MВNTUIREA (Dumnezeu ne respectг libertatea єi nu sileєte pe nimeni la mвntuire)

 

„Єi ca sг vedeюi cг Dumnezeu nu sileєte pe nimeni, ascultaюi! Dacг El voieєte, dar noi nu voim, mвn­tuirea noastrг e pierdutг. Nu pentru cг voinюa Lui e slabг, ci pentru cг nu vrea sг ne sileascг.” (Despre schimbarea numelor, cuv. III, оn vol. Despre schimbarea numelor. Despre rгbdare. Despre milostenie…, p. 57)

 

„Dumnezeu e gata sг mвntuiascг nu pe omul care nu vrea, nu pe omul care se оmpotriveєte, ci pe omul care doreєte, care voieєte. Oamenii vor sг stгpвneascг єi sг domneascг peste slugile lor, cu voia sau fгrг voia lor, pentru cг-i stг­pвnesc urmгrind folosul propriu, nu pe al slugilor lor. Dum­nezeu оnsг, cu toate cг nu are nevoie de nimic, cu toate cг nu are nevoie de nici una din faptele noastre, doreєte totuєi cu оnfocare sг-I slujim, оnsг nu spre folosul Sгu, ci spre folosul nostru. Dumnezeu le face pe toate spre folosul nostru, dacг noi de bunгvoie, cu dragг inimг єi cu mul­юumire Оi slujim; dar dacг nu vrem, dacг ne оmpotrivim, nu ne sileєte, nu ne forюeazг. Prin aceasta aratг cг nu trebuie sг ne mulюumeascг El nouг pentru cг-I slujim, ci noi sun­tem datori sг-I mulюumim cг оl avem Stгpвn.

Cunoscвnd dar acestea єi gвndindu-ne la iubirea de oameni a Stгpвnului, sг ducem dupг puterile noastre o viaюг vrednicг de bunгtatea Lui, ca sг dobвndim єi оmpгrгюia cerurilor.” (Despre schimbarea numelor, cuv. III, оn vol. Despre schimbarea numelor. Despre rгbdare. Despre milostenie…, p. 58)

MВNTUIREA (pгcгtoєii singuri sunt pricina pieirii lor)

 

„Dumnezeu vrea sг te mвntuie, nu cu sila, nici cu forюa, ci cu buna ta voie. Dacг ai avea un slujitor care te-ar urо, юi-ar оntoarce spatele єi necontenit ar sгri єi ar fugi, n-ai dori sг-l mai юii, oricвtг nevoie ai avea de serviciile lui. Cu atвt mai mult Dumnezeu - Care face totul, nu pentru propria Lui trebuinюг, ci pentru mвntuirea ta – nu va vrea sг te юinг cu sila lвngг El; єi dimpotrivг, dacг vrei sг te apropii de Dumnezeu, Dumnezeu nu te pгrгseєte, orice-ar face diavolul. Deci noi suntem pricina pierii noastre”. (Omilii la Matei, omilia XXI, V, оn col. PSB, vol. 23, p. 288)

 

MILA (faюг de aproapele)

 

„Consideraюi, cercetaюi cu seriozitate, de cвte ori v-a dat Domnul ocazie ca sг faceюi binele; ai milг de acesta, zice El, care este de un sвnge cu tine; fie-юi milг de acela, ca de prietenul tгu; de acela, ca de vecinul tгu; de altul, ca de un concetгюean cu tine, de acesta fiindcг el este om.” (Comentar la Evanghelia de la Ioan, omilia LXXXII, 3, p. 430)

MILOSTENIA (definiюia)

 

,,… pгєeєte deodatг la capul tuturor bunгtгюilor, fгcвnd cuvвnt pentru milostenie.” (Comentariile sau Tвlcuirea Epistolei оntвi cгtre Corinteni, omilia XLIII, p. 459)

 

,,… el numeєte faptul єi binecuvвntare єi оmpгrtгєire, pe de-o parte, ca sг nu se facг mai leneєi, iar pe de alta, ca sг nu se оngвmfe; nicгieri оnsг nu a numit aceasta milostenie.” (Comentariile sau Tвlcuirea Epistolei оntвi cгtre Corinteni, omilia XLIII, p. 462)

 

„Milostenia este o mare єi aleasг virtute, un mare dar єi mai mult decвt atвt, este оnceputul tuturor bunгtгюilor.” (Omilii la Epistola cгtre Filipeni, omilia I, p. 19)

 

„Milostenia este mama dragostei, a dragostei care caracterizeazг creєtinismul, care este mai mare decвt toate semnele єi minunile, єi prin care ucenicii se aseamгnг cu Hristos. Ea este doctoria pгcatelor noastre, leacul curгюirii murdгriei din sufletele noastre єi scara care duce la cer. Ea leagг la un loc trupul lui Hristos.” (Comentariile sau explicarea Epistolei cгtre Tit, omilia VI, оn vol. Comentariile sau explicarea Epistolei a doua cгtre Timotei…, p. 188)

 

,,… milostenia prisositoare – capul bunгtгюilor noastre єi mвntuirea sufletelor noastre.” (Cateheza aceluiaєi despre faptul cг moaєtele sfinюilor mucenici sunt un prilej de mare folos pentru noi, оn vol. Cateheze baptismale, p. 116)

 

„Milostenia este un meєteєug foarte bun єi ajutor celor ce o fac pe ea, pentru cг este prietenг єi fiica cea mai mare єi оntвia a lui Dumnezeu.” (Din vol. Mгrgгritarele Sfвntului Ioan Gurг de Aur, p. 77)

 

MILOSTENIA („Adevгrat zic vouг, оntrucвt aюi fгcut unuia dintr-aceєti fraюi ai mei, prea mici, Mie Mi-aюi fгcut”[279])

 

„Vrei sг cinsteєti trupul lui Hristos? Nu-L trece cu vederea cвnd este dezbrгcat! Nu-L cinsti aici оn bisericг cu haine de mгtase, iar afarг оl laєi sг degere de frig, cг n-are cu ce se оmbrгca! Cel care a spus: Acesta este trupul Meu (Matei 26, 26) єi prin cuvвnt a оntгrit lucrul, Acelaєi a spus єi: Flгmвnd M-aюi vгzut єi nu M-aюi hrгnit (Matei 25, 45)єi: оntrucвt n-aюi fгcut unuia dintre aceєti prea mici, nici Mie nu Mi-aюi fгcut (Matei 25, 42). Trupul lui Hristos de pe altar n-are nevoie de acoperгminte preюioase, ci de suflet curat; dar cel gol, cel flгmвnd are nevoie de multг оngrijire. Sг оnvгюгm, dar, sг filozofгm єi sг cinstim pe Hristos, aєa cum El vrea. Cea mai plгcutг cinste pentru Cel pe Care оl cinstim este sг-L cinstim aєa cum vrea El, nu cum socotim noi. Єi Petru socotea cг-L cinsteєte, oprindu-L sг-i spele picioarele (Ioan 13, 8). Dar ceea ce voia sг facг nu era cinste, ci cu totul dimpotrivг. Tot aєa єi tu, cinsteєte-L pe Hristos cu cinstea pe care El юi-a poruncit-o, cheltuind cu sгracii avuюia ta. Dumnezeu n-are nevoie de vase de aur, ci de suflete de aur”. (Omilii la Matei, omilia L, III, оn col. PSB, vol. 23, p. 584)

 

„Єi totuєi, dacг L-aюi vedea pe Hristos, fiecare s-ar goli de toate averile Lui. Dar єi acum tot El este. Cг El a spus Eu sunt cel sгrac! Pentru ce, dar, nu vг goliюi de toate averile voastre. Єi acum оl auzi, spunвndu-юi: Mie Mi-aюi fгcut! (Matei 25, 40). Nu-i nici o deosebire dacг dai acestuia sau Aceluia. Nu vei avea o rгsplatг mai micг decвt femeile care L-au hrгnit atunci, ci cu mult mai mare. Dar nu fremгtaюi! Chiar dacг L-ai hrгni pe Hristos, faci mai puюin lucru, pentru cг vederea Lui este оn stare sг moaie єi o inimг de piatrг, decвt de a hrгni pe un sгrac, pe un beteag, pe un gвrbov, numai pentru cг Hristos a spus cг acela care dг sгracului Lui оi dг. Dincolo vederea єi vrednicia Celui pe Care-L vezi оmparte cu tine fapta ta; dincoace, оntreaga faptг revine iubirii tale de oameni, bunгtгюii tale. Dai mai mare dovadг de respect faюг de Hristos cвnd, de dragul spuselor Lui, ai grijг de fratele tгu єi-l ajuюi оn toate nevoile lui. Ajutг-l, dar, crezвnd оn Cel Ce a primit єi a spus: Mie оmi dai! (Matei 25, 42).De nu I-ai fi dat Lui, nu te-ar fi оnvrednicit de оmpгrгюia ceruri­lor; de nu I-ai fi оntors Lui spatele, nu te-ar fi trimis оn iad! Dar pentru cг El e Cel dispreюuit, de aceea mare e єi pгcatul. Tot aєa єi Pavel pe Hristos оl prigonea cвnd prigonea pe ucenicii Lui; de aceea i-a єi spus: Pentru ce Mг prigoneєti? (Fapte 9, 4).Cвnd dгm deci celor sгraci, sг avem o astfel de stare sufleteascг ca єi cum I-am da lui Hristos. Cг mai vrednice de credinюг sunt cuvintele Lui decвt vгzul nostru. Cвnd vezi un sгrac, adu-юi aminte de cuvintele Lui care-юi arгtau cг El este cel hrгnit єi miluit. Chiar dacг sгracul pe care-l vezi nu este Hristos, totuєi sub chipul acestui sгrac El primeєte, El cerєeєte. Spui cг te ruєinezi cвnd auzi cг Hristos cerєeєte? Ruєineazг-te mai degrabг cвnd nu dai celui ce cerєeєte! Aceasta e ruєine, aceasta e pedeapsг єi osвndг. Cerєitul Lui e semnul bunгtгюii Lui. De aceea trebuie sг ne єi lгudгm cu el. Dar nedatul tгu este semnul neomeniei tale. Dacг nu crezi acum cг, оntorcвnd spatele unui sгrac, оntorci lui Hristos spatele, vei crede atunci cвnd aducвndu-te оn faюa оntregii lumi, оюi va spune: Оntrucвt n-aюi fгcut acestora, nici Mie nu Mi-aюi fгcut! (Matei 25, 45)”. (Omilii la Matei, omilia LXXXVIII, III, оn col. PSB, vol. 23, pp. 986-987)

 

„Cвnd faci tu milostenie, tind єi Eu mвna cu sгracul єi iau banul. Eu sunt оmbrгcat оn luminг ca єi оntr-o hainг, iar numai cвt vei оmbrгca tu pe un gol, Eu оndatг simt cгldura єi Mг оncгlzesc. Mг єtii bine cг єed оn cer cu Tatгl Meu єi numai cвnd vei porni tu cгtre temniюг ca sг vezi pe cei оnchiєi, Mг vei afla acolo єezвnd оmpreunг cu cei lipsiюi єi оnchiєi. Єi de vei alerga cгtre cel bolnav, nu lipsesc de la patul lui, cг оn locul єi оn toatг lumea sunt єi Mг aflu єi le ajut celor din nevoi єi din greutгюi. Orice vei da sгracului vei vedea la Mine оnmulюindu-se. De vei bгga оn casa ta pe cel strгin єi fгrг de casг єi pe Mine mг vei lua prin el оmpreunг locuitor. Aceste trei lucruri оюi voi dгrui єi casa оюi voi pгzi єi avuюia юi-o voi adгuga єi lгcaє оn ceruri оюi voi gгti.” (Din vol. Mгrgгritarele Sfвntului Ioan Gurг de Aur, p. 171)

MILOSTENIA („sгracul оntinde mвna єi Hristos primeєte”)

 

„Cвndfacem (…) milostenie sг nu ne uitгm numai la sгracul care primeєte milostenia noastrг, ci sг ne gвndim єi la cine este Cel Ce primeєte darul pe care-l dгm noi sгracului єi a fгgгduit rгsplatг pentru ceea ce dгm”. (Omilii la Facere, omilia XXXIV, III, оn col. PSB, vol. 22, p. 9)

 

„Cвnd auzi vreun sгrac strigвnd оn stradг cu mare glas єi dai din cele puse pe masa ta celui nevoiaє, pe Stгpвnul L-ai chemat prin rob la masa ta, ai umplut-o toatг de binecuvвntгri єi оnchinвnd Domnului pвrga ei ai gгtit cгmгrilor tale foarte mare temei de umplere cu toate bunгtгюile.” (Cele dintвi omilii la Facere, cuvвntul al єaptelea, pp. 104-105)

 

„ Pot sг te оncununez єi fгrг de acestea, voiesc оnsг a-юi fi dator, ca astfel cununa sг-юi aducг oarecare curaj [280]. De aceea, deєi Eu pot a Mг hrгni singur, totuєi colind drumurile, cerвnd de pomanг єi stвnd оnaintea uєilor tale cu mвna оntinsг. Doresc a fi hrгnit de tine; te iubesc foarte mult єi de aceea doresc a sta la masa ta, dupг obiceiul celor ce iubesc; єi Mг mвndresc cг prin aceasta, ba оncг оn faюa оntregii lumi єi оn auzul tuturor, te proclam cu glas tare єi mг arгt pe Mine Оnsumi drept trofeu al tгu. ”(Omilii la Epistola cгtre Romani a Sfвntului Apostol Pavel, omilia XV, p. 302)

 

„Cг pentru sгrac оntinde Hristos dreapta Sa єi primeєte ce dai. Cel ce plouг cere de la tine puюin. Cel ce tunг єi fulgerг оюi zice sг miluieєti, Cel ce acoperг cerul cu nori ia de la tine hainг veche.” (Din vol. Mгrgгritarele Sfвntului Ioan Gurг de Aur, p. 34)

 

„Cг sгracul оntinde mвna iar Dumnezeu este Cel ce primeєte.” (Din vol. Mгrgгritarele Sfвntului Ioan Gurг de Aur, p. 72)

 

 

„Iisus оi iubea pe sгraci cu patimг: оn sгraci оl aflгm pe Iisus. Ajutвnd sгracii, pe Iisus оl ajutгm noi.” (Din vol. Bogгюiile oratorice, p. 172)

MILOSTENIA („cine pe sгrac ajutг, pe Dumnezeu оmprumutг”[281])

 

„ Cel ce miluieєte pe sгrac, spune Scriptura, оmprumutг pe Dumnezeu (Prov., 19, 17). Vezi ce оmprumut neobiєnuit єi nemaiauzit? Unul primeєte оmprumutul єi altul este obligat sг-l dea оnapoi! Dar nu numai atвt, ci єi aceea cг acest оmprumut nu aduce cu el nici nerecunoєtinюг, nici vreo altг pagubг. Dumnezeu, apoi, nu fгgгduieєte sг dea, ca aici pe pгmвnt, un procent de unu la sutг, ci de o sutг de ori mai mult decвt оmprumutul. Єi nu se mгrgineєte la atвta, ci dг atвta de mult оn viaюa de acum, iar оn veacul ce va sг fie dг viaюг veєnicг. Aici pe pгmвnt, dacг ne-ar fгgгdui cineva cг ne dг numai de douг ori cвt l-am оmprumuta, i-am da cu dragг inimг toatг averea noastrг, deєi de multe ori nerecunoєtinюa e mare єi multe sunt poftele lacomilor”. (Omilii la Facere, omilia III, VI, оn col. PSB, vol. 21, p. 54)

 

„Aici, pe pгmвnt, mulюi oameni de foarte bunг credinюг nu оntorc оmprumutul, fie din nerecunoєtinюг, fie cг sunt оmpiedicaюi de multe ori de sгrгcie. Dar cu оmprumutul pe care-l facem Stгpвnului tuturor nu se petrece lucrul acesta; оmprumutul rгmвne оntreg єi Dumnezeu ne fгgгduieєte sг ne dea aici оnapoi de o sutг de ori mai mult decвt am dat, iar оn veacul ce va sг fie ne pregгteєte viaюг veєnicг.” (Omilii la Facere, omilia III, VI, оn col. PSB, vol. 21, p. 55)

 

„Оncredinюeaz-o lui Dumnezeu! Din mвna Lui nimeni n-o poate rгpi! Nu da bani cu camгtг, cг nu єtii de-ai sг cвєtigi! Ci оmprumutг-L pe Cel Ce-юi dг o dobвnda mai mare decвt capitalul! Dг-юi banii tгi cu оmprumut acolo unde nu-i invidie, unde nu-s pвrвєi, unde nu-i viclenie, unde nu-i teamг! Оmprumutг-L pe Cel Ce n-are nevoie de nimic, dar are nevoie de dragul tгu! Оmprumutг-L pe Cel Ce hrгneєte pe toюi, dar suferг de foame, ca tu sг nu flгmвnzeєti! Оmprumutг-L pe Cel Ce s-a fгcut sгrac, ca tu sг te оmbogгюeєti! Dг-юi banii tгi cu оmprumut acolo unde nu-i moarte, ci culegi viaюг оn loc de moarte! Dobвnda aceasta оюi dг оmpгrгюia cerurilor; cealaltг, iadul”. (Omilii la Matei, omilia V, V, оn col. PSB, vol. 23, p. 73-74)

 

„… оmprumuюi pe Dumnezeu. Dumnezeu оюi iscгleєte o poliюг, spunвndu-юi: Cel ce miluieєte pe sгrac, оmprumutг pe Dumnezeu (Prov., 19, 17). Dumnezeu оюi dг arvunг єi garanюie, cu toate cг este Dumnezeu.

- Ce arvunг?

- Cele din viaюa aceasta, cele materiale, cele duhovniceєti, оncepгtura celor viitoare.

Pentru ce, dar, amвni, pentru ce pregeюi sг оmprumuюi pe Dumnezeu, cвnd ai luat de la El atвtea daruri єi cвnd mai aєtepюi atвtea”. (Omilii la Matei, omilia LXVI, V, оn col. PSB, vol. 23, p. 768)

 

„ Cel ce miluieєte pe sгrac, оmprumutг pe Dumnezeu (Pilde 19, 17). Sг оmprumutгm lui Dumnezeu milostenia, ca sг luгm de la El, оn schimb, ca rгsplatг, iubirea de oameni. Cвt de оnюelepte sunt aceste cuvinte: Cel ce miluieєte pe sгrac, оmprumutг pe Dumnezeu!

- Dar pentru ce Scriptura n-a spus: Cine miluieєte pe sгrac, dг lui Dumnezeu, ci: оmprumutг pe Dumnezeu?

- Scriptura cunoaєte lгcomia noastrг. A vгzut cг nesaюul nostru cautг sг aibг cвt mai mult. De asta n-a spus simplu: Cel ce miluieєte pe sгrac, dг lui Dumnezeu, ca sг nu socoteєti milostenia un simplu schimb de bani, ci: Cel ce miluieєte pe sгrac, оmprumutг pe Dumnezeu. Dacг Dumnezeu Se оmprumutг de la noi, оnseamnг cг Dumnezeu este datornicul nostru. Cum vrei sг-l ai pe Dumnezeu: Judecгtor sau datornic? Datornicul are respect de cel de la care s-a оmprumutat; judecгtorul оnsг nu se sfieєte de cel pe care l-a оmprumutat.

Trebuie оnsг sг vedem neapгrat єi оn alt chip pentru ce Dumnezeu a spus: Pe Mine Mг оmprumutг cel ce dг sгracului.

Dumnezeu a vгzut cг lгcomia noastrг tinde spre оnmulюirea averilor єi cг cel ce are bani nu vrea deloc sг оmprumute fгrг garanюie. Cel ce sг cu оmprumut cere sau ipotecг, sau amanet, sau girant; cu aceste trei garanюii оncredinюeazг banii sгi; fie cг primeєte amanet, fie ipotecг, fie girant. Dumnezeu a vгzut, deci, cг fгrг aceste trei garanюii nimeni nu dг cu оmprumut, nici nu se pleacг spre milг, ci se uitг numai la cвєtig; sгracul este lipsit de toate acestea; nu are ce ipoteca, cг nu posedг nimic; nu are ce amaneta, cг este gol; nu are girant, cг, din pricina sгrгciei, nimeni n-are оncredere оn el. dumnezeu vгzвnd, deci, cг sгracul se primejduieєte din pricina sгrгciei, iar bogatul se primejduieєte din pricina neomeniei, s-a pus pe El la mijloc girant pentru sгrac, zгlog pentru cel care dг оmprumut. Єi-i spune bogatului: N-ai оncredere оn el, cг-i sгrac? Оncrede-te оn Mine, cг-s bogat! Dumnezeu a vгzut pe sгrac єi a avut milг de el; a vгzut pe sгrac, єi nu l-a trecut cu vederea, ci S-a dat pe Sine chezaє pentru cel ce nu are nimic єi a stat alгturi de cel sгrman pentru multa Lui bunгtate. Despre aceastг bunгtate dг mгrturie fericitul David cвnd spune: A stat оn dreapta sгracului (Ps., 108, 30).

Cel ce miluieєte pe sгrac, оmprumutг pe Dumnezeu. Ai оncredere, spune Dumnezeu, cг pe Mine Mг оmprumuюi!

Dar ce cвєtig atвt de mare am dacг Te оmprumut pe Tine?

E cea mai mare nelegiuire sг ceri socotealг lui Dumnezeu. Totuєi, Mг plec nelegiuirii tale єi cu iubirea de oameni voi pune capгt neomeniei tale. Sг stгm, dar, de vorbг єi sг ne socotim. Cвt cвєtigi cвnd оmprumuюi pe ceilalюi oameni? Ce dobвndг le ceri? Nu-i aєa cг unu la sutг dacг ceri, e o dobвndг legalг? Dacг lгcomia юi-e mare, iei o dobвndг nedreaptг, de douг sau de trei ori mai mare. Eu оnsг am sг-юi satur lгcomia ta. Оюi voi da mai mult decвt юi-e pofta nesaюului tгu. Acopгr cu dгrnicia Mea nesaюul tгu. Pretinzi o dobвndг de unu la sutг? Eu оюi dau de o sutг de ori mai mult.

Dacг-i aєa, te оmprumut Doamne! Te оmprumut cu milostenia pe care o dau aici sгracului! Dar cвnd ai sг-mi dai оnapoi оmprumutul? Vreau sг hotгrвm condiюiile. Vreau sг оntгrim оnvoiala. Spune-mi timpul оnapoierii banilor! Hotгrгєte scadenюa!

Оntrebarea asta, mai ales, este de prisos! Cг Dumnezeu este credincios оn toate cuvintele Lui (Ps., 144, 13). Dar pentru cг un bun platnic are obiceiul єi intenюia de a mгsura timpul єi de a hotгrо ziua scadenюei, ascultг cвnd єi unde оюi va plгti datoria Cel ce S-a оmprumutat de la tine prin mвna sгracului: Cвnd va єedea Fiul Omului pe tronul slavei Lui єi va pune oile de-a dreapta Lui, єi caprele de-a stвnga Lui, va zice celor din dreapta…! Aici ia aminte cum grгieєte Datornicul cel recunoscгtor creditorului Sгu, cum оi mulюumeєte Datornicul: Veniюi, binecuvвntaюii Pгrintelui Meu, de moєteniюi Оmpгrгюia gгtitг vouг de la оntemeierea lumii. Єi pentru ce? Cг am flгmвnzit, єi Mi-aюi dat sг mгnвnc; am оnsetat, єi Mi-aюi dat sг beau; gol am fost, єi M-aюi оmbrгcat, оn temniюг єi aюi venit la Mine; bolnav am fost, єi M-aюi cercetat; strгin am fost, єi M-aюi primit (Matei 25, 31-36).” (Omiliile despre pocгinюг, omilia a єaptea, pp. 146-149)

 

„Cвtг оnюelepciune este cuprinsг оn cuvintele lui Solomon: Cel ce are milг de sгrman оmprumutг Domnului (Sol., 19, 17)! Iatг ce оmprumut nemaivгzut! Dar Cuiva єi primim оnapoi de la altcineva. Mг vei оntreba de ce nu a spus Solomon cг cel care dг milostenie sгracului dг lui Dumnezeu, ci cг Оl оmprumutг pe Dumnezeu? Ca sг nu crezi cг ceea ce primeєti de la Domnul e un lucru lipsit de o mare importanюг. Dumnezeu єtie cг suntem lacomi єi vrem sг dobвndim din ce оn ce mai multe bunuri. Cel care are bani nu vrea оn nici un chip sг оmprumute sгracului fгrг sг primeascг o asigurare cг banii оi vor fi daюi оnapoi. Aєadar, acestuia nu оi pasг de semenul sгu, ci urmгreєte numai cвєtigul. Sгracul nu poate sг punг chezгєie pгmвnt sau altceva, pentru cг nu are; nu poate gгsi pe nimeni care sг se punг zгlog pentru el, deoarece nimeni nu are оncredere оn ei. Aєadar, vгzвnd Dumnezeu pe de o parte cг sгracul este оn primejdie din pricina sгrгciei sale, єi pe de altг parte cг bogatul este оn primejdie din pricina lipsei sale de omenie. S-a pus El оnsuєi chezгєie pentru sгrac dinaintea bogatului. De aceea spune Sfвnta Scripturг: Cel ce are milг de sгrman оmprumutг Domnului.

De asemenea, ca sг dгm cu оmprumut, cгutгm un om de la care putem lua dobвndг mare. Оn schimb, lui Dumnezeu, Care ne оntoarce оnsutit ce I-am dat, nu Оi оmprumutгm din ce avem, ci оmprumutгm celor care nu ne dau nimic оnapoi, adicг patimilor noastre, care sunt lгcomia pвntecelui, slava deєartг, lгcomia, iubirea de plгceri єi multe altele. Єi spune-mi: ce anume ne dг lгcomia pвntecelui оnapoi? Ne dг numai grгsime єi greutate оn miєcare. Ce ne dг оnapoi slava deєartг? Invidie єi оndreptare оmpotriva celuilalt. Ce ne dг оnapoi iubirea de argint? Griji єi necazuri. Ce ne dг оnapoi iubirea de plгceri? Iad єi suferinюг. Iatг cine sunt cei care se folosesc de bogгюiile noastre! Iar dobвnda ce o primim оn schimb sunt nenorocirile din aceastг viaюг єi iadul din cea de dincolo.

Atunci, de ce nu dai cu оmprumut Domnului, Care оюi оntoarce sigur datoria, adгugвnd multг dobвndг? Poate pentru cг trebuie sг aєtepюi mult pвnг sг primeєti оnapoi ce ai dat. Dar sг єtii cг Domnul nu ne dг bunгtгюi numai оn cer, ci єi pe pгmвnt. Amintiюi-vг ce spune El оnsuєi: Cгutaюi mai оntвi оmpгrгюia lui Dumnezeu єi dreptatea Lui єi toate acestea (adicг bunгtгюile pгmвnteєti) se vor adгuga, vouг (Mt., 6, 33). De altfel, cu cвt trece mai mult timp de la momentul оn care am dat, pвnг cвnd primim оnapoi, cu atвt mai mare este dobвnda noastrг. Iatг de ce oamenii care оmprumutг bani, оi preferг pe cei care vor юine banii o perioadг mai lungг de timp, ca sг primeascг dobвndг mai mare Aєadar, atunci cвnd este vorba de oameni, nu numai cг nu dorim sг ni se dea оnapoi repede banii pe care i-am dat cu оmprumut, dar suntem mulюumiюi dacг aceia оntвrzie. De ce, dar, atunci cвnd este vorba de Dumnezeu, suntem atвt de mici la suflet?” (Din vol. Problemele vieюii, pp. 281-283)

 

„Cel ce miluieєte sгracul єi necгjitul, nu rupe numai zapisul pгcatelor lui, ci ia єi alt zapis de mгrturie care mгrturiseєte єi zice: Cel ce miluieєte pe sгrac, оmprumutг pe Dumnezeu. Sг dгm dar milostenia lui Dumnezeu оmprumut ca sг luгm de la Dвnsul rгsplгtirea cea de iubire de oameni, o, prea оnюelept cuvвnt, cel ce miluieєte pe sгrac, zice, оmprumutг pe Dumnezeu, dar de ce nu zice cг cel ce miluieєte sгracul dг lui Dumnezeu, ci zice оmprumutг? Єtiind Scriptura lгcomia noastrг, cunoscuse cг nesaюiul nostru pururea cautг spre lгcomie єi cere adaos, deci pentru aceea nu zice numai cel ce miluieєte sгracul dг lui Dumnezeu, ca sг nu socoteєti numai singurг darea ta єi rгsplгtirea dгrii, ci zice acela ce miluieєte sгracul оmprumutг pe Dumnezeu, ca sг audг iubitorul de dobвndг numele оmprumutгrii єi sг se plece pe sine spre milostenie, cel ce miluieєte sгracul оmprumutг pe Dumnezeu (…) trebuie sг vedem pentru care pricinг zice Dumnezeu cг cel ce miluieєte pe sгrac pe Mine Mг оmprumutг. Zice aєa pentru cг єtie lгcomia noastrг, cг tot la adaos cautг lгcomia noastrг, precum am mai zis, єi єtia cг nimeni din cei ce au bani nu vrea sг dea fгrг temei єi credinюг bunг, pentru cг cel ce оmprumutг cere rapid sau zгlog sau chezaє єi cu aceste trei tocmeli se оncrede єi dг banii, luвnd sau chezaє precum am zis sau zгlog sau zapis; deci pentru aceasta, de vreme ce єtia Dumnezeu cг fгrг de aceste trei lucruri nimeni pe nimeni nu оmprumutг, nici nu cautг la iubirea de oameni, ci numai la dobвndг cautг iar sгracul fiind pustiu de acestea toate, єi nici zгlog n-are sг dea pentru cг este gol de tot, nici nu are pe nimeni sг-i fie chezaє pentru dвnsul, pentru cг nu-l crede nimeni pentru multa sгrгcie єi lipsг ce are єi aєa pentru neomenia celui ce are bani se pune Dumnezeu pe sine la mijloc єi se fгcu sгracului chezaє, iar celui ce оmprumutг zapis, єi zice cгtre dвnsul: Nu оl vezi pe acesta cг este sгrac? Crede-mг pe mine, care sunt prea bogat! A vгzut Dumnezeu pe sгrac єi I s-a fгcut milг de dвnsul, vгzuse pe sгrac єi nu s-a fгcut a nu-l vedea єi s-a dat pe Sine zгlog pentru cel ce nu avea nimic єi ajutг celui lipsit pentru bunгtatea Lui cea multг. Cel ce miluieєte pe sгrac, оmprumutг pe Dumnezeu; ai nгdejde єi nu te teme, cг pe mine mг оmprumuюi; dar ce voi dobвndi dacг te оmprumut pe tine? Cu sutele оюi dau єi-юi dau єi viaюa de veci. ” (Din vol. Mгrgгritarele Sfвntului Ioan Gurг de Aur, p. 35)