MВNTUIREA (ajutorarea altora la mвntuire)

 

„Temei de mвntuire ne este nouг cвnd nu ne strгduim numai pentru mвntuirea noastrг, ci єi cвnd cгutгm sг fim de folos semenilor noєtri, cвnd оi povгюuim pe calea adevгrului. Єi ca sг vezi ce mare bine este sг poюi mвntui єi pe altul odatг cu tine, ascultг ce spune profetul ca din partea lui Dumnezeu: Cel care face om cinstit dintr-un om nevrednic, va fi ca gura Mea (Ier., 15, 19).

– Ce vor sг spunг cuvintele acestea?

– Cel care duce pe un om de la оnєelгciune la adevгr, spune Dumnezeu, cel care оntoarce pe semenul sгu de la pгcat la virtute, acela, atвt cвt omeneєte este cu putinюг, Mг imitг pe Mine ”. (Omilii la Facere, omilia III, IV, оn col. PSB, vol. 21, p. 52)

 

„Aєadar dacг El, Dumnezeu fiind єi avвnd fiinюa aceea care este mai presus de оnюelegere, a primit, din pricina iubirii Lui nespuse de oameni, toate acestea pentru noi єi pentru mвntuirea noastrг, ce n-ar trebui sг facem noi pentru semenii noєtri, pentru mгdularele noastre, ca sг-i smulgem din gвtlejul diavolului єi sг-i ducem pe calea virtuюii?” (Omilii la Facere, omilia III, IV, оn col. PSB, vol. 21, p. 52)

 

„Sг ne strгduim sг оndreptгm, cu sfaturi єi оndemnuri, pe cei cгzuюi оn pгcate, vorbindu-le despre mгreюia iubirii de oameni a lui Dumnezeu, despre covвrєitoarea Lui bunгtate єi despre nemгsurata Lui milostivire, ca sг ne bucurгm de mai mare binecuvвntare decвt ei de la Dumnezeul universului, Care vrea ca toюi oamenii sг se mвntuiascг єi la cunoєtinюa adevгrului sг vinг (I Tim, 2, 4), Care nu vrea moartea pгcгtosului, ci sг se оntoarcг єi sг fie viu (Iez., 18, 23)”. (Omilii la Facere, omilia XXIX, V, оn col. PSB, vol. 21, p. 371)

 

„Sг avem grijг, deci vг rog, єi de noi єi de semenii noєtri. De noi, ca sг ne rвnduim viaюa aєa cum hotгrгєte Dumnezeu; de semenii noєtrii, ca sг strгluceascг aєa virtutea noastrг оncвt, chiar fгrг sг vorbim sг-i оnvгюгm din destul pe cei care ne vгd.” (Omilii la Facere, omilia XL, IV, оn col. PSB, vol. 22, p. 78)

 

„Acesta este cгpгtвiul petrecerii noastre creєtineєti, acesta este semnul ei - a nu cгuta numai ale noastre, ci єi a оndrepta єi a aduce оn bunг stare mгdularele noastre cele schiloade, aceasta e dovada cea mai mare a credinюei - cг zice Domnul: оntru aceasta vor cunoaєte toюi cг sunteюi ucenicii Mei (In., 13, 35). Adevгratг dragoste vгdim nu prin tovгrгєia la mese, nici prin numiri goale, nici prin cuvintele mгgulitoare, ci оndreptвnd pe aproapele єi cгutвnd folosul lui, sculвnd pe cel cгzut, tinzвnd mвnг de ajutor celui ce zace fгrг sг-i pese de mвntuirea lui єi cгutвnd binele aproapelui оnaintea binelui nostru.” (Cele dintвi omilii la Facere, cuvвntul al nouгlea, p. 125)

 

„Sг nu оncetгm sг facem totul pentru cei pгcгtoєi єi trвndavi; sг-i sfгtuim, sг-i оnvгюгm, sг-i rugгm, sг-i povгюuim, sг-i оndemnгm, chiar dacг nu avem nici un folos. Ca єi Hristos єtia mai dinainte cг n-are sг se оndrepte vвnzгtorul, dar n-a оncetat de a face totul, sfгtuindu-l, ameninювndu-l, vгitвndu-l; nu pe faюг, nici arгtat, ci оndeosebi”. (Omilii la Matei, omilia LXXX, III, оn col. PSB, vol. 23, p. 910)

 

„Pe Hristos sг-L imitгm єi noi єi sг nu pregetгm a veni оn ajutorul fraюilor noєtri umiliюi єi nenorociюi. Sг-юi fie toate uєoare cвnd e vorba de mвntuirea fratelui tгu, fie cг trebuie sг-i slujeєti, fie cг este mic, fie cг este om de jos, fie cг treaba aceasta e obositoare, fie cг trebuie sг strгbaюi munюi si prгpгstii.” (Omilii la Matei, omilia LIX, V, оn col. PSB, vol. 23, p. 691)

 

„Fiecare sг punг оn rвnduialг, dacг nu lumea оntreagг, cetгюi оntregi sau neamuri, cel puюin casa sa, femeia, copiii, prietenii єi vecinii sгi. Єi sг nu-mi spunг mie cineva: Sunt om simplu, neоnvгюat єi fгrг experienюг; cгci nimeni nu a fost mai neоnvгюat ca Petru, nimeni mai simplu ca Pavel. Acesta din urmг mгrturisea despre el оnsuєi єi nu-i era ruєine sг spunг cг deєi sunt neiscusit оn cuvвnt, nu оnsг оn cunoєtinюг (II Corinteni 11, 6). Єi cu toate acestea, iatг cг acest bгrbat neоnvгюat, acest om mai degrabг simplu, a оnvins mii de filosofi, a оnchis gurile a mii de oratori єi a fгcut totul numai prin harul lui Dumnezeu єi prin buna lui voinюг. Dar noi, care nu suntem folositori nici mгcar celor ce convieюuiesc alгturi de noi, care nu suntem оn stare sг оnvгюгm nici mгcar o duzinг de nume, ce оndreptгюire vom putea avea? Toate acestea nu sunt decвt pretexte zadarnice, cгci nu simplitatea sau neєtiinюa ne оmpiedicг de a-i оnvгюa pe ai noєtri, ci somnul єi trвndгvia cгrora ne lгsгm pradг.

Deci acest somn оndepгrtвndu-l de la noi, cu toatг osвrdia sг ne оngrijim de ai noєtri, ca astfel sг ne bucurгm chiar єi aici de liniєte єi mulюumire sufleteascг, insuflвndu-le frica de Dumnezeu. Iar acolo sг ne putem face pгrtaєi miilor de bunгtгюi, prin harul єi iubirea de oameni a Domnului nostru Iisus Hristos.” (Omilii la Epistola cгtre Romani a Sfвntului Apostol Pavel, Prolog, p. 16)

 

,,Оn adevгr, iubiюilor, cг toюi ceilalюi de pe atunci pгrгsindu-єi bunгtгюile lor, voiau mai bine a se оmpгrtгєi cu relele aproapelui, dar Pavel a fгcut оncг єi mai mari decвt acestea. El nu a voit numai a se оmpгrtгєi din nenorocirile altora, ci voia chiar a fi оn cele mai de jos rele, numai alюii sг se gгseascг оn cele mai mari bunгtгюi. Nu este totuna a fi оn dezmierdгri, єi lepгdвnd dezmierdгrile, sг fii оn suferinюг, cu a te gгsi tu оnsuюi оn suferinюe єi a-i face pe alюii sг se bucure de liniєte єi cinste. Aici, deєi este mare lucru a schimba cele bune cu cele rele pentru binele fratelui, totuєi faptul are оn sine єi oarecare mвngвiere, fiindcг ai pгrtaєi оn nenorociri – dar a voi numai tu sг te gгseєti оn suferinюe, pentru ca alюii sг se bucure de cele bune, aceasta fireєte cг nu a putut ieєi decвt dintr-un suflet оntinerit єi din cugetul fericitului Pavel. Єi nu numai prin aceasta, ci єi prin altг mгreюie cu mult mai оnaltг оntrece Pavel pe toюi cei pomeniюi mai sus. De pildг Avraam єi ceilalюi toюi se aruncau оn primejdii оn viaюa aceasta, єi apoi toюi оndeobєte cereau moartea, pe cвnd Pavel cerea sг cadг chiar єi din slava vieюii viitoare pentru mвntuirea altora. Am a mai spune єi a treia mгreюie a lui Pavel. Єi care este aceasta? Cг unii dintre Iudei, deєi poate stгteau оn fruntea celor ce meєteєugeau multe neajunsuri, dar le era оncredinюatг povгюuirea lor, rгbdau cu toate acestea, cгci se petrecea cu dвnєii ceea ce s-ar petrece bunгoarг cu un pгrinte al unui fiu rгu, оnsг fiu. Dar iatг cг Pavel voia sг fie anatema pentru dвnєii, deєi nu-i era оncredinюatг lui privegherea єi оngrijirea de dвnєii, fiindcг el a fost trimis apostol al neamurilor.

Ai vгzut mгreюie de suflet єi оnгlюime de cugetare, оntrecвnd chiar оnгlюimea cerurilor? Pe acesta dar rвvneєte-l, iar de nu poюi, apoi mгcar pe cei ce au strгlucit оn legea veche. Cг astfel vei gгsi folosul tгu, dacг vei cгuta pe al aproapelui. Astfel cг, dacг te leneveєti a te оngriji de fratele tгu, cel puюin оnюelegвnd cг altfel nu te vei putea mвntui, lipeєte-te de dвnsul єi de foloasele lui. Sunt de ajuns chiar єi cele spuse pentru a ne оncredinюa cг altminteri nu este cu putinюг a gгsi folosul nostru.” (Comentariile sau Tвlcuirea Epistolei оntвi cгtre Corinteni, omilia XXV, pp. 263-264)

 

,,Nu este cu putinюг a te mвntui оn alt chip, iubitule; єi chiar de ai ajunge la cea mai оnaltг filosofie, iar de cei pierduюi nu te оngrijeєti, nu vei cвєtiga оnaintea lui Dumnezeu nici o оndrгznealг. Єi de unde se оnvedereazг aceasta? Din cele ce a spus fericitul Pavel, zicвnd: De aє оmpгrюi averile mele єi de aє da trupul meu sг-l ardг, iar dragoste nu am, nimic nu folosesc (1 Cor. 13, 3). Ai vгzut ce cere Pavel de la noi? – Deєi cel ce оmparte averile nu cautг ale sale, ci pe cele ale aproapelui. Dar nu este de ajuns numai aceasta, zice: ci eu voiesc ca sг se facг acest lucru оn chip nefгюarnic юi multг milostivire. Pentru aceea a єi legiuit aєa Dumnezeu, ca astfel sг ne ducг la legгtura dragostei.

Deci cвnd Pavel cere o aєa mгsurг оn dragoste, iar noi nu dovedim nici pe cea mai micг, apoi de ce iertare vom fi vrednici?” (Comentariile sau Tвlcuirea Epistolei оntвi cгtre Corinteni, omilia XXV, pp. 264-265)

 

,,… cвnd un om trгieєte оn rгutate, atunci poruncesc a se оndrepta, єi de voieєti sг o faci aceasta pentru aproapele, iar de nu, apoi cel puюin pentru folosul tгu. Cel mai bun lucru este sг o faci pentru folosul aproapelui, dar dacг poate оncг nu ai ajuns la acea оnгlюime a virtuюii, cel puюin pentru tine fг-o. Nimeni deci sг nu caute folosul sгu, ca sг gгseascг acel folos, єi cugetвnd cг nici lipsa averilor, nici mucenicia, єi nici altceva de acest fel nu ne va putea apгra dacг nu vom avea cu noi cea mai оnaltг dragoste. Aceastг dragoste deci sг o avem оnaintea tuturor celorlalte, ca astfel printr-оnsa sг ne bucurгm єi de bunгtгюile de aici ca єi de cele viitoare fгgгduite nouг.” (Comentariile sau Tвlcuirea Epistolei оntвi cгtre Corinteni, omilia XXV, p. 265)

 

,,Оn ceea ce priveєte averile acestea trecгtoare, nu poate sг se facг cineva bogat оn alt chip, dacг mai оntвi nu a sгrгcit pe altul, pe cвnd cu cele duhovniceєti nu este aєa, ci cu totul dimpotrivг: nimeni nu poate ajunge bogat dacг mai оntвi nu a оmbogгюit pe altul. Dacг nu vei folosi pe nimeni, nu vei putea fi bogat. Оn cele trupeєti оmpгrtгєirea sau darea lucrurilor aduce оmpuюinare, pe cвnd оn cele duhovniceєti o asemenea оmpгrtгєire aduce оncг sporire (πλεονασμόν) оn lucrul dat, єi a nu da altora aduce chiar mare sгrгcie єi cea mai de pe urmг pedeapsг. Acest fapt оl dovedeєte cel ce a ascuns talantul оn pгmвnt. Cel ce are cuvвntul оnюelepciunii єi-l dг sau оl оmpгrtгєeєte єi altuia, acela оєi mгreєte averea, fгcвnd mulюi оnюelepюi, iar cel ce ascunde darul sгu se lipseєte singur pe sine de avere, necвєtigвnd folosinюa celor mulюi. Єi iarгєi, cel ce are alte haruri, fгcвnd bine multora єi-a sporit darul, єi nici el nu s-a lipsit prin acea оmpгrtгєire, оn acelaєi timp єi pe alюii i-a umplut de darul duhovnicesc. Єi, оn sfвrєit, оn toate cele duhovniceєti, aceastг rвnduialг rгmвne neschimbatг. Tot asemenea єi pentru Оmpгrгюia Cerurilor; cel ce face mulюi tovarгєi cu dвnsul pentru Оmpгrгюia lui Dumnezeu, de aceastг Оmpгrгюie el se va bucura mai mult – pe cвnd cel ce nu se sвrguieєte de a-єi lua nici un tovarгє, chiar єi el va cгdea din multe din acele bunгtгюi. Cг dacг оnюelepciunea omeneascг nu se consumг chiar de ar rгpi-o cвt de mulюi, єi nici meєteєugarul nu єi-a pierdut meєteєugul fгcвnd mulюi meєteri ca dвnsul, apoi cu atвt mai mult cel ce rгpeєte оmpгrгюia lui Dumnezeu nu va face mai puюin, ci tocmai atunci vom fi mai bogaюi, cвnd vom chema pe mulюi la aceasta.

Deci iubiюilor, sг rгpim cele ce nu se mistuie, єi care оncг se оnmulюesc fiind rгpite. Sг rгpim pe acelea care nu au nici un clevetitor, nici un pizmuitor. Cг dacг ar fi o minг de aur, care ar avea un izvor din care ar curge оntruna aur, єi оncг cu atвt mai mult ar curge cu cвt ar fi mai mult scos, єi ar fi єi o altг minг ce ar avea aurul оngropat adвnc – apoi de unde ai voi oare sг te оmbogгюeєti? Oare nu de acolo de unde se scurge aur mult єi nu este nici o pizmг? Fireєte cг de acolo. Єi ca sг nu ne оnchipuim aceasta numai cu vorba, gвndiюi-vг cг cele vorbite ar fi cu privire la aer єi la soare. Ei bine, iatг cг aceste douг stihii sunt rгpite de toюi єi de toate, єi pe toate le umplu. Acestea, fie cг s-ar bucura de ele oamenii, fie cг nu s-ar bucura, rгmвn aceleaєi neоmpuюinate, pe cвnd ceea ce eu spun este cu mult mai mare єi mai оnsemnat, cгci, de pildг, оnюelepciunea duhovniceascг nu rгmвne aceeaєi fiind datг sau nedatг altora, ci fiind datг sau оmpгrtгєitг altora, ea оncг mai mult sporeєte. Dar dacг cineva nu primeєte cele spuse, ci оncг pe lвngг sгrгcia celor pгmвnteєti єi-a mai adгogat rгpind єi pe cele mici, cel puюin aminteascг-єi de hrana manei din pustie єi teamг-se de pilda pedepsei. Ceea ce s-a оntвmplat atunci cu mana, aceasta se poate vedea єi cu cei ce cautг a se folosi sau a avea mai mult decвt trebuie. Aєadar, ce s-a оntвmplat atunci? Viermi izvorau єi foєneau din pricina lгcomiei. Tocmai aєa se оntвmplг єi astгzi cu lгcomia єi dezmierdarea multora, cгci mгsura hranei aceeaєi este pentru toюi, deoarece un singur pвntece umplem – pe cвnd murdгria sau scвrna iese mai mult de la tine care te оmbuibi. Єi dupг cum atunci cei ce strвngeau prin casele lor mai multг manг decвt cea legiuitг nu strвngeau mana, ci mai mult viermi, tot aєa єi cei ce vieюuiesc оn mвncгruri єi beюii оєi agonisesc nu dezmierdгri mai multe, ci stricгciune mai multг. Єi cu toate acestea, aceєtia din urmг sunt cu atвt mai rгi decвt cei dintвi, cu cвt aceia, pгtimind pedeapsa o singurг datг, s-au cuminюit la urmг, pe cвnd aceєtia оn fiecare zi aducвnd оn casele lor acel vierme cu mult mai primejdios ca viermele din manг, totuєi nu simt nimic єi nici nu se mai saturг.

Cum cг faptele acestora se aseamгnг cu ale Evreilor din pustie оn ceea ce priveєte munca zadarnicг, pe cвnd оn privinюa pedepselor faptele lor vor fi cu mult mai grozav pedepsite, tu gвndeєte-te la urmгtoarele: Оntru ce se deosebeєte oare bogatul de sгrac? Oare nu un trup are єi el? Nu un singur pвntece hrгneєte єi el? Cu ce dar prisoseєte pe cel sгrac? Cu grijile, cu cheltuielile, cu neascultarea de poruncile lui Dumnezeu, cu stricarea trupului, cu vгtгmarea sufletului. Deci cu acestea covвrєeєte bogatul pe sгrac; zbuciumвndu-se ca єi cum pare cг ar avea de umplut mai multe pвntece – de cumva ar spune cг are mai multг trebuinюг, sau cг trebuie a face mai mari cheltuieli.” (Comentariile sau Tвlcuirea Epistolei оntвi cгtre Corinteni, omilia XL, pp. 440-442)

 

„... єi оn sarcina ta юi se va pune un mare pгcat; acela adicг cг, vгzвnd pe fratele tгu rгtгcit, tu nu l-ai оndreptat. Cгci dacг dupг legea iudeilor, nu trebuie a trece cu vederea nici vita cea de sub jug a duєmanului, dar оncг ce nu vita, єi chiar sufletul prietenului юi a fratelui sгu оl trece cu vederea, ce iertare va avea? Nu este de ajuns spre оndreptгюirea noastrг faptul cг acela are minte fiindcг єi noi de multe ori sfгtuind pe alюii, totuєi deseori nu am fost destoinici nici pentru noi, єi nici cг am fost mai folositori. Apoi aceasta cugetг єi pentru cel ce pгcгtuieєte, cг poate este mai firesc a primi un sfat bun de la tine decвt de la dвnsul єi, prin urmare, nu zice: Ce mг priveєte pe mine?. Teme-te de pгюania celui dintвi care a zis aceastг vorbг, cгci cuvintele: Nu cumva sunt pгzitorul fratelui meu? (Fac. 4, 9) la aceasta tocmai duce, ca єi vorba Ce mг priveєte pe mine?

De aici se nasc toate relele, cг adicг ale trupului nostru le credem strгine de noi, ce spui? Nu-юi pasг defel ceea ce face fratele tгu? Dar atunci de cinei pasг? De necredincios, de cel ce se bucurг, saltг єi-l ia оn rвs? De diavolul care-l оmpinge la rele єi-l trвnteєte jos? Єi de unde este оnvederat, zici tu, cг eu оl ajut pe dвnsul zicвndu-i єi sfгtuindu-l cu cele trebuitoare? De unde se vгdeєte cг-l vei ajuta? Dar єi aceasta este cea mai de pe urmг prostie, ca sfвrєitul fiind nesigur, tu sг-юi iei asuprг un pгcat. Iatг cг єi Dumnezeu, care vede viitorul, de multe ori a zis, єi acela nu a fгcut, єi totuєi nici aєa nu s-a depгrtat de el, deєi єtia cг nu-l va оncredinюa. Deci dacг cel ce a vгzut cг nu va face nimic mai mult nu a contenit de a-l оndrepta, apoi tu, care nu єtii viitorul defel, ce оndreptгюire vei avea moleєindu-te єi dormitвnd? De multe ori cei ce au оncercat aceasta au izbutit, ba оncг de multe ori dupг ce se deznгdгjduiserг au izbutit. Єi chiar dacг nu ai fгcut nimic mai mult, tu totuєi юi-ai fгcut datoria.

Aєadar, nu fii neomenos єi fгrг milг, єi nici nepгsгtor faюг de fratele tгu care pгcгtuieєte. Cum cг vorbele acelea cг nu-mi pasг, єi nu mг priveєte sunt izvorвte din cruzime єi lene, aceasta se оnvedereazг de acolo. Pentru ce, de pildг, cвnd un modular al trupului tгu este bolnav, tu nu zici: Ce-mi pasг — ci totul faci ca astfel, chiar dacг cu nimic nu te-ai folosi, totuєi sг nu ai cuvвnt a te оnvinovгюi pe sineюi cг ai trecut cu vederea ceva din cele ce erai dator a face. Apoi dacг noi ne оngrijim atвt de mult de mгdularele trupului nostru, oare de ale lui Hristos sг nu ne оngrijim? Dar de ce iertare sunt vrednice asemenea fapte? Cг dacг nu te voi оncredinюa pe tine, zicвndu-юi Оngrijeєte-te de mгdularul tгu, cel puюin de fricг poate te vei face mai bun, amintindu-юi cг єi tu eєti mгdularul trupului lui Hristos. Єi atunci cum sг nu fie vrednic de fricг faptul cг vezi trupul lui rгnit єi-l treci cu vederea? Cвnd sluga sau mгgarul tгu ar avea rгni оmpuroiate pe trup, nu ai suferi ca sг-l vezi єi sг-l treci cu vederea — єi trupul lui Hristos vгzвndu-l plin de rвie єi de rгni, tu оl trecu cu vederea? Єi nu le crezi acestea vrednice de mii de trгsnete? Pentru aceea toate sunt anapoda, din pricina neomeniei noastre, din pricina lenevirii noastre.” (Comentariile sau Tвlcuirea Epistolei оntвi cгtre Corinteni, omilia XLIV, pp. 473-474)

 

„Dacг toate le-am face, iar pe aproapele cu nimic nu l-am folosi, nu vom intra оn оmpгrгюia cerurilor.” (Comentariile sau Explicarea Epistolei cгtre Efeseni, omilia IV, p. 40)

 

„Noi trebuie de a prezenta niєte astfel de daruri prietenilor noєtri, ca prin ele sг smulgem sufletele lor de sub mвnia lui Dumnezeu, sг-i ridicгm cвnd оi vedem zгcвnd оn cuptorul rгutгюii. Dar nu se оndreaptг, zici tu. Nu face nimic, tu fг-юi datoria ce te priveєte, spre a te justifica оnaintea lui Dumnezeu. Nu ascunde talantul оn pгmвnt. De aceea ai cuvвntul, de aceea ai limbг єi gurг, ca sг оndrepюi pe aproapele. Singure animalele nu se оngrijesc de aproapele lor, iar tu, care chemi Tatг pe Dumnezeu, єi frate pe aproapele tгu, оl vezi pe acesta fгcвnd o mulюime de rele, єi taci preferвnd mai mult dragostea decвt folosinюa lui sufleteascг? Nu, vг rog, cгci nu poate fi o altг probг mai mare de iubire adevгratг, decвt aceea de a nu trece cu vederea pe fraюii care greєesc. Ai vгzut poate pe unii duєmгnindu-se; ei bine, intervinг оntre dвnєii єi rupe duєmгnia. Ai vгzut pe alюii rгpind cu lгcomie averile strгine; оmpiedicг-i de la aceasta. Ai vгzut poate nedreptгюiюi; ia-le apгrarea, cгci prin aceasta nu le-ai folosit lor atвta, pe cвt юie singur.” (Comentariile sau Explicarea Epistolei cгtre Efeseni, omilia XVIII, p. 177)

 

„Aєadar, pentru ca sг putem folosi altora, єi sг ne folosim єi pe noi оn acelaєi timp, e necesar de a sta aєa, adicг de a rгmвnea оn luminг.” (Comentariile sau Explicarea Epistolei cгtre Efeseni, omilia XVIII, p. 178)

 

„Nu ne este de ajuns pentru mвntuire numai propria nostre virtute, cгci dacг cel ce a primit un talant l-a оngropat оn pгmвnt єi n-a cвєtigat nimic, єi totuєi a fost pedepsit, e cert cг nu este de ajuns numai propria nostre virtute pentru mвntuirea noastrг, ci se cere de a face virtuoєi єi pe alюii.” (Comentariile sau Explicarea Epistolei cгtre Efeseni, omilia XXI, p. 220)

 

„Cг, dupг cum cel ce le are оn vedere pe ale aproapelui sгu, va orвndui bine єi pe ale sale, tot aєa єi cel ce le dispreюuieєte pe ale aceluia, le va dispreюui єi pe ale sale. Cгci, dacг suntem mгdulare unul altuia, apoi mвntuirea aproapelui nu este numai a lui, ci єi a celorlalte mгdulare, precum єi vгtгmarea nu stг numai la acela, ci оєi оntinde durerile la toate celelalte mгdulare. Dacг suntem zidire, ceea ce ar suferi o parte va vгtгma єi restul zidirii, iar dacг acea parte este puternicг, ea le va putea purta єi pe celelalte.

Оntocmai ca єi оn Bisericг. L-ai trecut cu vederea sau l-ai dispreюuit pe fratele tгu? Pe tine singur te-ai nedreptгюit. Cum? Apoi, tu singur ai suferit o vгtгmare nu micг. Cг acela care nu-l оmpгrtгєeєte pe cel sгrac cu cвte ceva, se duce оn gheena, dar oare cel ce-l vede pe fratele sгu primejduindu-se оn cele necesare єi nu-i оntinde mвna de ajutor, oare nu va pгtimi mai mult decвt acela, dupг cum paguba a fost оn lucruri mai mari?” (Comentariile sau explicarea Epistolei a doua cгtre Timotei, omilia VII, p. 76)

 

„Єi nu poate fi alt semn de recunoєtere mai bunг a celui credincios єi a celui ce-L iubeєte pe Hristos, ca оngrijirea de fraюi єi purtarea de grijг de mвntuirea lor”. (Cuvвntгri оmpotriva anomeilor, cuv. VI, оn vol. Cuvвntгri оmpotriva anomeilor. Cгtre iudei, p. 98)

 

„Cвnd vedeюi cг unul dintre fraюii voєtri cade оn astfel de nelegiuri ca acestea, socotiюi cг nenorocirea este a altuia, nu este a voastrг. Dacг vг юine cineva de rгu, credeюi cг vг apгraюi spunвnd: ce mг priveєte!, ce legгturг am eu cu el! Nu! Cel ce grгieєte aєa grгieєte cuvinte pline de cea mai cumplitг urг de oameni, pline de cruzime diavoleascг. Ce spui? Eєti om, eєti єi tu de aceeaєi fire cu el, dar, mai bine spus, dacг trebuie sг vorbesc de fire, ai un singur Cap, pe Hristos, єi mai оndrгzneєti sг spui cг n-ai nici o legгturг cu mгdularele tale? Cum mai mгrturiseєti cг Hristos e Capul Bisericii? Capul оn chip firesc alгturг toate mгdularele, le adunг єi le leagг bine unele de altele. Iar dacг n-ai nici o legгturг cu mгdularul tгu, atunci n-ai nici o legгturг nici cu fratele tгu єi nici nu-L ai de cap pe Hristos”. (Cгtre iudei, cuv. I, 3, оn vol. Cuvвntгri оmpotriva anomeilor. Cгtre iudei, p. 249)

 

„Dupг cum suferг aceeaєi pedeapsг nu numai hoюii, ci єi cei care pot sг-i оmpiedice, dar nu-i оmpiedicг, tot aєa sunt pedepsiюi la fel nu numai cei necredincioєi, ci єi cei care pot sг-i оntoarcг de la necredinюг, dar nu vor, fie din lene, fie din nepгsare”. (Cгtre iudei, cuv. IV, 7, оn vol. Cuvвntгri оmpotriva anomeilor. Cгtre iudei, p. 305)

 

„De-ai depune la zarafi nenumгraюi bani, n-ai sг cвєtigi atвt cвt cвєtigi mвntuind un suflet abгtвndu-l de pe calea cea rгtгcitг єi povгюuindu-l spre buna credinюг. Cel ce dг sгracului pune capгt foamei; dar cel ce оndreaptг pe unul care юine obiceiurile єi sгrbгtorile iudaice, (acela) pune capгt necredinюei. Unul uєureazг sгrгcia, celгlalt opreєte nelegiuirea. Unul izbгveєte trupul de durere, celгlalt smulge sufletul din gheenг.

Юi-am arгtat comoara! Nu pierde cвєtigul! Aici nu mai poюi da vina pe sгrгcie, nu mai poюi spune cг eєti sгrac pentru a face o astfel de milostenie. Cheltuiala este numai la cuvinte, risipa, la vorbe. Sг nu ne trвndгvim dar, ci cu toatг rвvna єi cu toatг tragerea de inimг sг-i vвnгm pe fraюii noєtri”. (Cгtre iudei, cuv. VI, 7, оn vol. Cuvвntгri оmpotriva anomeilor. Cгtre iudei, p. 361)

 

„Dacг atunci cвnd dгm doi bгnuюi, cвnd cheltuim puюin argint cu sгracii, ne bucurгm, cвtг plгcere n-am simюi dacг am putea mвntui suflete, cвtг rгsplatг n-am primi оn veacul ce va sг fie! Aici, ori de cвte ori ne оntвlnim cu aceia cгrora le-am fгcut bine, simюim mare bucurie aducвndu-ne aminte de binefacerile fгcute lor; iar la scaunul cel оnfricгєгtor de judecatг vom dobвndi mare оndrгznire vгzвndu-i єi pe ei acolo”. (Cгtre iudei, cuv. VII, 6, оn vol. Cuvвntгri оmpotriva anomeilor. Cгtre iudei, p. 379)

 

„Cвnd vezi cг nu-l poюi convinge dupг ce ai vorbit mult cu el єi ai fгcut tot ce-юi stг оn putinюг, adu-l la preoюi єi, negreєit, cu harul lui Dumnezeu, vor pune mвna pe vвnat. Tot meritul va fi al tгu, care l-ai adus la preoюi. Acestea sг le spunг bгrbaюii femeilor, femeile, bгrbaюilor, pгrinюii, copiilor, prietenii, prietenilor”. (Cгtre iudei, cuv. VII, 6, оn vol. Cuvвntгri оmpotriva anomeilor. Cгtre iudei, pp. 380-381)

 

„Gвndeєte la fel єi cвnd e vorba de fraюii cei cгzuюi! Socoteєte purtarea de grijг pentru ei precum gгsirea unei comori. Dacг оi picuri оnvгюгtura cuvвntului ca pe untdelemn, dacг-l legi cu bunгtatea ta, dacг-l оngrijeєti cu rгbdarea ta, este pentru tine mai bogat decвt o comoara. Cel care face cinstit din cel necinstit, va fi ca gura Mea (Is., 50, 4), spune Scriptura.

Ce poate egala cinstea aceasta? Ceea ce nu face nici postul, nici culcarea pe pгmвntul gol, nici privegherile, aceea o face mвntuirea fratelui. Gвndeєte-te cвte pгcate n-a fгcut gura ta, cвte cuvinte de ruєine n-a rostit, cвte hule єi cвte ocгri n-a scos! Gвndeєte-te la toate acestea, єi atunci negreєit te vei оngriji єi de mвntuirea celui cгzut. O singurг faptг ca aceasta va putea curгюi toatг оntinгciunea aceea. Dar pentru ce vorbesc eu de curгюire? Vei face gura ta gurг a lui Dumnezeu. Ce poate egala cinstea aceasta? Am fгgгduit eu asta? Nu! Оnsuєi Dumnezeu a spus-o: Dacг scoюi pe cineva din pгcat, spune Dumnezeu, gura ta va fi ca єi gura Mea, curatг, sfвntг ”. (Cгtre iudei, cuv. VIII, 4, оn vol. Cuvвntгri оmpotriva anomeilor. Cгtre iudei, pp. 390-391)

 

„Eu vг fгgгduiesc єi vг оncredinюez cг dacг toюi care sunteюi de faюг, care e cea mai micг parte a cetгюii, dar cea mai pioasг, voiesc sг fie pгrtaєi la mвntuirea aproapelui lor, toatг cetatea va fi оndreptatг оn curвnd de noi. Sг sгvвrєim mвntuirea fraюilor noєtri; un singur om zelos este de ajuns a aduce pe calea dreaptг un popor оntreg, dar cвnd suntem nu unul, doi sau trei, ci un aєa mare numгr, care pot sг se оndeletniceascг cu grija celor nepгsгtori care pier nu de aiurea, ci prin lвncezeala voastrг, cгci dupг cum оntr-o ceartг violentг a doi oameni lumea aleargг pentru a-i despгrюi; dar ce zic eu de ceartг? Cвnd un asin prea оmpovгrat cade, toюi pun mвinile; tot astfel sг ne silim a ne оndrepta: cгci n-avem nici o grijг de fraюii noєtri care pier. Un om cade sub greutatea mвniei sale, el cade оn blasfemie; apropie-te de el cu iubire, ridicг-l prin dojeni folositoare, printr-o asprime mвntuitoare, оntrebuinюeazг rвnd pe rвnd blвndeюea єi asprimea.” (Primele patru omilii despre statui, omilia I, pp. 31-32)

 

„Voieєti sг оndreptezi pe fratele tгu? Varsг lacrimi, roagг pe Dumnezeu, fг-i cunoscut greєeala tainic, dг-i sfaturi, mвngвie-l, оndeamnг-l.” (Primele patru omilii despre statui, omilia a III-a, p. 62)

 

„Aratг-te milos faюг de pгcгtos: fг-l sг simtг cг zelul єi iubirea singure te fac sг lucrezi єi nu dorinюa de a-l acoperi de ruєine; ia-i picioarele, sгrutг-i-le єi sг nu-юi fie ruєine de aceasta dacг юii sг-l ridici. Aceasta o fac medicii adesea, dacг ei au de a face cu cei greu bolnavi: оi mвngвie, оi roagг, pentru a-i face sг ia o doctorie mвntuitoare. Tot astfel trebuie sг fie єi purtarea ta: aratг rana servului lui Dumnezeu єi vei proba zelul, atenюiunea, оnюelepciunea ta.” (Primele patru omilii despre statui, omilia a III-a, p. 62)

 

„De altfel voi trebue sг fiюi оnvгюгtorii єi cгlгuzitorii altora: pe prieteni tre­buie sг-i ia, sг-i оnveюe єi sг-i sfгtuiascг prie­teni de-ai lor; pe robi, tovarгєii de robie єi pe tineri, cei de o vвrstг cu ei. Nu-i aєa cг dacг юi-ar fi fгgгduit cineva cвte un ban de aur pen­tru fiecare om pe care l-ai оndreptat, юi-ai fi dat toatг osteneala єi юi-ai fi petrecut timpul lвngг ei оndemnвndu-i єi cгutвnd sг-i оndupleci? Dar acum Dumnezeu, ca rгsplatг pentru aceastг os­tenealг a ta, nu-юi fгgгduieєte un ban de aur, nici zece, nici douгzeci sau o sutг, sau o mie, ci оюi dг ceea ce e mai preюios decвt tot pгmвn­tul, adicг оmpгrгюia cerurilor. Єi nu numai atвt, dar єi altceva pe deasupra. Єi anume ce? Dacг desparюi ceea ce e de preю de ce este fгrг preю, vei fi ca gura Mea (Ier., 15, 19). Ce ar pu­tea sг se mгsoare cu aceasta, cвnd e vorba de slavг єi izbгvire? Ce dezvinovгюire sau iertare ne va mai rгmвne nouг acelora care, dupг o asemenea fгgгduinюг, nesocotim mвntuirea aproapelui nostru?” (Predicile despre statui, Partea a II-a, predica a XVI-a, pp. 116-117)

 

„I-ai spus o datг єi nu te-a ascultat? Atunci spune-i єi a doua єi a treia oarг, spune-i de atвtea ori pвnг оi vei face sг te asculte. Оn fiecare zi ne vorbeєte Dumnezeu єi nu-L ascultгm, єi El to­tuєi nu ne pгrгseєte; оnsuєeєte-юi dar єi tu aceastг grijг pentru aproapele. De aceea sun­tem laolaltг, єi locuim оmpreunг оn cetгюi, єi ne adunгm оn biserici, ca sг purtгm laolaltг greu­tгюile unii pe ale altora, єi ca sг ne оndreptгm unii altora greєelile.” (Predicile despre statui, Partea a II-a, predica a XVI-a, p. 117)

 

„ Оndreptaюi pe unul ca acela cu duhul blвndeюilor, zice Apostolul mai departe, adicг, faceюi, ca el sг nu fie silnicit de satan, sг nu fie biruit оn rгzboiul cu dвnsul, nici sг fie оnvins оn lupta оmpotriva aceluia.

Iarгєi zice Apostolul: pгzindu-te pe tine оnsuюi, ca sг nu cazi єi tu оn ispitг. Aceasta este cea mai pгtrunzгtoare sfгtuire, cu care el a putut sг-юi vorbeascг. De ai fi vвrtos ca piatra, auzind aceste vorbe, ele ar trebui sг te оngrozeascг єi sг te оmboldeascг, a veni оntr-ajutorul fratelui tгu celui cгzut. Voieєti sг te milostiveєti asupra lui, ca un frate? Nu voieєti sг-l ierюi, cгci el este om, єi pentru aceea este supus beteєugului? Nu voieєti, ca fiu al duhului, sг-i оntinzi mвna? O, atunci, priveєte asupra ta оnsuюi, єi atunci nu mai ai trebuinюг de nimeni, ca sг-юi zicг, o ajutг pe cel cгlduю, cгci tu ai оntru tine оnsuюi оndemnul la aceasta. Pentru ce aceasta, єi cum? Pгzeєte-te pe tine оnsuюi zice Apostolul, ca sг nu cazi єi tu оn ispitг. Ca sг nu te tulbure, el nu zice cг єi tu оnsuюi eєti un pгcгtos, ci zice: ca sг nu cazi єi tu оn ispitг. Aceasta vrea sг zicг: gвndeєte-te єi tu оnsuюi poate vei cгdea оn pгcat, poate nu vei cгdea; dar fiindcг nimic nu este sigur, ce are sг fie оn viitor, de aceea adunг-юi o comoarг, prin compгtimirea cгtre aproapele tгu, pentru ca, cвnd tu оnsuюi te vei оmpiedica, sг dobвndeєti iertare оndestulгtoare. ” (Cuvвnt la Duminica a 18-a dupг cincizecime, оn vol. Predici la duminici єi sгrbгtori…, p. 139)

 

„Sг ne оngrijim deci de mвntuirea sufleteascг a fraюilor noєtri; cгci aceasta este una din cele mai de cгpetenie datorii ale noastre, єi dintru aceea se va cunoaєte, cг noi ne оngrijim nu numai pentru noi, ci ne ocupгm a оmbunгtгюi єi a mвntui оncг єi pe aproapele nostru, care este mгdular al aceluiaєi trup.” (Cuvвnt la Duminica a 18-a dupг cincizecime, оn vol. Predici la duminici єi sгrbгtori…, pp. 140-141)

 

„Cвnd bolnavul e pe moarte, de-ar plвnge toatг lumea, nu poate sг-l mai scoale. Aєa cг plвnsul este plвns de jale, nu de оndreptare. Cu bolile sufleteєti оnsг, nu-i aєa; ci, dacг plвngi, de multe ori scoli pe un om al cгrui suflet este mort.

Pentru ce?

Pentru cг trupul, odatг mort, nu mai poate fi ridicat cu putere omeneascг; pe cвnd un om, cu sufletul mort, poate fi ridicat prin оndreptare. Vezi un desfrвnat? Plвnge-l! Єi de multe ori оl ridici din pгcat. De asta єi Pavel nu scria numai, nici nu оndemna numai, ci єi plвngea cu lacrimi, sfгtuind pe fiecare.

- Fie! Sfгtuieєti, Pavele, dar pentru ce єi plвngi?

- Pentru ca, dacг nu reuєeєte sfatul, sг ajute lacrimile.” (Omiliile despre pocгinюг, omilia a opta, p. 170)

 

,,A nu se оngriji cineva de mвntuirea celorlalюi oameni nu este un pгcat mic, ci acesta meritг o pedeapsг asprг єi neоnlгturatг, cum s-a оntвmplat robului aceluia din Evanghelie, care a оngropat talantul sгu оn pгmвnt. El a fost dojenit nu pentru vreo purtare fгrг de orвnduialг оn viaюa sa privatг, nici pentru vreo necesitate, cгci el a оntors totul neatins. Dar vinovгюia lui a stat оn aceea cг el n-a dobвndit talantul, nu l-a оndoit, iar pentru aceasta a fost vrednic de osвndit. Din aceasta vedem cг, spre a se mвntui cineva, nu este de ajuns ca noi оnєine sг fim aprinєi de rвvnг pentru slujirea de Dumnezeu; cineva trebuie sг оndoiascг talantul sгu, iar aceasta se face cвnd noi ne оngrijim nu numai de mвntuirea sufletului nostru, ci єi de a confraюilor noєtri. Sluga aceea, deєi a zis: Iatг, ai ce-i al tгu (Mt. 25, 25), totuєi aceasta n-a fost de-ajuns pentru apгrarea sa, cгci Domnul a zis cгtre dвnsul: Se cuvenea юie sг fi dat argintul meu schimbгtorilor. Socoteєte acum cвt de uєoare sunt poruncile Domnului! Adicг omul cere de la sluga sa, care a оmprumutat bani de la stгpвnul sгu, ca ea sг-i aducг iarгєi оndгrгt; Dumnezeu оnsг nu face aєa; El cere numai ca talantul sг fie dat cu оmprumut, єi nu ne face rгspunzгtori de оnturnarea lui. Aceasta va sг zicг: оndeamnг pe aproapele tгu, dг-i sfatul tгu, fг numai datoria ta, iar a-l оndupleca nu stг оn puterea ta. Dumnezeu cere numai ca tu sг pui talantul tгu єi sг-l dai la dobвndг. Ce este mai lesne decвt aceasta? Єi cu toate acestea, sluga aceea a numit pe Domnul sгu aspru єi nemilostiv. Aєa fac slugile cele rele єi leneєe, ele totdeauna aruncг greєalele lor asupra stгpвnilor. De aceea a fost acela pedepsit єi aruncat оn оntunericul cel mai dinafarг. Pentru aceea, ca sг nu ne оntвmpine єi pe noi acelaєi lucru, sг оndemnгm єi sг sfгtuim pe fraюii noєtri, fie cг ascultг ei cuvintele noastre sau nu. Dacг ei ne vor urma, se vor ferici єi pe dвnєii єi pe noi; iarг dacг nu ne vor urma, vor atrage asuprг-le cea mai grea osвndг, fгrг ca noi, оn ce ne priveєte, sг suferim cea mai micг vгtгmare. Noi ne-am fгcut datoria, le-am dat sfatul єi povгюuirea cea bunг; neurmarea lor nu poate a ne aduce vreo vгtгmare. Nu atunci pгcгtuim noi, cвnd nu cвєtigгm pe alюii, ci numai atunci cвnd neglijгm de a le da оndemn єi povгюuire. Iarг dacг noi totdeauna i-am оndemnat єi i-am sfгtuit bine, de acolo оnainte, Dumnezeu nu pe noi, ci pe dвnєii are sг-i tragг la socotealг.” (Cuvвnt la Sfвnta єi Marea Marюi, оn vol. Omilii la Postul Mare…, pp. 120-122)

 

,,Vai acelora care nu cautг sг mвntuiascг pe confraюii lor, nu-i оndeamnг, nu le dau sfat! Trebuie sг vг pese vouг, celor ce nu-i siliюi єi nu-i оntoarceюi de la uєurгtatea minюii єi de la lenea lor. Cum cг noi nu trebuie sг ne оngrijim numai de noi, ci єi pentru alюii, Hristos ne-a arгtat-o lгmurit, cвnd ne-a numit sare, aluat єi luminг (Mt. 5, 13; 14 єi 13, 33). Cгci anume aceste lucruri sunt folositoare єi avantajoase pentru alюii. Lumina lumineazг єi nu se aratг pentru dвnsa оnsгєi, ci pentru aceia care єed оn оntuneric. Єi tu eєti o luminг – nu pentru ca sг ai luminг pentru tine singur, ci pentru ca sг poюi оntoarce єi pe cei rгtгciюi. Cгci la ce foloseєte lumina, dacг ea nu poate sluji celor ce єed оn оntuneric? Єi ce foloseєte un creєtin, dacг el nu cвєtigг pe nimenea єi nu оntoarce pe nimenea оn fapta cea bunг? Tot aєa sгreazг sarea, nu pe sine оnsгєi, ci оmpiedicвnd alte trupuri ca sг nu treacг оn putrejune єi nelгsвndu-le sг se piardг. Asemenea trebuie sг faci єi tu. Dacг Dumnezeu te-a fгcut sare duhovniceascг, tu eєti dator a sгra єi a оmprospгta membrele care trec оn putrejune, adicг pe confraюii tгi, care sunt leneєi єi cugetг cele pгmвnteєti, a-i depгrta de lene ca de putrejune; єi iarгєi a-i lega cu trupul Bisericii. Tot pentru aceasta Dumnezeu te-a numit aluat. Оncг єi aluatul nu se dospeєte pe sine оnsuєi, ci plгmгdeala, oricвt de mare sau micг ar fi ea. Aєa trebuie sг fiюi єi voi. Chiar de a-юi fi puюini dupг numгr, totuєi dupг credinюг єi dupг rвvna cea cucernicг trebuie sг fiюi puternici єi tari. Deci, precum aluatul nu este slab, cu toatг micimea lui, ci prin puterea sa cea lгuntricг covвrєeєte toatг plгmгdeala, aєa єi voi puteюi оntoarce la rвvnг un numгr mult mai mare, numai de veюi voi.” (Cuvвnt la Sfвnta єi Marea Marюi, оn vol. Omilii la Postul Mare…, pp. 123-124)

 

„... chiar dacг toate faptele vieюii noastre ar fi cвt se poate de bune, dacг nu ne оngrijim єi de mвntuirea altora, nu avem nici un folos de pe urma lor. Cгci acest pгcat este оndestulгtor sг ne arunce оn adвncul iadului. Dacг nici o scuzг nu poate scгpa de pedeapsг pe cei care n-au voit sг-єi ajute aproapele cu cele materiale, chiar dacг ar fi trгit оn feciorie (Matei 25, 1-13), atunci urmeazг cг vor suferi cele mai cumplite chinuri cei care au neglijat sг facг o faptг cu mult mai mare decвt ajutorarea cu cele materiale – cгci grija de suflet e cu mult mai mare. Dumnezeu n-a creat pe om ca sг se ocupe numai de el, ci sг fie de folos єi altora. Pentru asta єi Pavel оi numeєte pe credincioєi stele (Filip., 2, 15).

Prin acest cuvвnt aratг cг ei trebuie sг fie folositori єi altora. Steaua, dacг s-ar lumina numai pe ea, n-ar mai fi stea. Pentru aceasta Pavel spune cг cei care nu se оngrijesc de mвntuirea aproapelui sunt mai rгi decвt pгgвnii. Єi se exprimг astfel: Iar dacг cineva nu poartг grijг de ai sгi єi mai cu seamг de cei ai casei s-a lepгdat de credinюг єi este mai rгu decвt un necredincios (I Tim., 5, 8). Ce vrea sг spunг aici Pavel prin cuvвntul purtare de grijг? Vorbeєte, oare, de ajutorul cu cele necesare traiului? Sunt de pгrere cг s-a gвndit la grija de suflet. Iar dacг ai avea intenюia sг contrazici interpretarea mea, atunci se va vгdi єi mai dreaptг. Dacг Pavel, prin acest cuvвnt, s-ar fi gвndit la grija de cele necesare traiului єi a dat o astfel de pedeapsг celui care nu oferг aproapelui hranг zilnicг єi a spus cг este mai rгu decвt un necredincios, ce pedeapsг va fi deci pentru cel care nu se оngrijeєte de ceea ce-i mai mare єi mai necesar, de mвntuirea sufletului?” (Apologia vieюii monahale, 2, оn vol. Despre Feciorie, Apologia vieюii monahale, Despre creєterea copiilor…, pp. 245-246)

 

„Noi trebuie sг ne facem pe deplin datoria noastrг, chiar dacг cei pe care-i ajutгm nu vor sг tragг vreun folos de pe urma cuvintelor єi faptelor noastre. Pentru ce? Pentru cг sг nu dгm noi seama оnaintea lui Dumnezeu, ci ei.” (Apologia vieюii monahale, 21, оn vol. Despre Feciorie, Apologia vieюii monahale, Despre creєterea copiilor…, pp. 319-320)

 

,,Cum sг nu facem oare tot ce putem, de e bolnav sufletul cuiva, cвnd arгtгm atвta grabг єi atвta grijг pentru cei bolnavi cu trupul? Cum sг nu suferim orice ca sг cвєtigгm pe fratele nostru, care-i mгdularul nostru, care face parte din pliroma trupului bisericesc? Sг iscodim dar totul pentru el, sг facem totul pentru el!” (Despre soartг єi Providenюг, cuvвntul III, оn vol. Omilii la sгracul Lazгr. Despre soartг єi Providenюг…, p. 180)

 

„Vasile: Socoteєti, oare, оndestulгtoare puterea dragostei, m-a оntrebat Vasile, pentru оndreptarea aproapelui?

Ioan: Mai cu seamг dragostea, i-am rгspuns eu, poate ajuta оn cea mai mare mгsurг la оndreptarea aproapelui nostru.” (Tratatul despre preoюie, cartea a doua, cap. 6, оn vol. Despre preoюie, p. 56)

 

„Nu pot sг cred cг se poate mвntui cel care nu munceєte pentru mвntuirea aproapelui sгu. Nici sluga cea vicleanг єi leneєг n-a avut vreun folos cг єi-a pгstrat оntreg talantul, ci s-a pierdut tocmai pentru cг nu l-a оnmulюit єi nu l-a оndoit (Matei 25, 24-30).” (Tratatul despre preoюie, cartea a єasea, cap. 10, оn vol. Despre preoюie, p. 147)

 

„Chiar dacг ai duce o viaюг duhovniceascг оnaltг, nu vei avea оndrгznealг dinaintea lui Dumnezeu dacг vei fi indiferent faюг de fraюii tгi care merg pe calea pierzaniei.” (Din vol. Problemele vieюii, p. 359)

 

„Nu este cu putinюг ca omul sг se mвntuiascг dacг
nu face nimic pentru mвntuirea aproapelui.” (Din vol. Problemele vieюii, p. 359)

 

„Cel care se оngrijeєte sг ajute la mвntuirea unui frate leneє єi sг-1 scoatг din gheara diavolului se asemгnг, atвt cвt оi este cu putinюг omului, cu Dumnezeu. Aceasta este cea mai mare dintre virtuюi єi dintre izbвnzi.” (Din vol. Problemele vieюii, p. 359)

 

„Acestea sг le оnveюe єi femeia de la bгrbat єi copilul de la tatг єi sluga de la stгpвn єi vecinul de la vecin єi prietenul de la prieten єi chiar cгtre vrгjmaєi sг le spunem, cг suntem datori єi pentru mвntuirea acelora. Dacг ni se porunceєte sг sculгm dobitoacele lor de vor cгdea єi sг le оntoarcem de se vor rгtгci, cu mult mai mult trebuie sг оntoarcem sufletul lor de este rгtгcit єi sг-l ridicгm de va fi cгzut. Dacг aєa vom iconomisi cele ale noastre єi cele ale vecinilor, vom putea sta cu оndrгznealг оnaintea Judecaюii lui Hristos.” (Cuvвnt la Serafim, оn vol. Din ospгюul stгpвnului, pp. 46-47)

 

,,Dacг va vedea atвta grijг din parte-vг faюг de mгdularele[277] voastre єi preocupaюi de mвntuirea celorlalюi, vг va оnvrednici pentru aceasta de o mare оndrгznealг оnaintea Lui. Cгci nimic nu-L bucurг aєa de mult ca noi sг fim оmpreunг-pгtimitori faюг de mгdularele noastre єi sг arгtгm multг dragoste faюг de fraюi єi sг ne оngrijim cu ardoare de mвntuirea aproapelui.” (Omilia aceluiaєi cгtre cei ce urmeazг a fi luminaюi єi lгmurire clarг a celor sгvвrєite оn chip simbolic єi оnchipuite оn dumnezeiescul botez, оn vol. Cateheze baptismale, p. 57)

 

,,Cuvine-se sг aveюi mare grijг, iubiюilor, ca sг оndreptaюi єi sг rгpiюi din furtuna aceasta pe aproapele vostru, оncвt nu numai pentru mвntuirea voastrг, ci єi pentru a celorlalюi sг dobвndiюi multг platг.” (Оndemnul aceluiaєi ca sг ne depгrtгm de desfгtгri, de lux єi de beюie mai mult decвt orice, buna mгsurг. Cuvвnt cгtre neofiюi, оn vol. Cateheze baptismale, p. 87)

 

,,Ia aminte la cвtг vrednicie se ridicг pe sine cel ce se osteneєte mult pentru mвntuirea aproapelui! Unul ca acesta, pe cвt e cu putinюг omului, Оl imitг pe Dumnezeu. Ascultг-l pe profetul, care zice: cel ce scoate dintr-un nevrednic un drept va fi precum gura Mea (Ier., 15, 19). Cel ce rвvneєte sг-l mвntuiascг pe fratele fгrг de grijг – zice – єi sг-l rгpeascг din gвtlejul diavolului, Mг imitг pe Mine, pe cвt e omeneєte cu putinюг. Ce poate fi la fel cu aceastг vrednicie? Aceasta este mai mare decвt toate faptele bune, acesta este vвrful tuturor virtuюilor.

Єi este mai mult decвt firesc. Cгci dacг Hristos Єi-a vгrsat sвngele pentru mвntuirea noastrг, iar Pavel strigг cгtre cei care aduc smintealг єi lovesc conєtiinюa celor ce-i privesc: piere fratele tгu cel slab prin cunoєtinюa ta; el, pentru care a murit Hristos! (I Cor., 8, 11); deci, dacг Stгpвnul tгu єi-a vгrsat sвngele din cauza lui, cum nu este nedrept fiecare dintre noi, dacг nu оndeamnг prin cuvвnt єi nu dг mвna celor cгzuюi din uєurгtate оn cursa diavolului? Iar dacг veюi face aceasta, plini de dragoste fiind pentru mгdularele voastre, єi veюi aduce pe fraюii voєtri la Maica tuturor[278], sunt pe deplin convins, єtiind eu cг, оnюelepюiюi fiind de harul lui Dumnezeu, puteюi єi pe alюii sг-i faceюi sг priceapг.” (A aceluiaєi certare cгtre cei ce pleacг de la slujbг єi se duc la hipodrom єi la spectacole. Asemenea єi cвtг grijг se cuvine sг avem faюг de fraюii cгsгtoriюi, оn vol. Cateheze baptismale, pp. 101-102)

 

„De vrei sг єtii cвt bine este ca sг poюi cu mвntuirea єi cu fapta bunг sг dobвndeєti єi sг mвntuieєti єi pe alt frate, ascultг ce grгieєte Dumnezeu prin proorocul: Cel ce scoate pe cel cinstit de la cel nevrednic ca gura mea va fi, cum ar zice, cг cine scoate pe alt frate din rгutate єi din necredinюг єi din pгcat єi-l aduce la adevгr єi la fapta bunг єi spre оnюelepciune, Mie, lui Dumnezeu оi urmeazг, єi Mi se aseamгnг. Cг de vreme ce singur Hristos Dumnezeul nostru, Care este din cea nespusг єi nedescoperitг Fiinюг a lui Dumnezeu a primit de a luat moarte necinstitг pe cruce єi toate celelalte omeneєti le-a suferit, pentru noi nemulюumitorii єi pentru mвntuirea noastrг, dar noi cum sг nu fim iertгtori єi milostivi cгtre cei ce sunt de o credinюг cu noi, care sunt mгdularele noastre єi sг nu avem dragoste єi osвrdie cгtre dвnєii? Aєa оncвt єi din gura dracului sг-i rгpim єi sг-i izbгvim pe dвnєii? Cг de vreme ce din bucatele cele simюitoare єi neputrede ale mesei se aleg o parte de юin єi pentru prieteni, prin aceasta aratг marele semn al dragostei pentru dвnєii. Dar cu cвt mai vвrtos se cade sг facem aceasta la lucrurile cele sufleteєti, cг mai multг laudг єi mulюumire ne este nouг, cг cel ce оnvaюг pe vecinul lui nu face atвta bine numai acestuia, ci оncг єi lui оєi agoniseєte platг de la Dumnezeu, aducвndu-єi aminte de cele ce a оnvгюat el pe vecinul lui.” (Din vol. Mгrgгritarele Sfвntului Ioan Gurг de Aur, pp. 107-108)

 

„Cг de vreme ce fecioara cea cinstitг ce se chema Tavita, care оmbrгca vгduvele єi sгracii єi fгcea multг milostenie la sгraci оn toate zilele, a murit єi iarгєi a оnviat, aceastг minune cine a fгcut-o? Lacrimile celor ce erau miluiюi de dвnsa. Ce nu vor face lacrimile oamenilor celor ce se vor mвntui de sfatul єi de nevoinюa єi de оnvгюгtura ta? Cг оn ce fel au stat vгduvele єi s-au rugat єi sгracele pentru acea fecioarг єi au оnviat-o fiind moartг, aєa єi pentru tine vor sta atunci cei ce le-ai fгcut bine єi s-au mвntuit de la tine єi te vor face de vei dobвndi multг milг de la Dreptul Judecгtor єi nu numai atвta, ci оncг єi din focul cel veєnic te vor scoate.” (Din vol. Mгrgгritarele Sfвntului Ioan Gurг de Aur, p. 108)

 

„Fiecare dintre noi este dator sг mвntuiascг єi pe alюi fraюi, ca єi la judecata cea viitoare sг оntвmpinгm pe Hristos cu multг оndrгznire єi sг-i aducem Dвnsului оnchinare mai mult decвt orice. Sufletele noastre єi ale oamenilor celor rгtгciюi sг meargг la Dвnsul. Єi pentru unii ca aceєtia, mгcar de ne-ar bate, de ne-ar omorо, sг rгbdгm, numai pe ei sг-i mвntuim, pentru cг єi cei bolnavi єi neputincioєi de multe оnjurг pe doctor, iar noi numai una poftim, sг vedem sгnгtatea celui care ne оnjurг. Cum dar nu este aceasta mare nebunie, ca pentru trupurile oamenilor sг facem atвta nevoinюг de mare єi multг chinuialг, grijind mai оnainte de sгnгtatea lor, iar pentru nevoinюa sufletelor oamenilor єi a fraюilor noєtri celor pierduюi sг ne lenevim?” (Din vol. Mгrgгritarele Sfвntului Ioan Gurг de Aur, p. 109)

 

„Dar ce creєtini suntem de nu ne suferim unul pe altul? Vrei sг оndreptezi єi pe vreun frate leneє pentru mвntuirea lui, lгcrimeazг єi te roagг lui Dumnezeu pentru el, ia-l cu tine deosebi єi-l оndrepteazг єi-l sfгtuieєte єi-l roagг, precum fгcea Pavel: Nu cвnd voi veni, zice, єi mг va smeri Dumnezeu єi voi plвnge pe mulюi din cei ce au pгcгtuit mai оnainte єi nu s-au pocгit de necurгюia lor єi de curvie. Aєa єi tu aratг dragoste cгtre cel pгcгtos, mвngвie-l pe el єi-l ajutг єi trupeєte єi nu-l mustra cг a pгcгtuit, ci-i fг metanii pвnг la pгmвnt, apucг-l єi-i sгrutг picioarele lui єi mвinile lui, nu-юi fie ruєine de vrei sг-i mвntuieєti sufletul, cum fac єi doftorii cei оnvгюaюi, cвnd vгd pe cei bolnavi cг nu primesc nici o doftorie, оi roagг єi-i sгrutг pe ei sг primeascг doftoriile sгnгtгюii lor. Deci aєa fг єi tu, mгcar de юi-ar fi a osteni pвnг la moarte, ca sг оnюelepюeєti pe fratele tгu єi sг nu osteneєti niciodatг sfгtuindu-l єi оndreptвndu-l, pвnг cвnd se va оntoarce єi se va pocгi єi se va lгsa de rele єi aceasta ce o faci tu pentru cel pгcгtos o socoteєte Dumnezeu de mare mucenicie.” (Din vol. Mгrgгritarele Sfвntului Ioan Gurг de Aur, p. 109)

...........................................................................................................

„Tu nevoieєte-te pвnг la moarte pentru adevгr єi Dumnezeu оюi va ajuta, cг ajunge un om aprins cu rвvnг dumnezeiascг sг оndrepteze multг lume.” (Din vol. Mгrgгritarele Sfвntului Ioan Gurг de Aur, p. 109)

 

„Frate, nu pгrгsi niciodatг de a оnvгюa єi a certa pe fratele tгu, mгcar de te єi оnjurг єi оnfricoєeazг cг-юi va face pagubг; toate acestea sг le suferi cu multг rгbdare, pвnг cвnd vei dobвndi mвntuirea sufletului lui, cг de-юi va fi el юie vrгjmaє tare єi rгu, dar Dumnezeu оюi va fi prieten єi ajutor, nu numai aici, оn aceastг lume, ci mai vвrtos оn ziua aceea a judecгюii, mare dar оюi va dгrui. Оnsг a face cineva єi milostenie la sгraci mare lucru este єi mвntuire, iar mai mare lucru este a scoate cineva pe altcineva din rгtгcirea necredinюei єi a pгcatului, pentru cг sufletul nu are rгscumpгrare nici cu toatг lumea (…) nu poюi sг faci nimic ca єi cum ai оntoarce un suflet la credinюг. Єi oricine va putea sг facг aceasta, va fi ca Petru єi ca Pavel, nu sг pгюeascг nevoi єi rгutгюi multe ca aceia, cгci vremea aceasta este a pгcii, dar numai sг punг omul nevoinюг єi osвrdie. Оncг ce zic eu ca Pavel? Gura lui Hristos este cel ce va izbгvi un suflet din rгtгcirea lui, a necredinюei lui єi a pгgвnгtгюii lui, pentru cг zice: Tu cel ce scoюi pe cel cinstit de la cei puternici єi nevrednici, ca gura Mea vei fi. Iar оncг se cade sг zicem єi prin case cele ce zice Scriptura оn Bisericг, mгcar prieten de este, mгcar rudenie єi de nu-l vei pleca astгzi sau mвine sг te asculte sau niciodatг, tu tot ai plata gata de la Dumnezeu; de nu pe toюi, mгcar pe puюini din cei mulюi tot оi vei mвntui, cг єi Apostolii, deєi nu i-au plecat pe toюi sг creadг оn Hristos, dar de vreme ce s-au оntrebat cu toюii, de la toюi au dobвndit platг, la fel єi tu, de nu vei putea sг оntorci o sutг, mгcar pe cei cinci nu-i lгsa, iar de nu vei putea nici pe cei cinci, pe unul sг nu-l laєi, cг nu dг Dumnezeu cununile spre sfвrєitul faptelor celor bune, ci dupг firea celor ce sгvвrєesc faptele bune. Pentru aceea, cвnd vei vedea pe cineva rugвndu-se pentru vindecarea sufleteascг sau trupeascг, sг nu zici оn sine-юi, cг nu l-a tгmгduit єi nu l-a spovedit cutare sau sг zici cг eu sunt mirean єi am copii єi femeie єi acestea se cade sг le facг preoюii єi cгlugгrii. Ia spune-mi, tu cвnd ai gгsi o comoarг plinг de galbeni, oare vei zice оn sine-юi cг n-a luat aceastг comoarг cutare єi cutare, Ioan sau Dimitrie, de ce sг o iau singur? Aceasta n-ai zice-o niciodatг, ci ai grгbi s-o apuci mai оnainte tu decвt toюi. Aєa socoteєte єi fг, pentru fraюii cei cгzuюi єi sг-юi parг оn mintea ta cг ai aflat comoarг pentru nevoinюa acelora, cг ce este mai bun decвt aceasta оn lume? Care nici postul, nici metaniile, nici оngenuncherea nu poate sг o facг, nici altceva, fгrг numai mвntuirea pe care o faci fratelui tгu єi nu cг doarг le zic eu acestea, ci оnsuєi Dumnezeu a zis-o aceasta.” (Din vol. Mгrgгritarele Sfвntului Ioan Gurг de Aur, p. 110)

 

„Domnul nostru Iisus Hristos a murit pentru noi, iar tu nici cu cuvвntul nu vrei sг-L mвngвi. Dar ce rгspuns vei da оnaintea оnfricoєгtoarei judecгюi pentru atвtea suflete ce le laєi de pier? Cг de ai vedea pe cineva ducвndu-l sг-l spвnzure cu judecatг dreaptг єi ai putea sг apuci sг-l scoюi din mвinile ucigaєilor, oare n-ai face оn tot felul sг-l mвntuieєti de moarte? Dar pe fratele tгu оl vezi trгgвndu-l ucigaєul de diavol la rвpa pierzгrii єi nici sfat nu-i dai mгcar ca sг-l scoюi de la acea fiarг rea?” (Din vol. Mгrgгritarele Sfвntului Ioan Gurг de Aur, p. 111)

 

„Nu se face fapta cea bunг єi mare niciodatг de nu vor avea єi alюii folosul, cг mгcar de ai posti єi ai оnseta, mгcar de ai zгcea jos pe pгmвnt єi sг mгnвnci pгmвnt оn loc de pвine єi sг-юi plвngi pгcatele оn toatг viaюa ta, єi ziua єi noaptea, єi altuia sг nu-i foloseєti, оn zadar te osteneєti, cг nici un lucru mare nu faci. Cг єi Moise mari єi multe minuni a fгcut, dar nici una dintre acelea nu l-a fгcut mare cum l-a fгcut fericitul acela glas ce a zis cгtre Dumnezeu: De vei lгsa pгcatele lor, lasг-le, iar de nu, єterge єi numele meu din cartea Ta! La fel єi David, asemenea zicea cгtre Dumnezeu: Eu pгstorul am greєit, iar turma n-a greєit; оntoarce urgia Ta asupra mea єi asupra casei tatгlui meu. ” (Din vol. Mгrgгritarele Sfвntului Ioan Gurг de Aur, p. 156)

 

„Nu e de ajuns, pentru mвntuire, nici dacг suntem ageri la minte, nici dacг suntem culюi, nici dacг avem mare dragoste de ascultarea dumnezeieєtilor Scripturi. Nu, pentru cг trebuie sг оndoim talantul ce ni s-a оncredinюat; єi-l оndoim cвnd, odatг cu mвntuirea noastrг, ne оngrijim єi de mвntuirea celorlalюi.” (Cгtre cei ce n-au venit la bisericг; єi la cuvвntul apostolic care zice: <<Dacг flгmвnzeєte duєmanul tгu, dг-i pвine…>>, 1, оn vol. Despre schimbarea numelor. Despre rгbdare. Despre milostenie…, p. 103)