bun єi gras, pe care trebuie sг arunci multг sгmвnюг, єi n-ai mai avea sгmвnюг, ai mai єi оmprumuta de la alюii; ei bine zgвrcenia оntr-o treabг ca aceasta ai socoti-o pagubг; dar cвnd e vorba sг semeni оn cer, unde nu te poюi aєtepta la timpuri neprielnice, ci culegi rod оmbelєugat de pe urma seminюelor aruncate, єovгi, pregeюi єi nu te gвndeєti cг pierzi de te zgвrceєti єi cвєtigi de nu te zgвrceєti. Оmprгєtie-юi, dar, bogгюia, ca sг n-o pierzi! N-o юine la tine, ca s-o ai! Aruncг-o, ca s-o pгstrezi! Cheltuieєte-o, ca s-o cвєtigi! Chiar de-ar trebui s-o pгstrezi, n-o pгstra, cг negreєit o pierzi!” (Omilii la Matei, omilia V, V, оn col. PSB, vol. 23, pp. 73-74)

 

„Da, un om a primit banii tгi, dar Dumnezeu юi-a poruncit sг-i dai aceluia. Dumnezeu vrea sг fie єi datornic єi garant; єi-юi dг mii de prilejuri ca sг-I ceri оnapoi оmprumutul”. (Omilii la Matei, omilia XV, IX, оn col. PSB, vol. 23, p. 191)

 

„Cг milostenia ne curгюeєte pгcatele: Daюi milostenie, spune Domnul, єi toate vг vor fi curгюate (Luca 11, 41). Milostenia e mai mare decвt jertfa: Milг voiesc, iar nu jertfг (Osea 6, 6; Matei 9, 13). Milostenia deschide cerurile: Rugгciunile tale єi milosteniile tale s-au suit spre pomenire оnaintea lui Dumnezeu (Fapte 10, 4). Milostenia este mai necesarг decвt fecioria. Fecioarele care n-au fгcut milostenie au fost aruncate afarг din cгmara de nuntг єi au intrat numai cele ce fгcuserг milostenie (Matei 25, 1-13).

Pe acestea toate єtiindu-le, sг semгnгm cu dгrnicie, ca sг secerгm rod єi mai оmbelєugat єi sг avem parte de bunгtгюile cele viitoare”. (Omilii la Matei, omilia L, IV, оn col. PSB, vol. 23, pp. 585-586)

 

„Milostenia nu ne face оncгlюгminte, nu ne юese haine, nu ne zideєte case de lut, ci ne prilejuieєte viaюг veєnicг, ne smulge din mвinile morюii, ne face strгluciюi єi оn viaюa aceasta єi оn cealaltг, ne zideєte case оn ceruri, acele locuinюe veєnice. Milostenia nu lasг sг ni se stingг candelele (Matei 25, 1-12), nici nu ne lasг sг ne arгtгm la nuntг cu haine murdare (Matei 25, 11-13), ci le spalг єi le face mai curate ca zгpada. De vor fi pгcatele voastre roєii ca purpura, ca zгpada le voi оnгlbi (Isaia 1, 18). Milostenia nu ne lasг sг cгdem acolo unde a єezut bogatul cel nemilostiv, nici sг auzim acele оnfricoєгtoare cuvinte (Luca 16, 19-31), ci ne cгlгuzeєte оn sвnul lui Avraam”. (Omilii la Matei, omilia LII, III, оn col. PSB, vol. 23, p. 605)

 

„E mai bine sг єtim aceastг meserie (milostenia) decвt sг fim оmpгraюi, decвt sг purtгm pe cap coroanг. Meseria aceasta nu are numai оnsuєirea de a nu avea nevoie de alte meserii, ci mai are єi o altг calitate: sгvвrєeєte multe єi felurite lucruri: zideєte case, care rгmвn veєnic оn ceruri; оi оnvaюг pe cei care o sгvвrєesc cum sг scape de moartea cea nemuritoare; dгruieєte comori, care nu se terminг niciodatг, pe care nu le atinge nici o pagubг, nici furii, nici moliile, nici rugina, nici timpul. Dacг cineva te-ar оnvгюa numai atвta, ca sг-юi fereєti grвul de pagubг, ce n-ai da ca sг-юi poюi pгstra grвul nevгtгmat ani оndelungaюi? Dar iatг cг meseria aceasta, milostenia, nu te оnvaюг numai despre pгstrarea grвului, ci єi despre pгstrarea tuturor avuюiilor tale. Te оnvaюг cum pot rгmвne neluate єi averile tale єi sufletul tгu єi trupul tгu. Dar pentru ce e nevoie sг-юi spun cu de-amгnuntul toate faptele mari ale acestei meserii? Ea te оnvaюг cum sг fii asemenea cu Dumnezeu, capul tuturor bunгtгюilor. Vezi dar, cг meseria aceasta nu sгvвrєeєte numai un singur lucru, ci multe? Fгrг sг aibг nevoie de ajutorul altei meserii, ne zideєte case, ne юese haine, ne adunг comori nejefuite, ne face biruitori asupra morюii, ne face stгpвni pe diavoli, ne face asemenea lui Dumnezeu! Care meserie poate fi mai folositoare ca aceastг meserie?”. (Omilii la Matei, omilia LII, IV, оn col. PSB, vol. 23, p. 606)

 

„Meseria aceasta (milostenia) te face mai puternic decвt sofiєtii єi retorii; cei care strгlucesc оn aceste meserii au o mulюime de oameni care оi invidiazг; dar cei care strгlucesc оn meseria aceasta au o mulюime de oameni care se roagг pentru ei. Sofiєtii єi retorii stau оnaintea scaunului de judecatг omenesc єi iau apгrarea celor nedreptгюiюi, iar adeseori apгrг chiar pe fгcгtorii de rele; meseria aceasta оnsг stг оnaintea scaunului de judecatг al lui Hristos; єi nu face numai meseria de apгrгtor, ci оnduplecг chiar pe Judecгtor sг fie de partea celui judecat єi sг-l achite. Sг fi fгcut mii de pгcate, te оncununeazг єi te laudг. Cг spune Hristos: Daюi milostenie єi toate vor fi curate (Luca 11, 41). Dar pentru ce vorbesc eu de cele de pe lumea cealaltг? Acum, pe lumea aceasta, dacг am оntreba pe oameni ce preferг sг fie pe pгmвnt: mulюi sofiєti єi retori sau mulюi oameni milostivi єi filantropi, am vedea cг toюi ar prefera sг fie mulюi oameni milostivi єi filantropi. Єi pe bunг dreptate. Desfiinюeazг oratoria de pe pгmвnt, єi viaюa nu se va vгtгma cu nimic. Viaюa a existat multг vreme оnainte de a fi oratoria; dar dacг desfiinюezi milostenia, toate se duc єi pier. Єi dupг cum n-ar mai fi cu putinюг sг meargг corгbiile pe mare dacг s-ar dгrвma porturile єi locurile de ancorat, tot aєa nici viaюa aceasta n-ar mai fi cu putinюг sг se menюinг dacг ai desfiinюa milostenia, iertarea, iubirea de oameni.

Din pricina aceasta Dumnezeu n-a lгsat milostenia numai pe seama raюiunii, ci multe pгrюi ale ei le-a pus sub tirania legilor naturii. Potrivit acestor legi, pгrinюii miluiesc pe copii, copiii, pe pгrinюi. Legile acestea stгpвnesc nu numai pe oameni, ci єi pe animalele necuvвntгtoare. Potrivit acestor legi se fac legгturile оntre fraюi, оntre rude, оntre necunoscuюi, оn sfвrєit legгturile de la om la om. Suntem оnclinaюi din fire spre milostenie. Aceasta ne face sг ne revoltгm cвnd oamenilor li se face nedreptate, sг ni se zbatг inima cвnd vedem cг cineva este ucis; єi plвngem cвnd vedem pe cineva оndurerat. Pentru cг Dumnezeu vrea tare mult sг se facг lucrul acesta, a poruncit naturii sг contribuie єi ea mult la sгvвrєirea milosteniei. Prin aceasta Dumnezeu ne aratг cг tine nespus de mult la milostenie.

Gвndindu-ne, dar, la toate acestea sг ne ducem noi оnєine la єcoala milosteniei єi sг ducem єi pe copiii єi cunoscuюii noєtri. Оnainte de alte lucruri omul sг оnveюe sг miluiascг. Pentru cг a milui оnseamnг a fi om! Mare єi cinstit lucru este omul milostiv (Prov., 20, 6). Dacг nu eєti milostiv, ai оncetat de a fi om! Milostenia ne face оnюelepюi. Pentru ce te minunezi cвnd spun cг a milui оnseamnг a fi om? Spun оncг ceva mai mult: A milui оnseamnг a fi Dumnezeu. Fiюi milostivi, spune Hristos, ca єi Tatгl vostru (Luca 9, 36). Sг оnvгюгm, dar, sг fim milostivi pentru toate aceste pricini, dar mai cu seamг pentru cг єi noi avem nevoie de multг milг. Sг nu socotim cг trгim, atвta vreme cвt nu facem milostenie”. (Omilii la Matei, omilia LII, IV, оn col. PSB, vol. 23, pp. 607-608)

 

„Dacг luгm aminte de noi оnєine, putem sг ne mвntuim cгutвnd leacurile milosteniei, ca sг ne vindecгm rгnile. Nu оnsгnгtoєeazг untdelemnul atвt de mult trupul cвt оnsгnгtoєeazг milostenia sufletul; milostenia face sufletul de nebiruit, iar diavolul nu-l poate doborо; ori de unde l-ar apuca оi scapг din mвini, cг untdelemnul acesta nu-i оngгduie diavolului sг ne apuce de spate. Sг ne ungem, dar, necontenit cu acest untdelemn. Este temei de sгnгtate, dгtгtor de luminг, pricinг de bucurie.

- Dar cutare, оmi spui tu, are atвюia єi atвюia talanюi de aur єi nu face deloc milostenie.

- Єi te priveєte? Vei fi єi mai admirat dacг, оn sгrгcia ta, eєti mai darnic decвt el. Lucrul acesta l-a fгcut pe Pavel sг admire pe macedoneni; nu cг au dat milostenie, ci cг au dat deєi erau sгraci (II Cor., 9, 2)”. (Omilii la Matei, omilia LXIV, V, оn col. PSB, vol. 23, p. 744)

 

„Cвnd ei (sгracii – n.n.) primesc milostenie din mвinile tale, se roagг lui Dumnezeu єi-L fac pe Dumnezeu milostiv cu tine; iar cвnd оl fac milostiv pe Dumnezeu (…) resping uneltirile demonilor. Nu-l lasг pe cel rгu sг se оnverєuneze оmpotriva ta, nici sг te asalteze mereu, ci оi frвng puterea.

Vгzвnd, dar, pe aceєti ostaєi cг luptг pentru tine оn fiecare zi оmpotriva diavolului prin rugгciunile lor cгtre Dumnezeu, plгteєte-юi єi tu acest frumos impozit, hrana celor sгraci. Blвndul nostru оmpгrat n-a pus, niєte oameni anumiюi ca sг strвngг acest impozit pentru sгraci, ci vrea ca tu sг-l dai de bunгvoie”. (Omilii la Matei, omilia LXVI, IV, оn col. PSB, vol. 23, p. 767)

 

„Te gвndeєti negreєit la copii єi de dragul lor єovгi? Оnvaюг-i єi pe ei sг urmгreascг niєte cвєtiguri ca acestea! Dacг ai avea bani daюi cu оmprumut єi aducгtori de dobвnzi, iar cel pe care l-ai оmprumutat ar fi bun platnic, ai prefera de mii de ori sг laєi copilului tгu оn loc de bani poliюa de оmprumut, ca sг-i aducг multe venituri єi sг nu mai fie silit sг umble єi sг caute alюii pe care sг-i оmprumute. Dг, dar, copiilor tгi poliюa pe care юi-a iscгlit-o Dumnezeu єi lasг-le lor pe Dumnezeu datornic”. (Omilii la Matei, omilia LXVI, V, оn col. PSB, vol. 23, p. 768)

 

„Este oare un lucru mai minunat ca a posti єi de a se culca pe jos? Cu toate cг aceea este prea greu єi ostenitor, totuєi milostenia este de un preю mai mare єi de un cвєtig mai mare. Ea strгluceєte, ea hrгneєte єi оnfrumuseюeazг sufletul. Uleiul nu-i оntгreєte atвta pe atleюi, ca aceasta care dг forюг єi vigoare celor ce se exerseazг оn fapte de evlavie єi de milostenie. Sг ne ungem deci mвinile noastre cu acest ulei, ca sг le putem ridica cu curaj оmpotriva duєmanilor noєtri. Cel ce ia hotгrвrea sigurг sг-l ajute pe sгrac, va alunga de la sine lгcomia; cel ce stгruie оn ajutorul celui оn nevoi, va alunga sigur mвnia єi nu se va mai umfla niciodatг de mвndrie. Precum medicul, obiєnuit sг trateze bolnavii, se supune uєor la un regim, оnvгюat prin vederea neputinюelor altora la care este supusг natura omeneascг; noi, la fel, dacг ne dedicгm оn a ajutora pe cei sгraci, ne vom exersa cu atвt mai mult оn lucrarea filosofiei, nu vom mai privi bogгюiile cu ochi de admiraюie, nu vom cinsti lucrurile prezente ca ceva mare. Dar, dispreюuind tot ceea ce este pгmвntesc єi ridicвndu-ne la cer, vom obюine uєor bunurile veєnice, prin harul єi bunгtatea Domnului nostru Iisus Hristos.” (Comentar la Evanghelia de la Ioan, omilia LXXXI, 2, p. 425)

 

„Cвnd noi miluim pe sгraci, ne miluim mai cu seamг pe noi care am pгcгtuit оn fapte neiertate, єi astfel vom strвnge єi pentru noi o astfel de milг.” (Omilii la Epistola cгtre Romani a Sfвntului Apostol Pavel, omilia XIV, p. 280)

 

,,… stau toatг ziua cu mвna оntinsг, pregгtind юie doftorie de mвntuirea sufletului tгu. Nici un doftor nu ar putea sг taie cu fierul ce-l юine оn mвnг putreziciunea rгnilor cu atвta iscusinюг єi izbвndг ca sгracul care, оntinzвndu-єi mвna єi primind milostenia, taie єi curгюг rгnile sufleteєti. Єi ceea ce este minunat, cг el face aceastг vindecare fгrг sг pricinuiascг durere sau suferinюг. Acel sгrac care єade оnaintea uєilor bisericii, prin tгcerea єi privirea lui vг vorbeєte nu mai puюin decвt noi, cari stгm оn fruntea norodului єi cari vг sfгtuim cele de folos vouг. Noi оn fiecare zi vг spunem, zicвnd: Nu cugeta lucruri mari, omule, fiindcг firea omeneascг este foarte schimbгcioasг єi nestatornicг; tinereюea merge cu paєi repezi spre bгtrвneюe, frumuseюea spre sluюenie, puterea spre slгbiciune, sгnгtatea spre boalг, slava spre necinste, bogгюia spre sгrгcie, cinstea spre dispreю. Aєadar, toate ale noastre se aseamгnг cu un puhoi furios, care nicidecum nu vrea sг stea, ci se grгbeєte spre sfвrєit.

Dar єi sгracii acelaєi lucru vг sfгtuiesc prin vederea єi prin pilda lor – dacг nu chiar єi mai mult – care este mai lгmurit decвt orice sfat. Cгci cвюi oare din cei ce stau afarг nu au оnflorit оn tinereюe єi nu au sгvвrєit lucruri mari? Cвюi oare din aceєti nenorociюi desfiguraюi nu au оntrecut odinioarг cu puterea trupului єi cu frumuseюea pe mulюi alюii? Dar nu vг оndoiюi de cele ce spun, єi nu rвdeюi, cгci viaюa omeneascг este оncгrcatг cu mii de pilde de acest fel. Cг dacг dintre cei proєti єi smeriюi de multe ori au ajuns mulюi pвnг єi оmpгraюi, apoi ce poate fi de mirare dacг din mari єi slгviюi au ajuns mici єi dispreюuiюi? Cгci faptul acela este mai minunat, pe cвnd cel din urmг este dintre acele ce se petrec zilnic. Astfel cг nu trebuie a ne оndoi, dacг unii dintr-aceєtia au strгlucit odinioarг єi оn meєteєuguri, єi оn oaste, єi оn bogгюie, ci оncг trebuie a-i milui cu multг milosвrdie єi a ne teme nu cumva єi noi sг pгtimim aceleaєi nenorociri, fiindcг єi noi suntem oameni єi stгm pe acelaєi povвrniє alunecos єi nestatornic.” (Comentariile sau Tвlcuirea Epistolei оntвi cгtre Corinteni, omilia XXX, p. 319)

 

„Milostenia face pe oameni оncercaюi sau adeveriюi, dupг cum a zis apostolul; оi face a dispreюui banii, pregгtindu-i a slгvi pe Dumnezeu єi a оncгlzi dragostea оntre dвnєii, єi-i face mгrinimoєi.” (Tвlcuiri la Epistola a doua cгtre Corinteni, omilia XX, p. 185)

 

„Єi de voieєti a vedea єi ce se petrece cu cele aduse ca jertfг, apoi єi aceea оюi voi arгta-o. Care este fumul, care este mirosul acestui jertfelnic? Slava єi mulюumirea. Єi pвnг unde se duc acestea? Oare pвnг la cer? Nicidecum, ci trec dincolo de cer, єi de cerul cerurilor, єi stau chiar оn faюa scaunului оmpгrгtesc. Cг rugгciunile tale, zice, єi milosteniile tale, s-au ridicat оnaintea lui Dumnezeu (Fap., 10, 4). Mirosul jertfei celei simюite nici mгcar nu se ridicг la vreo оnгlюime mare a vгzduhului, оn vreme ce aceastг jertfг - vreau sг zic miloste­nia - deschide pвnг єi porюile cerului. Tu desigur cг taci, оnsг fapta ta strigг єi se face jertfг a laudei, nu junghiindu-se viюea sau arzвndu-se pielea ei, ci suflet duhovnicesc care aduce prinos cele ale sale. O astfel de jertfг este mai bineprimitг decвt toatг altг iubire de oameni. Cвnd tu vezi vreun sгrac credin­cios, оnchipuieєte-юi cг ai vгzut un jertfelnic. Cвnd vei vedea vreun sгrac de felul acesta, nu numai sг nu-l batjocoreєti, ci оncг sг te єi sfieєti de dвnsul, iar dacг vei vedea pe altul batjocorindu-l, tu оmpiedicг-l, apгrг-l. Cг numai aєa vei putea єi tu sг ai milostiv pe Dumnezeu єi te vei оnvrednici de bunгtгюile fгgгduite.” (Tвlcuiri la Epistola a doua cгtre Corinteni, omilia XX, p. 186)

 

„Cгci iatг cвte bunгtгюi se nasc de aici: cel ce face milostenie aєa cum se cade se оnvaюг sг dispreюuiascг averile, iar cel care dispreюuieєte averile a tгiat deja rгdгcina relelor. Єi el nu numai cг face bine altora, ci єi suferг; nu doar cг prin milostenie єi-a cвєtigat dreptul la rгsplatг, ci єi sufletul i-a devenit оnюelept, оnalt єi bogat. Cel ce face milostenie оnvaюг sг nu fie admirator al averilor sau al aurului, iar dacг a оnvгюat aceasta, a pus deja оnceputul pentru cгlгtoria lui cгtre ceruri єi a tгiat toate pricinile de mвnie, ceartг, invidie єi deznгdejde. Cгci єtiюi voi: toate relele apar din cauza averilor, єi de asemenea multe din rгzboaie. Ei bine, cel care a оnvгюat sг dispreюuiascг averile, iatг cг a ajuns sг se bucure de liniєte. El nu se teme de lipsuri, nu invidiazг pe cel bogat, cгci aєa l-a оnvгюat pe el milostenia. Nu rвvneєte la avutul aproapelui; cum ar face aceasta cel ce voieєte sг devinг sгrac? Cum ar face aceasta cel ce se desparte de averea sa pentru a o da sгracilor? Єi toate acestea pentru cг ochiul sufletului sгu este luminat. Pe acestea le va avea aici; cвt despre cele la care se va face pгrtaє оn viaюa viitoare, nu-i cu putinюг a grгi. Nu va rгmвne afarг оmpreunг cu fecioarele cele nebune, ci va intra оmpreunг cu cele оnюelepte оn cгmara de nuntг a Mirelui, avвnd оn mвini fгclii strгlucitoare. Оntr-un cuvвnt, va deveni mai fericit chiar decвt cei ce s-au ostenit єi єi-au petrecut viaюa оn feciorie, cu toate cг nimic din toate durerile єi amгrгciunile acelora n-a gustat.

Aceasta este puterea milosteniei! Єi cu multг оndrгznealг оi cгlгuzeєte spre ceruri pe cei care o cunosc.” (Omilii la Epistola cгtre Filipeni, omilia I, p. 20)

 

„De multe ori am spus cг milostenia n-a fost lгsatг pentru cei ce primesc, ci pentru cei ce dгruiesc, nu pentru cei ce iau, ci pentru cei ce dau, fiindcг aceєtia, оn principal cвєtigг mai mult.” (Omilii la Epistola cгtre Filipeni, omilia a XVI-a, p. 263)

 

„Tu mai cu seamг datorezi mulюumiri sгracului, prin faptul cг vei lua platг. Dacг n-ar fi sгraci, cele mai multe din pгcate nu le-am putea tгia; aєa cг sгracii sunt doctorii rгnilor tale, iar doctoriile ce юi le prezintг, sunt chiar mвinile lor. Nu aduce atвta vindecare doctorul, cвnd оntinde mвna єi dг bolnavului doctoria, pe cвt aduce sгracul, cгci el оntinde mвna єi primeєte de la tine milostenia, este buretele care єterge pгcatele tale. Ai dat argintul din punga ta, dar o datг cu el au ieєit єi pгcatele ce le aveai (...) Aєa cг tu mai mult iei decвt dai, mai mult bine юi se face юie decвt ai fгcut tu. Оmprumuюi pe Dumnezeu, iar nu pe oameni; оюi sporeєti bogгюia, iar nu o оmpuюinezi, єi o vei оmpuюina atunci cвnd tu nu vei da.” (Tвlcuiri la Epistola оntвi cгtre Timotei, omilia a XIV-a, p. 152)

 

„Priveєte-l оncг єi pe proroc, cвnd оl sfгtuia pe Nabucodonosor єi-i dгdea acea povaюг minunatг, cг el nu se оngrijea numai de sгraci, cгci n-a spus simplu: Dг sгracilor, ci: Rгscumpгrг pгcatele tale prin faptele de dreptate єi nedreptгюile tale prin mila cгtre cei sгraci (Daniel 4, 24). Deєartг-юi punga, zice, nu numai ca alюii sг se hrгneascг, ci єi ca tu sг te izbгveєti de pedeapsг. ” (Comentariile sau explicarea Epistolei cгtre Tit, omilia VI, оn vol. Comentariile sau explicarea Epistolei a doua cгtre Timotei…, p. 187)

 

„Faptul acesta оl face pe om deopotrivг cu Dumnezeu. Deєi fecioria are cu sine o mai mare ostenealг sau єi postul, sau culcarea pe pгmвnt, оnsг nimic nu este atвt de puternic spre a stinge focul pгcatelor noastre, ca milostenia. Milostenia este mai presus de orice faptг bunг єi cei ce o iubesc pe ea оi pune lвngг Оmpгratul a toate. Єi aceasta cu drept cuvвnt, fiindcг fecioria єi postul, єi culcarea pe pгmвnt stau numai lвngг cel ce le face, iar pe altul nu-l ajutг cu nimic, pe cвnd milostenia se оntinde оn toate pгrюile єi toate mгdularele atinse se unesc cu Hristos.” (Comentariile sau explicarea Epistolei cгtre Tit, omilia VI, оn vol. Comentariile sau explicarea Epistolei a doua cгtre Timotei…, pp. 187-188)

 

„Voiюi poate a єti de cвt bine este ea оn stare a face? Оn timpul apostolilor toюi vвnzвndu-єi averile lor, dгdeau fiecгruia оn nevoia ce avea. Dar, spune-mi: fгrг a avea оn vedere cele viitoare, cгci noi nu vorbim acum de Оmpгrгюia cerurilor, ci sг vedem numai оn timpul de faюг – cine cвєtigг: cei ce iau sau cei ce dau? – aceia (sгracii) murmurau єi se sfгdeau оntre dвnєii, pe cвnd aceєtia (cei ce dau) aveau un suflet, dupг cum zice: Iar inima єi sufletul mulюimii celor ce au crezut erau una (Faptele Apostolilor 4, 32), єi harul era peste toюi, єi trгiau cu multг simplitate єi nevinovгюie. Ai vгzut cum єi de aici aceia cвєtigau?

Acum, spune-mi: dintre cine ai voi sг faci parte? Dintre cei ce aruncau averile lor єi nu mai aveau nimic sau dintre cei ce le luau pвnг єi pe ale altora? Priveєte rodul milosteniei. Pereюii єi piedicile au fost rгsturnate єi de оndatг s-au unit sufletele оntre dвnsele, dupг cum zice: inima єi sufletul mulюimii erau una. Aєa cг acela care-єi deєartг punga sa, chiar єi fгrг milostenie, are un mare folos.” (Comentariile sau explicarea Epistolei cгtre Tit, omilia VI, оn vol. Comentariile sau explicarea Epistolei a doua cгtre Timotei…, p. 188)

 

„Cele adunate se pierd, iar cele оmprгєtiate rгmвn. Єi pe bunг dreptate! Cг pe unele, pe cele оmprгєtiate, le primeєte Dumnezeu, iar din mвna lui Dumnezeu nu le poate lua nimeni; pe celelalte оnsг le оngrгmгdesc оn vistierii omeneєti, iar acolo sunt supuse la multe uneltiri; acolo mare e invidia, mare e pizma!” (Cuvвnt de laudг la Sfвntul Mucenic Lucian, I, оn vol. Predici la sгrbгtori оmpгrгteєti єi cuvвntгri de laudг la sfinюi, p. 287)

 

„Mare lucru este milostenia, fraюilor. Єi pгcatele le єterge єi osвndirea o оndepгrteazг.” (Din vol. Problemele vieюii, p. 83)

 

„… milostenia, prin care pomul dragostei se hrгneєte. Cг nimic nu obiєnuieєte aєa a hrгni dragostea, precum dacг este cineva milostiv. Aceasta face a se sui оntru оnгlюime ramurile. Izvorul acesta este mai bun decвt cel din Rai, nu оmpгrюindu-se оn patru оnceputuri, ci ajungвnd pвnг la оnsuєi Cerul. Acesta naєte pe Rвul acela care saltг оntru viaюa veєnicг. Оntru acesta de va cгdea moarte, ca o scвnteie se mistuie de izvor. Aєa oriunde va pica, mari bunгtгюi face. Acesta ca scвnteie stinge pe rвul cel de foc. Acesta pe vierme aєa оl оneacг, ca pe nimic. Cel ce оl are pe acesta, nu scrвєneєte dinюii. Din apa acestuia de va pica peste legгturi, le rupe pe ele. Mгcar оn cuptoare de va cгdea pe toate le stinge. Nimic nu este оntocmai cu izvorul acesta”. (Din Cuvвntul 22 la Faptele Apostolilor, оn vol. Puюul єi Оmpгrюirea de grвu, p. 388)

 

„Cг omul cel milostiv este ca un tatг tuturor, ca o cвrjг єi un toiag оn care se reazimг cei slabi єi bгtrвni, єi celui milostiv de i se va оntвmpla sг pгюeascг vreun rгu, toюi se roagг lui Dumnezeu pentru dвnsul єi zic: Dumnezeu sг-l miluiascг, Dumnezeu sг-i dea bine, Dumnezeu sг-l aducг iar la binele lui. ” (Din vol. Mгrgгritarele Sfвntului Ioan Gurг de Aur, p. 19)

 

„Milostenia aceasta dezleagг legгturile єi alungг оntunericul, stinge matca focului єi оnvredniceєte pe cei ce o fac pe ea de a se asemгna cu Dumnezeu. Pentru cг zice Hristos: Fiюi milostivi precum єi Tatгl vostru cel din ceruri milostiv este! ” (Din vol. Mгrgгritarele Sfвntului Ioan Gurг de Aur, pp. 77-78)

 

„Milostenia biruieєte dreapta judecatг a lui Dumnezeu єi-L face sг miluiascг pe pгcгtoєi.” (Din vol. Mгrgгritarele Sfвntului Ioan Gurг de Aur, p. 168)

 

„Nu spalг apa aєa de bine murdгria trupului, cвt poate milostenia єterge murdгria pгcatului. Dupг cum nu оndrгzneєti sг vii sг te rogi cu mвinile nespгlate, deєi e mai mic pгcatul acesta, tot aєa sг nu vii niciodatг la rugгciune fгrг milostenie. Єi doar adeseori, cu toate cг avem mвinile curate, totuєi nu le оnгlюгm la rugгciune dacг nu ni le spгlгm mai оntвi cu apг. Atвt de puternicг e obiєnuinюa! Sг facem aєa єi cu milostenia. Chiar dacг nu ne єtim cugetul оmpovгrat cu vreun pгcat mare, totuєi sг ne curгюim cugetul cu milostenia.” (Iarгєi, la aceleaєi cuvinte: <<Dar avвnd acelaєi duh al credinюei, precum este scris>>; єi pentru ce primim toюi оndeobєte cele bune …, 12, оn vol. Despre schimbarea numelor. Despre rгbdare. Despre milostenie…, p. 314)