MILOSTENIA (cui sг facem milostenie ?)

 

„Vom auzi din gura Lui: Veniюi, binecuvвntaюii Pгrintelui Meu, de moєteniюi оmpгrгюia gгtitг vouг de la оntemeierea lumii (Matei, 25-34).

– Pentru ce?

– Pentru cг am flгmвnzit єi Mi-aюi dat sг mгnвnc; am оnsetat єi Mi-aюi dat sг beau; strгin am fost єi M-aюi primit; оn temniюг єi M-aюi cercetat (Matei, 25, 35-36). Ce poate fi mai uєor ca poruncile acestea? Hristos nu ne-a poruncit sг iscodim єi sг cercetгm pe cei pe care vrem sг-i ajutгm. Tu fг-юi datoria ta, ne spune Hristos, chiar dacг-i om de rвnd, chiar dacг dupг оnfгюiєare este un om de lepгdat! Eu primesc tot ce faci pentru aceєtia. De aceea Hristos a єi adгugat: Оntrucвt aюi fгcut unuia dintre aceєti fraюi mai mici ai Mei, Mie aюi fгcut (Matei, 25, 40)”. (Omilii la Facere, omilia XLI, VII, оn col. PSB, vol. 22, p. 90)

 

„… aducвndu-юi aminte de Cel ce a spus: Cel ce a fгcut unuia din aceєti fraюi mai mici ai Mei, Mie a fгcut (Matei, 25, 40). Gвndindu - secгprinajutoruldatsemenuluisгuОnsuєiStгpвnul universului este Cel Ce-єi оmpropriazг ajutorul dat, va face pe toate cu multг tragere de inimг єi va da milostenie cu braюele deschise. Nu se va uita la nevrednicia celui din faюa lui, ci la mгreюia Celui Care i-a fгgгduit cг-єi оmpropriazг cele date sгracilor.” (Omilii la Facere, omilia LV, III, оn col. PSB, vol. 22, p. 217)

 

„Dacг bate la uєa ta un om sгrac, care-юi cere o bucatг de pвine, оl umpli de ocгri єi de sudгlmi єi-l оnvinuieєti cг nu munceєte. Оl insulюi, оl batjocoreєti єi nu te gвndeєti cг єi tu nu munceєti, єi totuєi Dumnezeu оюi dг din cele ale Lui. Nu-mi spune mie cг munceєti єi tu, ci aratг-mi cг faci ceva din cele de neapгratг trebuinюг. Dacг-mi spui cг te ocupi cu negoюul, cг юii crвєme єi hoteluri, cг-юi administrezi averea єi юi-o оnmulюeєti, оюi voi rгspunde єi eu cг aceasta nu e muncг! Muncг e milostenia, rugгciunile, ajutorarea celor nedreptгюiюi єi toate cele ca acestea; dar de acestea nu ne ocupгm deloc. Totuєi Dumnezeu niciodatг nu ne-a spus: Pentru cг nu munceєti, nu-юi rгsar soarele; pentru cг nu faci nimic din cele de neapгratг trebuinюг, sting luna, оncui pвntecele pгmвntului, sec lacurile, izvoarele, rвurile, fac sг disparг aerul, оncui cerurile ca sг nu mai dea ploaie la vreme. Dumnezeu ni le dг pe toate acestea cu оmbelєugare. Єi le dгruieєte sг se desfгteze cu ele chiar єi unora care nu numai cг nu muncesc, dar mai fac єi fapte rele.

Aєadar, cвnd vezi un sгrac bгtвnd la uєa ta єi-i spui: Nu mai pot trгi din pricina voastrг!; Eєti tвnгr, sгnгtos, n-ai nici un beteєug єi vrei sг trгieєti fгrг sг munceєti!; Eєti poate sluga sau robul cuiva єi ai fugit, pгrгsindu-юi stгpвnul!, ei bine, aceste cuvinte, pe care i le-ai spus, spune-юi-le юie! Dar mai bine spus, lasг-l pe acela sг юi le spunг cu curaj! Єi юi le va spune cu mai mult drept (…)

Nu spun acestea ca sг legiuiesc lenea - Doamne fereєte! - ci pentru cг vreau, din toatг inima, ca toюi sг munceascг. Cг lenea e dascгlul oricгrui pгcat. Dar оn acelaєi timp, vг rog sг nu fiюi fгrг milг, nici cruzi. Єi Pavel de nenumгrate ori a mustrat єi a spus: Dacг cineva nu vrea sг lucreze, nici sг nu mгnвnce (II Tes., 3, 10);dar nu s-a mгrginit la atвta, ci a adгugat: Voi, оnsг, sг nu obosiюi a face bine (II Tes., 3, 13). Poruncile acestea nu sunt potrivnice una alteia.

- Dar dacг ai poruncit, Pavele, ca acela care nu munceєte nici sг nu mгnвnce, pentru ce atunci ne mai оndemni sг dгm de mвncare celor ce nu muncesc?

- Da, rгspunde Pavel, am poruncit sг оntoarceюi spatele celor ce nu muncesc єi sг nu vг amestecaюi cu ei; dar am mai spus: Nu-i socotiюi vrгjmaєi, ci povгюuiюi-i (II Tes., 3, 15). Nudau legi potrivnice, ci cu totul de acord unele cu altele. Dacг tu vei fi gata spre milг, atunci єi sгracul va scгpa iute de trвndгvealг, iar tu de cruzime.

- Dar sгracul, s-ar mai putea spune, minte єi nгscoceєte o mulюime de nevoi єi de necazuri!

- Dar tocmai pentru aceasta meritг sг fie miluit, cг a ajuns оntr-o nevoie atвt de mare cг nu se mai ruєineazг de nimic.

Noi, оnsг, nu numai cг nu-l miluim pe sгrac, dar mai adгugгm єi cuvinte pline de cruzime, spunвndu-i: Nu юi-am dat o datг, de douг ori? Ce spui omule? Nu trebuie sг mai mгnвnce pentru cг a mвncat o datг? De ce nu pui єi stomacului tгu aceastг lege? De ce nu-i spui: Te-am umplut ieri єi alaltгieri, nu-mi mai cere acum! Dar stomacului nu-i spui aєa, ci-l umpli pвnг sг crape, pe cвnd sгracului оi оntorci spatele, deєi оюi cere atвt cвt sг-єi astвmpere foamea. Ar trebui sг-l miluieєti tocmai pentru cг se nevoieєte sг vinг оn fiecare zi la tine. Dacг nu te оnduplecг altг pricinг, asta ar trebui sг te оnduplece єi sг-l miluieєti. Nevoia sгrгciei оl sileєte s-o facг єi tu nu-l miluieєti! Aude sudгlmile єi batjocurile tale єi nu se ruєineazг, pentru cг nevoia e mai puternicг. Cruzimea ta, оnsг, merge єi mai departe. Nu numai cг nu-l miluieєti, dar оl mai faci єi de rвs. Dumnezeu юi-a poruncit sг dai оntr-ascuns milostenie; tu, оnsг, оl spui la toatг lumea pe nenorocitul care юi-a bгtut la uєг; оl ocгrгєti, cвnd ar trebui sг-l miluieєti. Dacг nu vrei sг-i dai, pentru ce оl mai cerюi єi-i striveєti nenorocitul єi ticгlosul lui suflet? A venit la tine ca la un liman, cгutвndu-юi mвinile. Pentru ce porneєti valurile єi-i faci єi mai cumplitг furtuna? Pentru ce osвndeєti pe cel lipsit de libertate? Crezi, oare, cг ar mai fi venit la tine dacг ar fi єtiut cг aude unele ca acestea? Iar dacг a venit, deєi єtia mai dinainte asta, apoi tocmai de aceea meritг sг fie miluit, iar tu sг te cutremuri de cruzimea ta, cг nici aєa, vгzвndu-i nevoia lui constrвngгtoare, n-ai ajuns mai blвnd; sг te cutremuri cг nu socoteєti teama lui de foame оndestulгtoare apгrare pentru lipsa lui de ruєine, ci-l cerюi cг-i un neruєinat, deєi tu de multe ori ai fost mai neruєinat ca el, chiar pentru lucruri mai grozave. Neruєinarea sгracului are o scuzг; noi n-avem nici una fгcвnd de multe ori fapte de ruєine єi vrednice de pedeapsг. Ar trebui, gвndindu-ne la acelea, sг ne smerim. Dar nu; оn loc sг ne smerim, tгbгrвm pe aceєti nenorociюi; ei ne cer leacuri, iar noi le оnmulюim rгnile. Dacг nu vrei sг-i dai, pentru ce-l mai loveєti? Dacг nu vrei sг-i dгruieєti, pentru ce-l mai ocгrгєti?

(…) Sгracul nu ajunge atвt de neruєinat pentru cг o vrea. Nu existг, nu existг om care sг se facг de rвs fгrг temei. Oricвt s-ar strгdui unii, n-aє putea fi convins vreodatг cг un om care are toate ar prefera sг cearг de pomanг. Sг nu-mi rгstгlmгceascг nimeni cuvintele lui Pavel! Chiar dacг Pavel spune: Dacг cineva nu vrea sг lucreze, nici sг nu mгnвnce (II Tes., 3, 10), le spune acelora; nouг nu ne spune aceasta, ci cu totul dimpotrivг: Sг nu obosiюi a face bine (II Tes., 3, 13). Aєa facem єi noi оn casa noastrг! Cвnd doi din familia noastrг sunt certaюi, оi luгm pe fiecare оn parte єi dгm fiecгruia alte sfaturi, potrivnice unele altora (…) De multe ori tatгl, оndeosebi, юine de rгu pe pedagogul care-i ocгrгєte fiul, spunвndu-i: Nu fi aєa de aspru, aєa de nemilos!; fiului sгu, оnsг, оi spune cu totul altceva: rabdг, chiar dacг te ocгrгєte pe nedrept!; din sfaturi potrivnice scoate ceva folositor. Tot aєa єi Pavel; oamenilor sгnгtoєi, care se apucau de cerєit, le spunea: Dacг cineva nu vrea sг munceascг, nici sг nu mгnвnce! ca sг-i facг sг munceascг; iar celor care puteau sг miluiascг le spunea: Iar voi sг nu obosiюi a face bine!, ca sг-i оnduplece la milostenie (…)

Sг nu fim, dar, nemiloєi, ci sг ascultгm de Pavel, care spune: Nu obosiюi a face bine! Sг ascultгm pe Stгpвn, Care spune: Celui ce cere dг-i! (Matei 5, 42), єi: Fiюi milostivi ca Tatгl vostru (Luca 6, 36). Deєi Hristos a spus multe, totuєi despre nici o faptг bunг n-a spus asta, ci numai despre milostenie. Cг nimic nu ne face egali cu Dumnezeu ca milostenia.

S-ar putea, оnsг, sг mi se spunг:

- Nu-i nimeni mai obraznic ca sгracul!

- De ce, mг rog? Cг aleargг оn urma ta, cerвndu-юi de pomanг оn gura mare? Vrei sг-юi dovedesc cг noi suntem mai obraznici єi mai neruєinaюi decвt sгracii? Aminteєte-юi, ce faci acum оn vreme de post, cвnd de multe ori mгnвnci seara; de-l vezi pe servitorul, care te serveєte la masг, cг merge оncet, ai stricat tot folosul postului, izbind din picioare, ocгrвnd єi suduind pentru o micг оntвrziere. Єi doar єtii prea bine cг ai sг-юi potoleєti foamea, dacг nu imediat, negreєit peste cвteva clipe. Єi nu te numeєti neruєinat, cг te-ai sгlbгticit pentru nimica toatг; dar pe sгracul care se teme єi tremurг pentru pricini mai mari - toatг teama lui nu e cг va aєtepta puюin pвnг sг mгnвnce, ci cг va pieri de foame - pe sгrac оl numeєti оndrгzneю, obraznic, neruєinat єi-i arunci оn obraz cele mai insultгtoare cuvinte. Nu-i asta, oare, cea mai mare neruєinare? Dar noi nu ne gвndim la neruєinгrile pe care le sгvвrєim. De aceea оi socotim pe sгraci o povarг. Dacг, оnsг, am cerceta purtarea noastrг єi am compara-o cu a lor, n-am socoti pe sгraci o povarг. Nu fi aspru judecгtor! Chiar dacг ai fi fгrг de pгcat, nici aєa legea lui Dumnezeu nu-юi оngгduie sгfii judecгtor aspru al faptelor altora. Dacг fariseul pentru asta a pierit (Luca 18, 10-14), ce apгrare mai putem avea? Dacг Dumnezeu nu оngгduie nici oamenilor cu fapte bune sг judece cu asprime faptele altora, cu mult mai mult pгcгtoєilor. Sг nu fim, dar, cruzi, nici neomenoєi; sг nu fim fгrг inimг, nici mai rгi decвt fiarele”. (Omilii la Matei, omilia XXXV, III, оn col. PSB, vol. 23, pp. 436-440)

 

„Sг fie (...) oaspeюi ai tгi oamenii sгraci єi liberi, nu cei care se jurг pe drept, nu comedianюii! Iar dacг vrei sг ai rгsplatг pentru mвncarea ce le-o dai, porunceєte-le sг mustre єi sг оndrepte dacг vгd cг se face ceva nepotrivit оn casa ta; porunceєte-le sг-юi ajute la purtarea de grijг a casei, la supravegherea slugilor. Ai copii? Fг-i єi pe ei tatгl copiilor tгi, sг оmpartг cu tine purtarea de grijг de copii! Sг-юi aducг cвєtiguri bine plгcute lui Dumnezeu! Pune-i pe ei la o neguюгtorie duhovniceascг! Dacг vezi pe unii cг au nevoie de sprijin, porunceєte-le sг te ajute, porunceєte-le sг te slujeascг. Prin ei culege pe strгini de pe drumuri, prin ei оmbracг pe cei goi, prin ei trimite ajutoare celor оntemniюaюi, prin ei scoate pe alюii din nevoi! Aceasta sг-юi fie rгsplata hranei pe care le-o dai; de folos єi юie єi lor єi fгrг de osвndг. Prin ei єi prietenia dintre tine єi ei se strвnge mai mult. Altfel, chiar dacг par cг te iubesc, totuєi se ruєineazг de tine cг sunt hrгniюi de pomanг. Dacг оnsг оюi fac astfel de servicii se simt mai la largul lor la masa ta, iar tu le dai de mвncare cu mai multг plгcere, la gвndul cг cheltuiala nu оюi este zadarnicг; ei оюi calcг pragul casei tale cu curaj єi оn toatг voia, iar casa ta va ajunge bisericг оn loc de teatru; diavolul va fi alungat єi va intra оn casa ta Hristos, va intra corul оngerilor. Cг unde e Hristos, acolo sunt єi оngerii; iar unde sunt Hristos єi оngerii, acolo-i єi cerul, acolo-i luminг mai strгlucitoare decвt lumina soarelui acestuia pгmвntesc. Iar dacг vrei sг culegi єi o altг mвngвiere de pe urma acestora, pe care-i chemi la masa ta, porunceєte-le ca, atunci cвnd au rгgaz sг ia Biblia оn mвini єi sг citeascг legea dumnezeiascг. Astfel de ospeюe оюi vor fi mai plгcute decвt celelalte; te fac єi pe tine єi pe oaspeюii tгi mai vrednici; celelalte ospeюe acoperг de ruєine єi pe gazdг єi pe invitaюi; pe tine, gazda, pentru cг insulюi єi te оmbeюi, iar pe invitaюi, cг ajung niєte ticгloєi єi niєte ghiftuiюi”. (Omilii la Matei, omilia XLVIII, VII, оn col. PSB, vol. 23, p. 564)

 

„Єi nu te оnfricoєezi, omule, nu юi-e ruєine sг-l numeєti єarlatan fiindcг оюi cere un colю de pвine? Dar dacг el dг nгvalг asupra ta, tocmai pentru aceasta este vrednic de a fi miluit, fiindcг este atвt de flгmвnd оncвt este silit a se оmbrгca cu o asemenea mascг. Dar єi aceasta este tot vina cruzimii noastre, fiindcг dacг noi nu suferim a le da cu uєurinюг, atunci єi ei se vгd siliюi a inventa tot felul de metode ca sг amгgeascг neomenia noastrг, єi sг оnmoaie sгlbгticia care ne stгpвneєte. De altfel, dacг юi-ar cere argint єi aur poate cг ai avea vreun cuvвnt de оndoialг. Dar cвnd el se apropie spre a-юi cere hrana de trebuinюг, de ce mai filosofezi degeaba, de ce-l mai descoєi оn zadar, acuzвndu-l de lene єi trвndгvie? Dacг ar trebui sг se spunг acestea, apoi nu altora, ci nouг оnєine ar trebui sг ne fie spuse. Cвnd tu te apropii de Dumnezeu єi-I ceri iertarea pгcatelor, adu-юi aminte de aceste cuvinte, єi vei cunoaєte atunci cг mai cu dreptate ar fi ca tu sг auzi asemenea cuvinte din partea lui Dumnezeu, decвt sгracul din partea ta. Cu toate acestea, Dumnezeu n-a zis niciodatг cгtre tine astfel de vorbe, precum: Fugi, pleacг de aici, cгci eєti un єarlatan de vreme ce, intrвnd mereu оn bisericг єi auzind poruncile Mele, totuєi cвnd te duc оn tвrg tu preferi оnaintea poruncilor aurul, єi cвrdгєia necuratг, єi pofta, єi toate celelalte rгutгюi. Acum, cвnd te gгseєti оnaintea Mea, eєti smerit, оnsг dupг rugгciune eєti insolent, crud єi neomenos. Scuteєte-Mг, deci, de aici єi sг nu mai vii niciodatг! De acestea, zic, єi de mai mari decвt acestea am fi vrednici sг auzim din partea lui Dumnezeu, єi totuєi pe nimeni n-a batjocorit оn aєa fel, ba mai mult, оndelung rabdг єi toate cele ale Sale le оmplineєte, єi ne dг chiar mai multe decвt cerem.

Acestea cugetвndu-le, iubiюilor, sг potolim foamea sгracilor, chiar de ar da nгvalг cвnd cer, єi sг nu-i mai descoasem, cгci єi noi avem nevoie de mвntuire, de iertare, de iubire єi de milг multг. Nu este posibil sг ne mвntuim оn alt mod, dacг vom examina cu exigenюг faptele noastre, ci оn mod necesar vom fi pedepsiюi єi ne vom pierde cu totul.” (Omilii la Epistola cгtre Romani a Sfвntului Apostol Pavel, omilia XIV, pp. 278-279)

 

„Oricвt ne-am trudi noi, niciodatг nu vom putea sг arгtгm atвta iubire de oameni, pe cвtг ne este de trebuinюг nouг a avea din partea lui Dumnezeu. Deci, cum nu este absurd ca noi, care avem atвt de mare nevoie de iubirea Lui de oameni, sг ne facem controlori aspri ai fraюilor noєtri, єi sг lucrгm totul оmpotriva lor? Prin asemenea fapt, tu nu doar l-ai declarat pe acela ca nevrednic de binefacerea ta, pe cвt te-ai declarat singur ca nevrednic de iubirea de oameni a lui Dumnezeu. Cel ce controleazг cu amгnunюime pe fratele sгu, cu atвt mai mult va fi el оnsuєi controlat єi cercetat de Dumnezeu. Deci, sг nu grгim оmpotriva noastrг prin asemenea vorbe, ci cвnd sгracii se apropie de noi, fie stгpвniюi de lene sau trвndгvie, noi sг le dгm. Fiindcг єi noi pгcгtuim de multe ori din cauza lenevirii, ba chiar totdeauna, єi totuєi Dumnezeu nu ne pedepseєte imediat, ci ne acordг un termen de pocгinюг, hrгnindu-ne оn fiecare zi, certвndu-ne, оnvгювndu-ne, єi toate оnlesnindu-ni-le, ca astfel єi noi sг imitгm mila Lui cea mare. Sг sfвrєim deci cruzimea aceasta, sг scoatem din noi sгlbгticia, cгci mai mult nouг оnєine ne facem bine decвt altora. Acestora le dгm poate argint, pвine єi hainг, оnsг nouг ne strвngem mai dinainte slava aceea, pe care nici nu e cu putinюг a o reprezenta prin cuvвnt. Cгci noi, primind trupuri nestricгcioase, оmpreunг ne vom slгvi єi оmpreunг vom оmpгraюi cu Hristos.” (Omilii la Epistola cгtre Romani a Sfвntului Apostol Pavel, omilia XIV, p. 280)

 

„Nici tu sг nu descoєi pe cel ce vine la tine, cгci оl primeєti pentru Hristos. Dacг veєnic vei cerceta pe cel ce-юi cere ospitalitate, de multe ori vei trece cu vederea chiar єi pe cel vrednic de оngrijire, єi din aceastг cauzг vei pierde plata. Deєi chiar cel ce primeєte pe unul care poate nu este bun, єi totuєi pentru aceasta nu este acuzat, ci are оncг єi platг. Cine primeєte prooroc оn nume de prooroc platг de prooroc va lua (Matei 10, 41), zice, pe cвnd cel ce cerceteazг zadarnic va trece cu vederea chiar pe bгrbatul vrednic єi minunat, єi va da seamг de aceasta. Deci nu cerceteazг viaюa єi faptele celui ce are nevoie de ajutorul tгu, cгci este cea mai de pe urmг mojicie, ca pentru o pвine ce-i dai sг-i cercetezi оntreaga lui viaюг. Dacг el este ucigaє de oameni, dacг este tвlhar sau altul asemenea, oare nu юi se pare vrednic de o bucatг de pвine sau de cвюiva bгnuюi? Dar iatг cг Stгpвnul tгu face ca soarele sг rгsarг pentru el; єi tu оl crezi nevrednic chiar de hrana de toate zilele?!

Dar eu pe lвngг acestea voi mai adгuga єi altceva: chiar dacг ai єti foarte bine cг omul acela este оncгrcat de mii de rele, єi nici atunci nu vei avea vreo оndreptare, lipsindu-l de hrana zilnicг. Оntr-adevгr cг єi tu eєti rob al celui ce zice: Nu єtiюi, oare, fiii cгrui duh sunteюi (Luca, 9, 55)? Eєti єi tu rob, zic, al Celui ce slujea pe cei ce aruncau cu pietre asupra Sa, єi Care mai ales S-a єi rгstignit pentru ei. Sг nu-mi spui cг sгracul care оюi cere milostenie a ucis pe un altul, cгci chiar de ar urma ca sг te omoare єi pe tine, totuєi nici atunci nu eєti оndreptгюit de a-l trece cu vederea. Fiindcг єi tu eєti ucenic al Celui ce S-a rгstignit єi a pгtimit, al Celui ce dorea mвntuirea celor ce-L rгstigniserг, al Celui ce zicea chiar cвnd se gгsea rгstignit pe cruce: Pгrinte, iartг-le lor, cг nu єtiu ce fac (Luca, 23, 34). Eєti robul Aceluia Care S-a purtat cu blвndeюe cгtre cel ce-L lovise, a Aceluia Care a оncununat pe cel ce-L batjocorise pe cruce. Єi ce ar putea fi deopotrivг cu aceastг bunгtate? Fiindcг la оnceput amвndoi tвlharii Оl batjocoreau, El cu toate acestea unuia dintre ei i-a deschis raiul. Єi lгcrimeazг pentru cei ce urmau a-L ucide, єi se tulbura єi neliniєtea vгzвnd pe cel ce urma sг-L vвndг, nu pentru cг urma a fi rгstignit, ci pentru cг acela se pierdea. Se tulburг, deci, pentru cг єtia mai dinainte cг acela se va spвnzura, єi se neliniєtea de osвnda lui dupг spвnzurare. Єi deєi cunoєtea rгutatea єi viclenia lui, totuєi pвnг оn ceasul cel de pe urmг l-a rгbdat, єi nu numai cг nu l-a respins, ci оncг l-a єi sгrutat pe el, trгdгtorul. Stгpвnul tгu sгrutг pe trгdгtor єi primeєte cu veselie pe buze pe cel ce urma a-i vгrsa imediat cinstitul Sгu sвnge, єi tu nu оnvredniceєti pe sгrac nici cu o pвine? Єi nu te оngrijeєti de legea pe care a aєezat-o Hristos? Prin acestea El a arгtat cг nu numai pe cei sгraci, dar chiar єi pe cei ce ne duc la moarte nu trebuie a-i dispreюui. Sг nu-mi spui cг cutare mi-a pricinuit rele, ci gвndeєte-te ce a fгcut Hristos cu Iuda оnainte de a fi rгstignit, prin sгrutarea prin care urma sг fie vвndut, voind prin aceasta a оndrepta pe vвnzгtor. Єi priveєte cu cвtг modestie оi vorbeєte: Iudo, cu sгrutare pe Fiul Omului vinzi? (Luca 22, 48). Pe cine nu ar fi miєcat, pe cine nu ar fi оnduioєat acest glas? Pe care fiarг sгlbaticг nu ar fi оmblвnzit? Pe care diamant nu l-ar fi sfгrвmat asemenea voce? Dar pe ticгlosul acela nu l-a miєcat deloc.” (Omilii la Epistola cгtre Romani a Sfвntului Apostol Pavel, omilia XXI, pp. 416-417)

 

„Ascultг ce spune Hristos оn Evanghelie: Cвnd faci prвnz sau cinг, nu chema prietenii tгi, nici fraюii tгi, nici rudele tale, nici vecinii bogaюi... ci cheamг sгracii, neputincioєii єi orbii (Luca 14, 12, 13); єi cu drept cuvвnt, cгci mare platг vei avea pentru aceasta. Dar nu poюi, sau оюi este pгgubitor de a cina cu єchiopii єi orbii, єi, оn fine, оюi vine greu acest lucru? Bine, nu face nimic, cгci nici nu este nevoie de aceasta. Chiar dacг nu-i pui la masг lвngг tine, trimite-le cel puюin bucate de la masa ta.

Cel ce cheamг pe prieteni, nu face un lucru mare, єi plata єi-a primit-o aici; pe cвnd cel ce cheamг pe infirm sau pe sгrac, are datornic pe Dumnezeu.

Sг nu fim supгraюi dacг nu luгm rгsplata aici, ci din contrг, sг fim supгraюi dacг o luгm. Cвnd omul rгsplгteєte, Dumnezeu nu rгsplгteєte, ci numai cвnd omul nu rгsplгteєte, atunci Dumnezeu rгsplгteєte. Aєadar, sг nu cгutгm de a face bine celor care sunt оn stare de a ne rгsplгti, єi nici sг facem bine оn scopul de avea rгsplatг de la dвnєii, cгci o astfel de judecatг este uєoarг. Pe prieten dacг оl chemi, plгcerea o ai pвnг seara. De aceea o astfel de prietenie se sfвrєeєte mai iute decвt banii agonisiюi єi cheltuiюi cu acel ospгю, pe cвnd dacг tu chemi pe infirm, єi pe sгrac, plгcerea nu se pierde niciodatг, pentru cг ai datornic pe Dumnezeu, Care єtie єi nu uitг niciodatг.” (Comentariile sau Explicarea Epistolei cгtre Coloseni, omilia I, pp. 10-11)

 

„Sг nu ne оngrijim numai de cei de aceeaєi credinюг cu noi, iar pe alюii sг-i neglijгm. Tot aєa єi tu, dacг vezi pe cineva pгtimind rele, de nimic sг nu te mai interesezi la urmг, cгci cel ce pгtimeєte rele are dreptul de ajutor. Cг dacг tu cвnd vezi poate vreun asin muncit, te miєti, єi nu mai оntrebi al cui este, cu atвt mai mult nu trebuie a оntreba sau a cerceta pe un om, al cui este. Al lui Dumnezeu este, fie el elin sau iudeu, єi chiar de ar fi necredincios, totuєi are nevoie de ajutor.” (Comentariile sau Explicarea Epistolei cгtre Evrei, omilia X, p. 164)

 

„Nu юi s-a poruncit sг osвndeєti tu lenea, ci sг alini sгrгcia. Nu ai fost pus sг оnvinuieєti pгcatul, cui sг vindeci suferinюa! Nu sг ocгrгєti trвndгvia, ci sг оntinzi mвnг de ajutor celor cгzuюi! Nu sг юii de rгu viaюa cerєetorului, ci sг-l scapi de foame. Dar noi facem dimpotrivг. Nu uєurгm cu datul din averi sгrгcia celor ce оntind mвna, dar zgвndгrim cu noianul оnvinuirilor rгnile sгracilor.” (Omilie la titlul Faptelor Apostolilor, (La оnceputul Faptelor apostolilor – II), оn vol. Omilii la sгracul Lazгr. Despre soartг єi Providenюг…, pp. 325-326)

 

„Nu suntem noi datori sг miluim єi sг cinstim numai pe cei ce sunt de o credinюг cu noi, iar pe cei necredincioєi sг nu-i socotim, ci cвnd оi vom vedea єi pe aceєtia la nevoie єi pгюind rгu, nimic altceva sг nu cгutгm numai cum am putea sг-i miluim cг aєa vom dobвndi plata milosteniei єi a ajutorului, cг nu єtim de unde s-a luat acest obicei fгюarnic, cг de vedem un om plecat єi neputincios nimic nu оntindem mвna sг-i dгm, iar de vom vedea vreun cгlugгr venind de la pustie, noi ne nevoim єi silim sг-l ospгtгm єi sг-l cinstim, adicг, ca єi cum ar fi sfвnt, dar tu mгcar elin de ai vedea, sau evreu, sau alt om fгrгdelege, fiind оn nevoie єi оn primejdie, юi se cade sг-i faci bine.” (Din vol. Mгrgгritarele Sfвntului Ioan Gurг de Aur, p. 76)

 

„De vezi vreun cгlugгr оnecвndu-se, tu оl scoюi єi nu mai оntrebi al cui este, cu mult mai mult nu se cade sг-l cercetezi pe om de unde este єi al cui este, a lui Dumnezeu zidire este, mгcar elin de este, sau evreu, sau fгrгdelege, lui оi trebuie ajutor de la tine.” (Din vol. Mгrgгritarele Sfвntului Ioan Gurг de Aur, p. 76)

 

„Obiecюiile cele mai insidioase ni se prezintг, єi pentru a le da o rezolvare cu adevгrat creєtinг, ne trebuie un spirit de credinюг єi o supunere generoasг la оnvгюгturile Scripturii.

Єi unde se naєte dificultatea? De la sгracii pe care noi оi considerгm nevrednici, єi ca єi aceia, noi credem cг e permis de a-i respinge єi de a-i lгsa fгrг de ajutor. Ori care este purtarea pe care ne-o porunceєte nouг Dumnezeu? 1. A nu cerceta ce este nevoiaєul care ne cere. 2. Dacг el este nevrednic, a-l mustra, s-o facem оnsг fгrг a-i refuza ajutoarele noastre.” (Din vol. Bogгюiile oratorice, p. 549)

 

MILOSTENIA (оmpгrюirea ei mai оntвi celor de aceeaєi credinюг)

 

„… оn ordinea cuvenitг, desigur, оnsг, a-i milui. Єi care e acea ordine? De a arгta o mai mare оngrijire pentru cei de aceeaєi credinюг.” (Comentariile sau Explicarea Epistolei cгtre Galateni, p. 121)

 

„Pentru iudei toate faptele rezultate din filantropie se mгrgineau cгtre cei de un neam cu dвnєii; dar filosofia harului cheamг la ospгюul milosteniei pгmвntul la un loc cu marea, deєi aratг o mai mare оngrijire pentru cei de aceeaєi credinюг.” (Comentariile sau Explicarea Epistolei cгtre Galateni, p. 122)