LUMEA (alipirea sufletului de lucrurile lumii)

 

„Nimic nu ne pierde, nu ne aruncг aєa de uєor оn prгpastie єi nu ne face sг pierdem aєa de repede bunгtгюile cele viitoare ca lipirea sufletului nostru de lucrurile cele pieritoare; єi nimic nu ne face sг ne bucurгm єi de unele єi de altele ca alegerea bunгtгюilor celor viitoare оnaintea tuturor celor pгmвnteєti. Hristos a spus: Cгutaюi оmpгrгюia lui Dumnezeu єi toate acestea se vor adгuga vouг (Matei 6, 33). Darchiar dacг nu ni s-ar adгuga acestea, n-ar trebui sг dorim aєa bunurile cele trecгtoare. Alegвndu-le, dar, pe cele nepieritoare, ni se adaugг єi cele pieritoare. Єi nici aєa unii nu se lasг convinєi, ci se aseamгnг cu niєte pietre nesimюitoare; urmгresc umbre de plгcere”. (Omilii la Matei, omilia LXVIII, III, оn col. PSB, vol. 23, p. 785)

 

„Un atlet, care luptг sг fie оncununat, nu vrea sг stea degeaba єi sг trвndгveascг; un negustor, care cвєtigг de pe urma negoюului pe mare, nu doreєte sг stea fгrг lucru. Aєadar єi noi, de vom gusta cum trebuie din roadele cele duhovniceєti, nu vom mai socoti cг sunt ceva lucrurile de pe lumea aceasta, pentru cг vom fi stгpвniюi, da, de o prea bunг beюie, de dorinюa bunгtгюilor celor viitoare. Sг gustгm, dar, din rodurile cele duhovniceєti, ca sг scгpгm єi de zgomotul celor din lumea aceasta єi sг avem parte єi de bunгtгюile cele viitoare...” (Omilii la Matei, omilia LXXIV, V, оn col. PSB, vol. 23, p. 847)

 

„Precum copiii mici n-au dorinюг decвt dupг jucгrii, pentru animale, maimuюe єi nu sunt оn stare sг se gвndeascг la nimic serios, la nimic mare; cel ce se dг adevгratei filosofii nu va face nici un caz de lucruri prezente. El nu va dori sг le dobвndeascг, sau sг i le dea alюii.” (Comentar la Evanghelia de la Ioan, omilia LXXI, 2, p. 362)

 

„Єi cum spinii, ori din ce parte i-ai lua, оnюeapг pe cel ce-i ia; la fel, lucrurile din aceastг lume, оn orice fel le-ai lua, оntunecг єi fac rгu celui ce le ia єi le юine оn mвinile sale. Dar nu este aєa cu bunurile duhovniceєti: asemenea unei pietre preюioase, оn orice parte le-ai оntoarce єi le-ai privi, ele bucurг privirea.” (Comentar la Evanghelia de la Ioan, omilia LXXXVIII, 3, p. 473)

 

,,Iar pricina tuturor acestor rele este alipirea celor de aici єi gвndirea numai la viaюa aceasta, din care pricinг єi se fac niєte astfel de oameni plini de nemulюгmiri єi scвrbe de tot felul. Chiar de le-ai spune ceva plгcut, totuєi frica ce o au este de ajuns spre a le rгpi orice оnceput de veselie, єi оncг fiind оn viaюг ei au єi murit. Dar dacг necredincioєii pгtimesc de acestea, nu este nimic de mirare; cвnd оnsг pгtimesc cei ce s-au оnvrednicit de atвtea taine, єi au filosofat atвtea оn cugetul lor pentru viaюa cea viitoare, єi оncг totuєi se оncвntг cu cele de aici, apoi de ce iertare mai pot fi vrednici?

Deci de unde oare vine cг se оncвntг unii cu cele de aici? De la a se dezmierda, a-єi оngrгєa trupul, de la a-єi moleєi sufletul єi a face greoaie povara, de unde apoi єi оntunericul se face mare оnaintea ochilor lor, єi perdeaua groasг. Оn dezmierdare tot ce este mai bun este robit єi ce este mai rгu stгpвneєte; cгci sufletul este orbit єi tras din toate pгrюile ca schilodit aєa zicвnd, iar rгul duce єi poartг trupul omului оn toate pгrюile, silindu-l a sta оn rвndul dobitoacelor.” (Comentariile sau Tвlcuirea Epistolei оntвi cгtre Corinteni, omilia XXXIX, p. 432)

 

„Cгci, оntr-adevгr, nimic nu este mai fricos decвt cel alipit de cele pгmвnteєti. Un astfel de om trгieєte viaюa lui Cain, tremurвnd оn fiece clipг. Єi ce spun eu de morюi, єi pagube, єi piedici, єi ciocoinicii, єi mгguliri? De vreme ce el єi fгrг de acestea se teme de mii de prefaceri. Lada poate geme de aurul din ea, dar sufletul nu s-a izbгvit de frica sгrгciei. Єi cu drept cuvвnt, cгci ca de niєte lucruri putrede єi nestatornice оєi prinde ancora, єi chiar dacг nu el оnsuєi suferг vreo prefacere, totuєi vгzвnd la alюii acea prefacere, el s-a єi pierdut, de vreme ce mare este frica ce-l stгpвneєte, mare este єi nebгrbгюia lui.

Un asemenea om este lipsit de оndrгznealг nu numai оn faюa primejdiilor, ci єi faюг de toate celelalte. Cвnd, de pildг, va cгdea оn pofta averilor, el nu lea­pгdг nгvala aceasta ca un bгrbat slobod, ci ca єi un rob cumpгrat cu bani toate le face, robind poftei urвcioase a iubirii de argint ca єi unei stгpвne. De ar ve­dea vreo fatг frumoasг, de оndatг se pituleazг, fiind prins de dвnsa, єi ca un cвine turbat umblг dupг desfrвnгri, оn vreme ce ar trebui sг facг cu totul dimpotrivг.” (Tвlcuiri la Epistola a doua cгtre Corinteni, omilia VII, pp. 81-82)

 

„Dacг eєti creєtin, cetatea ta nu e pe lumea aceasta. Meєterul єi clгditorul cetгюii noastre e Dumnezeu: chiar de am cuprinde tot pгmвntul, nu suntem decвt oaspeюi єi colindгtori ai оntregu­lui (pгmвnt). Оn cer suntem trecuюi la carte; acolo suntem cetгюeni. Sг nu facem ca pruncii care dispreюuiesc cele mari єi se minuneazг de cele mici.” (Predicile despre statui, Partea a II-a, predica a XVII-a, p. 132)

 

,,Pe nimeni dintre noi, iubite, оncг nu ne-a cuprins dorinюa bunгtгюilor cereєti, aєa cum ar trebui sг ne cuprindг. Dacг ne-ar fi cuprins aceastг dorinюг, am socoti umbrг єi fum toate cele ce par anevoioase. Cel care le admirг pe cele prezente, niciodatг nu va fi оnvrednicit de contemplarea bunгtгюilor cele viitoare; dar cel care le dispreюuieєte єi socoteєte cг toate nu au mai multг valoare decвt umbra єi visul, va dobвndi iute єi bunгtгюile cele mari єi duhovniceєti. Cвnd binele acesta, adicг dispreюul celor prezente, cuprinde cu adevгrat sufletele oamenilor, atunci el are tot atвta putere de distrugere asupra rгutгюilor pe cвtг putere are focul asupra spinilor; chiar dacг sufletul unui om ar fi оnгbuєit de nenumгrate rгutгюi, chiar dacг l-ar strвnge pгcatele cu multe legгturi, chiar dacг l-ar arde cumplit flacгra poftelor, chiar dacг l-ar оmpresura cumplit zgomotul celor trecгtoare, totuєi, ca printr-un bici usturгtor, binele acesta va izgoni оndatг єi cu desгvвrєire toate aceste rгutгюi єi le va оndepгrta din suflet.” (Despre cгinюг (I), 7, оn vol. Despre mгrginita putere a diavolului. Despre cгinюг…, p. 75)

 

,,Cel care admirг lucrurile din lumea aceasta nu va fi оnvrednicit niciodatг de contemplarea celor viitoare; pe cвnd cel care le dispreюuieєte pe cele din lume єi socoteєte cг nu sunt оntru nimic mai de preю decвt umbra єi visul, va dobвndi оndatг bunurile cele mari єi duhovniceєti. Noi nu arгtг, copiilor noєtri bogгюia care se potriveєte bгrbaюilor decвt atunci cвnd оi vedem cг au ajuns bгrbaюi єi dispreюuiesc toate jocurile copilгreєti; atвta vreme cвt mai preюuiesc jocurile copilгreєti, nu-i socotim vrednici de bogгюiile cuvenite bгrbaюilor. Tot astfel єi sufletul: atвta vreme cвt nu cautг sг dispreюuiascг lucrurile mгrunte єi vremelnice din viaюг, nu va putea sг admire pe cele din ceruri; єi contrariul: atвta vreme cвt le admirг pe acestea, nu va putea sг nu-єi rвdг de cele de pe pгmвnt. Acest lucru оl spunea єi Fericitul Pavel; deєi cuvintele sale au fost spuse despre оnvгюгturile de credinюг, totuєi pot fi privite ca fiind spuse єi despre оnvгюгturile morale єi despre darurile Duhului Sfвnt. Omul trupesc, spune Pavel, nu primeєte cele ale Duhului lui Dumnezeu (I Corinteni 2, 14). (Despre cгinюг (II), оn vol. Despre mгrginita putere a diavolului. Despre cгinюг…, p. 93)

 

LUMEA („lumea оntreagг zace sub puterea celui rгu”)

 

„Cea mai mare parte a lumii s-a dat pe sine sub stгpвnirea diavolului.” (Comentariile sau explicarea Epistolei a doua cгtre Timotei, omilia VIII, p. 97)

 

LUMEA („lumea s-a rгstignit pentru mine єi eu pentru lume”)

 

„ Prin care lumea s-a rгstignit pentru mine єi eu lumii. Prin cuvвntul lume el оnюelege aici nu cerul, nici pгmвntul, ci lucrurile pгmвnteєti, lauda de la oameni, pompa, slava, bogгюia єi toate celelalte ce se cred strгlucite. Acestea toate, zice, sunt moarte pentru mine. Astfel trebuie sг fie creєtinul єi o astfel de voce trebuie sг pronunюe оntotdeauna. Єi оncг nu se mulюumeєte cu modul de mortificare de mai оnainte, ci adaugг єi un altul, zicвnd: єi eu lumii, fгcвnd aluzie la o оndoitг mortificare, ca єi cum ar fi zis: єi acelea sunt pentru mine moarte єi eu pentru dвnsele, єi nici cг pot a mг birui sau a mг lua оn stгpвnire; єi ele sunt moarte, єi nici eu nu le doresc. Nimic nu este mai fericit ca aceastг mortificare, єi numai ea este temelia vieюii fericite.” (Comentariile sau Explicarea Epistolei cгtre Galateni, p. 125)

 

 

,,Fericitul Pavel; deєi trгia оn mijlocul oraєelor, era tot atвt de departe de toate cele care-l оnconjurau pe cвt de departe stг, noi de trupurile morюilor. Prin cuvintele sale: Pentru mine lumea este rгstignitг (Galateni 6, 14), aratг tocmai aceastг оndepгrtare faюг de toate cele din lume. Mai bine spus оnsг, nu vгdeєte numai aceastг negrijг, ci єi alta asemгnгtoare, оncвt lipsa de grija mai sus amintitг este dublг. Pavel n-a spus numai: Pentru mine lumea este rгstignitг, єi apoi a tгcut, ci a continuat єi a arгtat єi o altг оndepгrtare, spunвnd: Єi eu pentru lume (Galateni 6, 14). Adвncг este aceastг filosofie de a socoti moartг lumea, dar mai adвncг єi cu mult mai adвncг filosofie este de a fi tu оnsuюi mort faюг de lume! Ceea ce a arгtat Pavel prin aceste cuvinte are acest оnюeles: Pavel spune cг оndepгrtarea dintre el єi lucrurile оnconjurгtoare din lumea aceasta nu este cвt depгrtarea dintre vii єi morюi, ci este atвt de mare cвt este depгrtarea dintre morюi єi morюi. Оntr-adevгr, omul viu, chiar dacг nu-l mai doreєte pe cel mort, totuєi simte ceva la vederea mortului, fie minunвndu-se de frumuseюea єi tinereюea lui, fie avвnd milг de el єi lгcrimвnd. Un mort оnsг nu are nici aceastг legгturг єi dispoziюie sufleteascг faюг de alt mort.” (Despre cгinюг (II), оn vol. Despre mгrginita putere a diavolului. Despre cгinюг…, p. 91)