LUMEA (perisabilitatea lucrurilor din lume)

 

„Sг mergem оn morminte! Aratг-mi pe tatгl tгu! Aratг-mi pe soюia ta! Unde-i cel ce se оmbrгca cu haine de aur? Unde-i cel ce plimba cu trгsura? Unde-i cel ce era оnconjurat de ostaєi, cel ce purta centurг, cel strigat de crainici? Unde-i cel ce pe unii оi ucidea, iar pe alюii оi arunca la оnchisoare? Unde-i cel ce ucidea pe cine voia єi slobozea pe cine voia? Nu vгd decвt oase, viermi, pгianjeni. Toate acelea pгmвnt, toate acelea basm, toate umbrг єi vis, o simplг povestire, o zugrгvealг; dar, mai bine spus, nici zugrгvealг. De-ar fi zugrгvealг, am vedea-o оntr-un tablou. Dar nici tablou nu-i. Єi dacг nenorocirea s-ar mгrgini la atвta! Dar nu! Onorurile, desfгtarea, luxul, strгlucirea sunt umbrг єi cuvinte; odraslele lor оnsг nu mai sunt nici umbrг, nici cuvinte, ci rгmвn єi trec cu noi dincolo єi vor fi cunoscute de toюi; rгpirile, lгcomiile, desfrвnгrile, adulterele, nenumгratele lor pгcate; nu sunt zugrгvite оntr-un tablou, nici pe cenuєг, ci scrise sus; єi cuvintele єi faptele! Cu ce ochi ne vom uita la Hristos?”. (Omilii la Matei, omilia LXXVI, V, оn col. PSB, vol. 23, p. 869)

 

LUMEA (efemeritatea ei)

 

„Aєa sunt toate cele omeneєti, toate cele trupeєti; nici n-au apucat sг vinг, cг єi zboarг. Aєa e desfгtarea, aєa e slava omeneascг, aєa e puterea, aєa e bogгюia, aєa e fericirea acestei vieюi! Nu au nimic trainic, nimic statornic, nimic nemiєcat. Trec mai repede ca apa rвurilor єi lasг pustii єi goi pe cei оndrгgostiюi de ele. Cele duhovniceєti, оnsг, nu sunt aєa; sunt trainice, statornice, neschimbгtoare, оntinse cвt toatг veєnicia. Nu este, oare, o mare nebunie sг schimbi pe cele statornice cu cele nestatornice, pe cele veєnice cu cele vremelnice, pe cele ce rгmвn necontenit cu cele ce zboarг, pe cele ce ne aduc оn veacul ce va sг fie multг desfгtare cu cele care ne pricinuiesc acolo mare osвndг?” (Omilii la Facere, omilia I, IV, оn col. PSB, vol. 21, pp. 36-37)

 

„Suntem atвt de trвndavi, оncвt preferгm оntotdeauna pe cele vremelnice оn locul celor veєnice, preferгm pгmвntul оn locul cerului, pe cele care zboarг оnainte de a se ivi оn locul celor care nu pot avea sfвrєit niciodatг”. (Omilii la Facere, omilia XXXI, VII, оn col. PSB, vol. 21, p. 406)

 

,,Cвnd este vorba de lucruri prisoselnice, apoi rгmвneюi ca pironiюi de acestea єi, lгsвnd adevгrul, voi alergaюi dupг umbre єi dupг visuri. Єi poate nu sunt umbre єi visuri toate cele de aici, ba єi mai rele decвt umbra? Cгci mai оnainte de a se arгta, ele zboarг, єi mai оnainte de a zbura, fac mult vuiet, ba оncг mai mult vuiet decвt plгcere. Chiar dacг ar aduna aici cineva mii de averi, totuєi trecвnd noaptea de acum, se va duce gol de aici, єi cu drept cuvвnt, fiindcг єi cei ce se оmbogгюesc prin vis, sculвndu-se din aєternut, nimic nu mai au din cele ce credeau cг au pe cвnd dormeau.” (Comentariile sau Tвlcuirea Epistolei оntвi cгtre Corinteni, omilia XXXVI, p. 394)

 

„Cгci ce sunt oare toate lucrurile omeneєti? Югrвnг єi cenuєг, єi ca praful ce-l spulberг vвntul, fum єi umbrг frunzг purtatг de vвnt єi floare, vis, єi poveste, єi mit, vвnt єi aer uєurel, panг ce zboarг оn vвnt, zefir ce trece repede єi poate ceva оncг mai mic de cвt toate acestea.” (Comentariile sau Explicarea Epistolei cгtre Evrei, omilia IX, pp. 154-155)

 

„Spune-mi, te rog, ce lucru este statornic оn lume? Bogгюia adeseori nu dгruieєte nici pвnг la lгsarea serii. Dar slava? Ascultг ce spune un drept: Viaюa mea trece mai repede decвt iuюeala unui alergгtor (Iov 9, 25). Dupг cum alergгtorii o iau din nou la fugг оnainte de a se opri, tot astfel єi slava zboarг оnaite de a ajunge.” (C гtre acelaєi Teodor, 3, оn vol. Despre Feciorie, Apologia vieюii monahale, Despre creєterea copiilor…, pp. 382-383)

 

„Umbrг єi mai puюin decвt o umbrг sunt toate cele din viaюг; sunt pline de multe temeri, de multe primejdii єi de cea mai cumplitг robie. Sг nu pierzi cumva єi viaюa aceasta, єi pe cealaltг, cвnd poюi, dacг ai vrea, sг le cвєtigi pe amвndouг. Pavel ne оnvaюг cг aceia care trгiesc оn Hristos cвєtigг єi viaюa de aici.” (C гtre acelaєi Teodor, 5, оn vol. Despre Feciorie, Apologia vieюii monahale, Despre creєterea copiilor…, p. 387)

 

,,Ce ar putea fi mai nimicnic decвt acestea care, mai оnainte de a se arгta, pier, care niciodatг nu sunt statornice, ci trec atвt de repede pe lвngг cei ce se agitг pentru ele? Cгci, dupг cum niciodatг roata carului nu rгmвne nemiєcatг оn jurul axului, ci оn continuu se оnvвrte єi se miєcг, acelaєi punct fiind cвnd sus, cвnd jos, aєa este єi cu lucrurile. Uєor de schimbat sunt lucrurile omeneєti єi grabnicг le este cгderea єi nu au nimic statornic єi nemiєcat, ci toate sunt lesne de abгtut єi au multг tragere spre cele potrivnice firii. Aєadar, cine sunt mai de rвs decвt aceia care cascг gura єi se pironesc de cele trecгtoare єi le socotesc pe acestea mai de cinste decвt cele ce fiinюeazг neоncetat єi rгmвn pururea?

De aceea єi proorocul, osвndindu-i foarte pe cei ce se agitг pentru ele, zice: Le-au socotit ca statornice єi nu ca pe unele ce fug (Am., 6, 5). Vezi cum printr-un singur cuvвnt a vrut sг le оnfгюiєeze nimicnicia lor? Nu a zis: ca pe unele ce se duc, nici ca pe unele ce se schimbг, nici ca pe unele ce trec. Dar cum? Ca pe unele ce fug, vrвnd sг arate repeziciunea lor єi multa єi grabnica lor schimbare єi sг ne оnveюe pe noi ca niciodatг sг nu tindem cгtre cele vгzute, ci numai cгtre cele pe care Dumnezeu le fгgгduieєte sг dorim єi sг оndrгznim.” (Urгrile de bun venit ale aceluiaєi єi lauda celor care au venit din оmprejurimile Antiohiei, оn vol. Cateheze baptismale, pp. 124-125)

LUMEA (sfвrєitul lumii)

 

„Cea mai mare parte din semnele sfвrєitului lumii s-au оmplinit: Evanghelia s-a propovгduit оn оntreaga lume, au fost rгzboaie, cutremure, foamete; aєa cг nu mai este mult pвnг la sfвrєit. Nu vezi semnele? Єi acesta este chiar cel mai mare semn. Nici cei de pe timpul lui Noe n-au vгzut semnele prevestitoare ale prгpгdului aceluia, ci continuau sг joace, sг mгnвnce, sг se оnsoare єi sг-єi facг treburile lor obiєnuite; єi au fost surprinєi aєa de pedeapsa aceea оnfricoєгtoare. La fel єi cei din Sodoma; se desfгtau єi nu se sinchiseau de cele ce se petreceau оn jurul lor єi au fost fгcuюi scrum de fulgerele coborвte atunci din cer.

Gвndindu-ne, dar, la toate acestea, sг ne pregгtim pentru plecarea noastrг din lumea aceasta. Chiar dacг nu va veni acum sfвrєitul lumii, dar sfвrєitul fiecгruia, bгtrвn sau tвnгr, bate la uєг”. (Omilii la Matei, omilia XX, VI, оn col. PSB, vol. 23, pp. 270-271)

 

„Apoi iarгєi, pentru ca ucenicii sг nu-L mai оntrebe, a adгugat: Privegheaюi, deci, cг nu єtiюi оn care ceas vine Domnul vostru. N-a spus: Nu єtiu, ci: Nu єtiюi. Cвnd era aproape sг le spunг ceasul venirii Sale, Hristos Se opreєte єi iarгєi оi depгrteazг de оntrebare, pentru cг vrea sг-i facг sг fie necontenit pregгtiюi. Le spune: Privegheaюi!, arгtвndu-le cг nu le spune ziua єi ceasul venirii Sale, tocmai pentru a priveghea.

Aceea sг cunoaєteюi, cг dacг ar єti stгpвnul casei la ce strajг din noapte vine farul ar priveghea єi n-ar lгsa sг-i spargг casa. De aceea єi voi fiюi gata cг оn ceasul оn care nu gвndiюi Fiul Omului va veni (Matei 24, 43-44).

De aceea le spune sг privegheze, ca sг fie totdeauna gata; de aceea le spune: Atunci va veni, cвnd nu vг aєteptaюi; voieєte sг fie totdeauna gata de luptг, sг fie totdeauna virtuoєi. Cu alte cuvinte spune aєa: Dacг cei mai mulюi oameni ar єti cвnd mor, negreєit cг s-ar strгdui оn ceasul acela.

Dar pentru ca oamenii sг nu se strгduiascг numai pentru ziua aceea, Domnul nu spune nici ziua cea de obєte a sfвrєitului lumii, nici ziua morюii fiecгruia, pentru cг vrea ca oamenii sг o aєtepte totdeauna, pentru ca totdeauna sг se strгduiascг. Aceasta e pricina cг e necunoscut sfвrєitul vieюii fiecгruia din noi”. (Omilii la Matei, omilia LXXVII, II, оn col. PSB, vol. 23, pp. 875-876)

 

,, Nu va trece neamul acesta pвnг ce toate aceste se vor оntвmpla. Ce оnюelege El prin toate acestea? Atвt cele ce privesc Ierusalimul, rгzboaiele, foametea, ciuma, cutremurele de pгmвnt, hristoєii cei amгgitori, profeюii cei mincinoєi, rгspвndirea Evangheliei оn toatг lumea, cвt єi celelalte numгrate mai sus, care se vor sгvвrєi pвnг la a doua venire a lui Hristos. Dar atunci, cum putea El sг zicг: neamul acesta? El prin aceasta nu оnюelege pe cei ce trгiau atunci, ci neamul credincioєilor; cгci Sfвnta Scripturг оntrebuinюeazг zicerea neam nu numai spre a arгta o єtiutг perioadг de timp, ci spre a rosti felul єi chipul cucerniciei єi al purtгrii, ca Psalmistul cвnd zice: Acesta este neamul celor ce-l cautг pe Dumnezeu (Ps. 23, 6). Hristos voieєte sг spunг, cг Ierusalimul va pieri єi o mare parte din iudei se vor prгpгdi, dar neamul celor credincioєi va rгmвne, nu se va birui de foamete єi de ciumг, de cutremure єi de rгzboaie, de profeюii cei mincinoєi єi de amгgitori. Оn sfвrєit, spre a-i оntгri єi mai mult оn credinюг, El adaugг: Cerul єi Pгmвntul vor trece, iar cuvintele Mele nu vor trece, adicг mai degrabг se va nimici cerul єi pгmвntul, cu toatг tгria lor cea mare, decвt sг nu se оmplineascг ceva din cuvintele Sale. El cu aceasta voieєte sг arate, totodatг, cг Biserica, pe care El a оntemeiat-o, este mai оnaltг єi mai trainicг decвt pгmвntul, iar El este Plгsmuitorul a toatг lumea, Domnul єi Stгpвnul cerului єi al pгmвntului.” (Cuvвntare despre Evanghelia de la Matei, оn vol. Omilii la Postul Mare…, pp. 116-117)

 

„Sг presupunem cг sfвrєitul lumii va fi dupг douгzeci de ani, dupг treizeci, dupг o sutг; ei, єi ce ne foloseєte? Sfвrєitul vieюii fiecгruia din noi nu este oare sfвrєit? Єi de ce mai ispiteєti, de ce te mai trudeєti оn zadar, pentru ca sг єtii despre sfвrєitul obєtesc?” (Comentariile sau Explicarea Epistolei I cгtre Tesaloniceni, omilia IX, оn vol. Comentariile sau Explicarea Epistolei cгtre Coloseni, I єi II Tesaloniceni, p. 250)

 

„Multe lucruri vrem sг le aflгm єi sг le оnюelegem, dar mai ales vremea cвnd va veni sfвrєitul lumii.Apostolul Pavel pentru a potoli aceastг nepotrivitг preocupare a noastrг, scrie оntr-o epistolг de-a lui: Iar despre ani єi despre vremi, fraюilor, nu aveюi nevoie sг vг scriem noi, cгci voi оnєivг єtiюi bine cг precum, un fur noaptea, aєa vine ziua Domnului (I Tesaloniceni 5, 1-2).

Adicг ce vom cвєtiga dacг єtim cвnd va fi a doua venire a Domnului? Spuneюi-mi. Sг ne оnchipuim cг va veni dupг douгzeci de ani, sau dupг treizeci, sau dupг o sutг. Ce оnsemnгtate poate avea asta pentru noi? Nu cumva pentru fiecare dintre noi sfвrєitul nu vine odatг cu moartea lui? Aєadar de ce-юi faci dureri de cap єi te chinui sг afli despre sfвrєitul lumii? Din pгcate, оnsг, aєa cum se оntвmplг єi оn multe alte оmprejurгri, cвnd suntem nepгsгtori faюг de lucrurile care ne privesc direct єi ne оndeletnicim cu treburile altora, nesocotind problemele noastre єi оngrijindu-ne de cele strгine, la fel єi оn cazul acesta; оn loc ca fiecare sг se intereseze de sfвrєitul lui, vrem sг aflгm оn de-amгnunt cum єi cвnd va veni sfвrєitul obєtesc al tuturor?” (Din vol. Problemele vieюii, p. 89)

 

„Iar cвnd оncep a vorbi, a grгi despre sfвrєitul lumii, оmi vine fricг єi mг cutremur, cг toate minunile Domnului sunt mari єi оnfricoєгtoare єi slгvite, iar taina sfвrєitului єi a doua Lui venire оntrec cuvвntul єi mintea єi gвndul єi trece peste toatг povestirea єi оnspгimвnteazг tot auzul.” (Din vol. Mгrgгritarele Sfвntului Ioan Gurг de Aur, p. 180)

 

„Cг ia spune-mi, ce cвєtig avem sг єtim cвnd va fi sfвrєitul єi terminarea lumii acesteia? Oare fi-va dupг douгzeci sau cincizeci sau cinci sute de ani? Ce folos ne dг nouг aceasta? Nimic, cг au doarг nu este terminarea єi sfвrєitul vieюii la tot omul, moartea?” (Din vol. Mгrgгritarele Sfвntului Ioan Gurг de Aur, p. 114)

 

LUPTA DUHOVNICEASCГ

„Lupta noastrг nu este оmpotriva sвngelui єi trupului, ci, оmpotriva оncepгtoriilor, оmpotriva stгpвniilor, оmpotriva stгpвnitorilor lumeєti ai оntunericului veacului acestuia, оmpotriva duhurilor rгutгюilor din vгzduhuri (Efes., 6, 12). Sг nu socotiюi, ne spune Pavel cu alte cuvinte, cг ne stг оn faюг o luptг uєoarг; nu avem de luptat cu semeni de-ai noєtri єi nici armele de luptг nu ne sunt egale. Suntem оmbrгcaюi cu trup єi ni s-a poruncit sг luptгm cu puteri fгrг de trup! Dar sг nu vг temeюi! Da, e neegalг lupta, dar puterea armelor noastre este mare! Aproape cг a spus: Pentru cг єtiюi cine sunt vrгjmaєii, nu vг pierdeюi curajul, nici nu єovгiюi оn faюa luptei, ci luaюi armura lui Dumnezeu pentru a putea sta оmpotriva uneltirilor diavolului (Efes., 6, 11).”(Omilii la Facere, omilia III, V, оn col. PSB, vol. 21, p. 53)

 

„Multe sunt uneltirile lui, multe cгile lui, prin care оncearcг sг punг piedicг celor mai trвndavi! De aceea trebuie sг cunoaєtem bine uneltirile lui ca sг scгpгm de laюurile lui єi sг nu-i lгsгm nici o portiюг de intrare. Sг ne pгzim bine limba, sг punem strajг ochilor, sг ne curгюim mintea єi sг fim totdeauna gata de luptг, ca єi cum ar nгvгli asupra noastrг o fiarг sгlbaticг ce оncearcг sг ne vatгme. Pentru asta єi Pavel, sufletul acela care a ajuns pвnг la cer, dascгlul neamurilor, limba оntregii lumi, cel care a fгcut єi a gвndit totul pentru mвntuirea ucenicilor sгi, dupг ce a spus luaюi armura lui Dumnezeu, a adгugat iarгєi, pentru a ne оntгri din toate pгrюile єi a ne face nebiruiюi, grгind aєa: Staюi, deci, tari, оncingвndu-vг mijlocul cu adevгrul єi оmbrгcвndu-vг cu platoєa credinюei єi оncгlюaюi-vг picioarele оntru gгtirea Evangheliei pгcii, luвnd peste toate pavгza credinюei, cu care veюi putea stinge toate sгgeюile cele aprinse ale vicleanului; luaюi єi coiful mвntuirii єi sabia Duhului, care este cuvвntul lui Dumnezeu (Efes., 6, 14-17).Ai vгzut cг ne-a оnarmat toate mгdularele? Єi ca єi cum ar fi avut de gвnd sг ne trimitг la luptг, aєa, mai оntвi ne-a оncins cu cingгtoarea, ca sг ne fie uєor drumul, apoi ne-a dat platoєa, ca sг nu fim rгniюi de sгgeюi; apoi ne-a asigurat picioarele єi оn sfвrєit ne-a оntгrit din toate pгrюile cu credinюa”. (Omilii la Facere, omilia III, V, оn col. PSB, vol. 21, pp. 53-54)

 

„Lupta aceasta nu este оmpotriva sвngelui єi trupului, ci оmpotriva puterilor celor netrupeєti, de aceea nici nu ne-a dat arme trupeєti, ci toate duhovniceєti єi aєa de strгlucitoare, ca demonul acela viclean sг nu poatг suferi nici strгlucirea lor.

Оnarmaюi dar cu niєte arme ca acestea, sг nu ne temem de luptг, nici sг fugim de оncгierare, dar nici sг trвndгvim! Dupг cum dacг suntem treji, demonul acela viclean nu biruie nicicвnd puterea armelor noastre – єi dacг voiam puteam sг-i facem netrebnice armele lui – tot aєa dacг ne trвndгvim, armele nu ne sunt de nici un folos, pentru cг duєmanul mвntuirii noastre ne privegheazг necontenit єi face orice оmpotriva mвntuirii noastre. Sг ne оntrarmгm, dar, de pretutindeni! Sг fim cu luare aminte la cuvintele pe care le rostim; sг ne ferim de faptele care pot sг ne vatгme, єi odatг cu оnfrвnarea de la bucate єi cu celelalte fapte bune, sг fim darnici єi cu cei sгraci, cunoscвnd cвtг rгsplatг ne stг оnainte dacг ajutгm pe cei nevoiaєi.” (Omilii la Facere, omilia III, V, оn col. PSB, vol. 21, p. 54)

 

„Dar dacг suntem cu mintea treazг, cu harul lui Dumnezeu, pe nimeni nu poate birui (duєmanul mвntuirii noastre – n.n.) ”. (Omilii la Facere, omilia IV, I, оn col. PSB, vol. 21, p. 57)

 

„… dacг ne оntгrim necontenit cu ele (armele noastre cele duhovniceєti – n.n.) toate mгdularele, nici una din sгgeюile slobozite de vrгjmaє nu poate sг ne-atingг, ci se оntorc la el fгrг sг ne fi fгcut ceva; cг harul lui Dumnezeu ne face mai tari decвt oюelul; єi, dacг voim, ne face desгvвrєit nebiruiюi. Dupг cum cel care izbeєte оn oюel nu vatгmг oюelul cu nimic, ci el оєi iroseєte propria-i putere, iar cel care loveєte cu picioarele оn bolduri оєi umple de sвnge picioarele lui, tot aєa va fi єi cu noi єi cu vrгjmaєul mвntuirii noastre, dacг ne оntгrim necontenit cu armele date nouг de harul Sfвntului Duh. Atвt de mare e puterea lor, cг vrгjmaєul nu poate оnfrunta nici strгlucirea lor, ci i se orbesc privirile din pricina strгlucirii slobozitг de ele. Cu aceste arme, vг rog, sг ne оntгrim necontenit…”. (Omilii la Facere, omilia IV, II, оn col. PSB, vol. 21, pp. 57-58)

 

„Єtiind, dar, cг trebuie sг fim gata de luptг toatг viaюa noastrг, sг ne оnarmгm оn aєa fel ca єi cum am avea pe vrгjmaє necontenit оn faюa noastrг єi ne-ar pвndi neоncetat, cг doar-doar, aюipind puюin, i-am da prilej sг ne atace”. (Omilii la Facere, omilia V, I, оn col. PSB, vol. 21, pp. 68-69)

 

„Cг єi pe acesta (pe diavol – n.n.) smerindu-l l-a pogorвt sub picioarele noastre єi a fгcut sг-i putem zdrobi capul. Oare nu o aratг aceasta Hristos prin cuvintele: Veюi cгlca peste єerpi єi peste scorpii (Luca, 10, 19), a adгugat: єi peste toatг puterea vrгjmaєului (Luca, 10, 19)”. (Omilii la Facere, omilia XVII, VII, оn col. PSB, vol. 21, p. 200)

 

„Оnceteazг, oare, cвndva lupta aceasta? Are, oare, vreme hotгrвtг de atac? Nu! Totdeauna trebuie sг fim treji, totdeauna cu luare aminte; rгgaz n-avem niciodatг, cг nici nu este o vreme hotгrвtг, cвnd duєmanul ne atacг єi nгvгleєte peste noi”. (Omilii la Facere, omilia XXII, VII, оn col. PSB, vol. 21, p. 271)

 

„Dupг cum ne vatгmг єi lucrurile de nimic, dacг nu bгgгm de seamг, tot aєa, dacг voim sг fim cu luare aminte, nimic nu ne poate vгtгma rвvna, chiar de-ar fi mii cei care ne trag spre pгcat, aєa precum nici pe dreptul acesta nimic nu l-a putut оndepгrta de facerea virtuюii, deєi erau atвюia pгcгtoєi. Nimeni, dar, sг nu dea vina pe altul, sг nu spunг cг alюii sunt de vinг, ci toatг vina s-o punг pe seama trвndгviei lui. Dar pentru ce spun eu sг nu dea vina pe alюii? Nici pe diavol sг nu-l creadг nimeni cг-i оn stare sг оmpiedice pe cineva a merge pe calea virtuюii! Da, diavolul poate оnєela, poate pune piedici celor trвndavi, dar nu poate opri, nu poate sili! Єi lucrul acesta оnsгєi viaюa ni-l aratг! Cвnd vrem sг fim cu luare aminte asupra noastrг оnєine, suntem atвt de tari, cг, chiar de-ar fi mulюi care sг ne оndemne pe calea pгcatului, nu le luгm оn seamг sfatul, ne astupгm urechile cвnd ne оnvaюг rele єi ajungem mai tari decвt diamantul; dar cвnd suntem trвndavi, ne оndreptгm spre rгu noi singuri, fгrг sг ne sfгtuiascг cineva”. (Omilii la Facere, omilia XXIII, V, оn col. PSB, vol. 21, p. 282)

 

„La luptele olimpice cel ce prezintг luptele este numai spectator al celor ce luptг; nu poate sг-i ajute pe luptгtori cu nimic, ci aєteaptг victoria. Stгpвnul nostru nu-i aєa, ci єi luptг alгturea de noi, ne оntinde mвna, ne dг ajutor єi aproape cг dг legat pe duєman оn mвinile noastre; face totul ca sг-l putem birui, sг cвєtigгm victoria, pentru a pune pe capetele noastre cununa cea neveєtejitг. Cununa darurilor, spune Scriptura, vei primi pe creєtetul capului tгu (Prov., 1, 9).” (Omilii la Facere, omilia XLII, I, оn col. PSB, vol. 22, p. 93)

 

„Diavolul nu ne biruie prin silг єi prin forюг, ci numai prin оnєelгciune. Noi suntem stгpвni sг nu fim оnєelaюi; numai sг voim sг fim puюin cu mintea treazг єi cu ochii deschiєi. Asta, nu pentru cг am avea prin noi оnєine o putere atвt de mare, ci pentru cг atunci cвnd suntem cu mintea treazг, suntem оnvredniciюi єi de ajutorul cel de sus. Dacг facem tot ce stг оn puterea noastrг, atunci negreєit urmeazг єi ajutorul Stгpвnului.

Sг fim, dar, vг rog, cu mintea treazг. Єtiind uneltirile celui viclean, sг fim necontenit cu ochii deschiєi єi sг rugгm pe Dumnezeu sг fie alгturi de noi оn rгzboiul cu diavolul. Aєa vom fi noi nebiruiюi, vom scгpa єi de uneltirile aceluia, ne vom bucura єi de ajutorul lui Dumnezeu єi vom dobвndi єi veєnicile bunгtгюi...” (Omilii la Facere, omilia LX, IV, оn col. PSB, vol. 22, p. 270)

 

„Chiar dacг оn timpul exerciюiului cazi o datг, de douг ori, sau de mai multe ori, nu te descuraja, ci scoalг-te єi luptг mai departe! Sг nu оncetezi pвnг ce nu-юi оncununezi fruntea cu cununг strгlucitг оmpotriva diavolului, pвnг ce nu-юi pui averea cвєtigatг оn vistieria cea nejefuitг a virtuюii”. (Omilii la Matei, omilia XI, VIII, оn col. PSB, vol. 23, pp. 143-144)

 

„Lupta nu este numai contra diavolului, ci єi contra puterilor lui. Cum ne vom putea lupta contra оntunericului? Cвnd vom deveni luminг. Cum ne vom putea lupta contra duhurilor celor rele, decвt numai atunci cвnd vom deveni buni? Cгci rгutatea e totdeauna contra binelui, iar lumina alungг оntunericul, єi dacг noi suntem оntuneric, desigur cг vom fi cuceriюi.” (Comentariile sau Explicarea Epistolei cгtre Efeseni, omilia XXII, p. 229)

 

„Noi avem de aliat al nostru harul Sfвntului Duh.” (Comentariile sau Explicarea Epistolei cгtre Efeseni, omilia XXII, p. 229)

 

„Te-a lovit cineva? Ei bine, rгzbunг-юi pe diavol, єi niciodatг sг nu conteneєti duєmгnia contra lui. Darг poate nu te-a lovit? Ei bine, єi aєa tu rгzbunг-юi pe duєmanul nostru al tuturor, pentru cг a insultat pe Stгpвnul a toate єi al tгu, pentru cг s-a оnvrгjbit cu El, pentru cг vatгmг єi rгzboieєte pe fraюii tгi. Veєnic sг-i fii duєman, veєnic posomorвt, veєnic nemblвnzit faюг de el, cгci numai aєa el va fi umilit, dispreюuit єi uєor de supus. Dacг noi ne arгtгm ca sгlbatici cгtrг el, atunci el nu va fi sгlbatic cгtre noi; dacг noi vom fi blвnzi cu dвnsul, el va fi sгlbatec faюг de noi. El este duєman єi rгzboinic al vieюii єi al mвntuirii noastre, оn acelaєi timp duєman єi al sгu chiar. Dacг el nu se iubeєte pe sine, apoi cum va putea ca sг ne iubeascг pe noi? Deci sг ne punem оn rвnd de bгtaie єi sг-l atгcгm, avвnd aliat mare єi puternic pe Domnul nostru Iisus Hristos, Care va putea sг ne facг a nimici cu uєurinюг cursele lui, єi sг ne оnvrednicim de bucuriile viitoare.” (Comentariile sau Explicarea Epistolei cгtre Efeseni, omilia XXII, p. 233)

 

„Rгzboiul contra diavolului aduce dupг sine оncetarea rгzboiului contra lui Dumnezeu, pentru cг rгzboind pe diavolul noi ne оmpгcгm cu Dumnezeu.” (Comentariile sau Explicarea Epistolei cгtre Efeseni, omilia XXIV, p. 242)

 

„Dar tu, chiar dacг ai cгzut, ridicг-te, pentru cг єi atunci e posibil a birui. Nu te ocupa nicicвnd cu lucruri nestatornice єi nesigure єi nu vei cгdea. Aleargг єi te ocupг cu lucrurile sigure. Sus sг-юi юii capul, sus ochii! Acest lucru este poruncit de cгtre оnvгюгtori celor ce aleargг оn stadion єi aceasta susюine puterea. Iar de vei cгuta spre pгmвnt, te vei moleєi, cгzвnd apoi jos, la pгmвnt. Tu priveєte drept оn sus, unde se aflг єi premiul, pentru cг aceastг vedere a premiului оюi va incita єi mai mult voinюa! Nгdejdea cвєtigгrii premiului nu te va lгsa sг simюi vreo obosealг єi distanюa aceea mare юi se va pгrea scurtг.

Єi ce este premiul? Desigur, nu vreo ramurг de finic, dar ce? Оmpгrгюia cerurilor, neоncetata odihnг, slava cu Hristos, moєtenirea bunurilor, frгюietatea єi alte mii de bunuri, cu neputinюг de оnєirat. Nu e cu putinюг a descrie frumuseюea acelui premiu. Єtie doar cel care-l are deja, iar cel care-l va dobвndi va єti єi el la vremea lui. Nu este aur, nici vreun colier cu pietre preюioase, єi totuєi cu mult mai mult decвt acestea! Aurul оn comparaюie cu acel premiu este noroi rгu mirositor, iar pietrele preюioase, оn comparaюie cu frumuseюea acelui premiu, sunt ca tina drumurilor (...)

Оntru Hristos Iisus, zice.Priveєte cвtг recunoєtinюг! Оn Hristos, afirmг el, sau mai bine zis, prin Hristos Iisus fac aceasta. E cu neputinюг a parcurge o aєa de mare distanюг fгrг ajutorul Lui, pentru cг e nevoie de o legгturг strвnsг cu El єi de mult ajutor. El a vrut ca tu sг lupюi aici jos, iar оncununat sг fii acolo sus; ca lupta єi cununa sг nu fie laolaltг aici, pe pгmвnt. Nu vedeюi chiar єi aici cг pe luptгtorii distinєi cu premii sau pe cгlгreюii de la hipodrom оmpгratul оi оncununeazг nu jos оn stadion, ci sus? La fel єi оn cazul nostru: premiul оl vei primi оn ceruri.” (Omilii la Epistola cгtre Filipeni, omilia a XIII-a, pp. 226-228)

 

„Nimic nu este atвt de nepotrivit єi de strгin creєtinului ca faptul de a cгuta mereu numai liniєte єi odihnг. Nimic nu este atвt de strгin de fгgгduinюa datг nouг єi de recrutarea noastrг (ca soldaюi ai lui Hristos), ca a ne lipi viaюa prezentг. Stгpвnul tгu a fost rгstignit єi tu te dezmierzi? Stгpвnul tгu a fost pironit pe cruce єi tu umbli оncг dupг liniєte єi odihnг? Dar cum pot acestea sг fie demne de un soldat viteaz?” (Omilii la Epistola cгtre Filipeni, omilia a XIV-a, p. 237)

 

„Toatг viaюa noastrг sг o socotim ca timp de luptг, єi niciodatг sг nu cгutгm repaos, nicio­datг pгtimind scвrbe sг nu ne supгrгm, fiindcг nici lup­tгtorul nu se supгrг cвnd este оn toiul luptei. Altul este timpul repaosului, noi trebuie prin scвrbe єi necazuri a ne desгvвrєi. Deєi poate nu este persecuюie, nici necazuri, dar sunt alte nгcazuri, care ni vin pe fiecare zi, єi dacг acestea nu le suferim, cu anevoie le-am suferi pe acelea.” (Comentariile sau Explicarea Epistolei cгtre Evrei, omilia V, pp. 106-107)

 

„Avem cea mai mare mвngвiere оn lupte, nгdejdea celor viitoare.” (Cuvвnt despre оnvierea morюilor, III, оn vol. Predici la sгrbгtori оmpгrгteєti єi cuvвntгri de laudг la sfinюi, p. 121)

 

„ Dar chiar dacг omul nostru cel din afarг se stricг, totuєi cel dinlгuntru se оnnoieєte din zi оn zi (II Cor., 4, 16).

- Spune-mi cum se оnnoieєte?

- Se оnnoieєte prin aceea cг alungг din suflet laєitatea, stinge poftele cele ruєinoase, iubirea de avuюii, slava deєartг, pe scurt, omoarг toate gвndurile cele stricate. Dupг cum sufletul care trгieєte оn trвndгvie єi tihnг este subjugat cu uєurinюг de aceste patimi, tot astfel єi sufletul care este ocupat mereu cu luptele cele pentru dreapta credinюг, nici n-are timp sг se gвndeascг la ele, pentru cг grija ce-o are de lupte оl оndepгrteazг de toate aceste patimi.” (Cuvвnt despre оnvierea morюilor, IV, оn vol. Predici la sгrbгtori оmpгrгteєti єi cuvвntгri de laudг la sfinюi, p. 124)

 

„Acum diavolul se nгpusteєte cu mai multг sгlbгticie asupra noastrг. Cu cвt e mai mare darul, cu atвt e mai mare єi rгzboiul. Diavolul n-a suferit sг vadг оn rai un singur om. Te оntreb: Cum va suferi sг vadг оn cer atвюia oameni? Ai оnfuriat fiara. Dar nu te teme. Ai luat mai mare putere, sabie ascuюitг. Strгpunge cu ea єarpele. Dumnezeu l-a lгsat pe diavol sг porneascг cu sгlbгticie оmpotriva ta tocmai ca sг cunoєti cu fapta puterea tгriei tale. Hristos a fгcut cu tine ceea ce ar face un instructor de atletism foarte priceput, care ar lua pe un atlet murdar, slab, neоngrijit, l-ar unge cu undelemn, l-ar antrena, i-ar оntгri muєchii єi nu l-ar lгsa sг trвndгveascг, ci i-ar porunci sг se coboare оn arenг, sг se lupte, ca sг afle cu fapta cвt de puternic l-a fгcut. Tot aєa єi Hristos. Putea sг alunge El pe duєman. Dar ca sг cunoєti tu puterea harului, ca sг cunoєti tu mгreюia puterii duhovniceєti pe care ai primit-o prin botez, a оngгduit ca tu sг te iei la luptг cu vrгjmaєul, ca sг-юi dea multe prilejuri de a te оncununa.” (Cuvвnt la Оnviere, V, оn vol. Predici la sгrbгtori оmpгrгteєti єi cuvвntгri de laudг la sfinюi, pp. 146-147)

 

„Cвnd vгd pвrga mea, cг a biruit aєa moartea, nu mг mai tem de rгzboi, nu mг mai оnfricoєeazг lupta. Nu mг mai uit la slгbiciunea mea, ci caut la puterea nespusг a Aceluia ce are sг lupte оmpreunг cu mine. Oare Cel ce a biruit tirania morюii єi i-a luat toatг tгria, oare nu va lupta pentru cel de acelaєi neam, a cгrui chip a voit sг-l ia (Filip., 2, 7), pentru marea Lui iubire de oameni, єi a voit sг lupte cu diavolul?” (Cuvвnt la Sfintele Paєti, III, оn vol. Predici la sгrbгtori оmpгrгteєti єi cuvвntгri de laudг la sfinюi, p. 151)

 

„Viaюa noastrг de aici este o luptг, o bгtгlie, iar cei ce o datг intraюi оn stadionul virtuюii trebuie sг se оnfrвneze de la toate. Oricine ce luptг, se оnfrвneazг de la toate (I Cor., 9, 25). Nu vezi cг la luptele atletice au foarte multг grijг de ei cei ce vor sг lupte cu oamenii, nu vezi cг-єi оnfrвneazг mult trupul? Tot aєa єi aici. Pentru cг lupta noastrг nu e cu oamenii, ci cu duhurile rгutгюii (Efes., 6, 12), duhovniceascг sг ne fie єi оnfrвnarea noastrг. Dar duhovniceєti sunt єi armele noastre cu care ne-a оnarmat Stгpвnul.” (Cuvвnt la Sfintele Paєti, V, оn vol. Predici la sгrbгtori оmpгrгteєti єi cuvвntгri de laudг la sfinюi, pp. 155-156)

 

„Sг ne gвndim la rгzboi оn timp de pace, ca, atunci cвnd va izbucni rгzboiul, sг avem єi noi o biruinюг strгlucitoare.” (Cuvвnt de laudг la Sfвntul Mucenic Lucian, II, оn vol. Predici la sгrbгtori оmpгrгteєti єi cuvвntгri de laudг la sfinюi, p. 292)

 

„De ne vor ataca oamenii, demonii, chiar diavolul, nu vor putea cвєtiga nimic de la noi aceєti duєmani, dacг ne dгm toatг silinюa єi dacг facem tot ce trebuie sг facem. Aєa vom atrage asupra noastrг єi ajutorul lui Dumnezeu aici pe pгmвnt.” (Cuvвnt de laudг la Sfвntul Mucenic Roman, IV, оn vol. Predici la sгrbгtori оmpгrгteєti єi cuvвntгri de laudг la sfinюi, p. 404)

 

,,Cвnd te miri cг acest demon spurcat nu s-a nгpustit asupra ta mai оnainte, cвnd erai оn lume, cвnd trгiai оn desfгtгri єi erai оnconjurat de tot luxul lumii, ci acum, cвnd ai aruncat toate єi te-ai afierosit cu totul lui Dumnezeu, deci, cвnd te miri de aceasta, faci acelaєi lucru ca єi cum te-ai mira cг la un spectacol de lupte greco-romane, atletul nu ia la bгtaie pe spectatori, ci, lгsвndu-i pe ei, se оndreaptг sг-l loveascг cu pumnii numai pe cel оnscris оn concurs, pe cel antrenat, coborвt оn arenг; numai pe acesta оl loveєte peste cap єi-i rгneєte faюa. Nu trebuie nici sг te miri, nici sг te оntristezi dacг diavolul ne munceєte, ne supгrг єi ne оmpovгreazг pe noi, care de bunгvoie am ales aceastг luptг. Aєa e legea luptei. Atunci este оngrozitor, оnsг numai dacг ne trвnteєte, dacг ne doboarг єi dacг ne rгpeєte cununa. Atвta vreme cвt nu poate sг facг aceasta, nu numai cг nu ne-a vгtгmat cu nimic, ci, dimpotrivг, lupta оncleєtatг cu el ne este de un nepreюuit folos deoarece ne urcг єi mai mult spre desгvвrєire. Cel mai viteaz soldat dintr-o armatг este acela care poate sг arate mai multe rгni єi care a luptat corp la corp cu cei mai viteji duєmani. Dintre atleюi, pe aceia оi admirгm mai mult care se iau la luptг cu rivali mai greu de оnvins. Vвnгtorul cel mai vestit este acela care a vвnat fiarele cele mai greu de vвnat.

Este neruєinat єi neоnfricoєat demonul care s-a nгpustit asupra ta? Tocmai de aceea nu оncetez sг mг minunez єi sг te admir, cг n-ai cгzut, nici nu te-ai dat bгtut, deєi юi s-a rвnduit un astfel de rival, ba, dimpotrivг, ai rгmas neclintit, fгrг sг fii cumva istovit.” (Despre necazuri єi biruirea tristeюii (I). Cгtre Staghirie, ascetul care era chinuit de demon. Cuvвnt de sfгtuire, pp. 154-155)

 

,,Dacг la concursurile atletice, unde luptгtorii sunt oameni, nimeni nu primeєte cununг pe frunte fгrг oboseli єi sudoare, cum este cu putinюг ca оn lupta pentru virtute, unde puterile cele rele se luptг cu noi, sг biruim furia lor fгrг necazuri єi fгrг strвmtorгri?” (Despre necazuri єi biruirea tristeюii (II). Cгtre Staghirie. Tristeюea este mai cumplitг chiar decвt demonul, оn vol. Despre mгrginita putere a diavolului. Despre cгinюг…, pp. 167-168)

 

,,Оnsг dacг vrei sг єtii, diavolul poate sг ne fie nouг chiar folositor. Dacг noi vom єti sг ne servim bine de dвnsul, el ne foloseєte єi noi cвєtigгm printr-оnsul nu puюin.

Dar cum putem noi trage folos de la diavol?

a) El ne юine оn priveghere єi ne оnspгimвntг de pгcat. Diavolul ne foloseєte cвnd noi ne temem de turbarea lui, de pвndirile lui cele de-a pururea єi de rгutгюile lui, care totdeauna se repetг, cвnd nu lгsгm sufletul nostru sг dormiteze, ci suntem deєtepюi єi totdeauna gвndim la Dumnezeu. Dar ca sг vedeюi cг aceastг оnvгюгturг nu este numai a mea, ci єi a Apostolului Pavel, ascultaюi-l pe dвnsul cum, aproape cu aceleaєi cuvinte deєteaptг pe credincioєii care dormiteazг. Aєa, оn Epistola sa cгtre Efeseni, el zice: Lupta noastrг nu este оmpotriva trupului єi a sвngelui, ci оmpotriva оncepгtoriilor єi a domniilor єi a stгpвnitorilor оntunericului veacului acestuia, оmpotriva duhurilor rгutгюii (Efes. 6, 12). Zicвnd el acestea, n-a avut scopul de a descuraja duhurile ascultгtorilor sгi, ci a voit a le deєtepta. Оncг єi Sfвntul Petru zice: Fiюi treji, privegheaюi, pentru cг potrivnicul vostru diavolul, ca un leu rгcnind umblг, cгutвnd pe cine sг оnghitг; cгruia staюi-i оmpotrivг, оntгriюi fiind оn credinюг (Pt. 5, 8). Aceasta a zis el, spre a ne aduce mai aproape de Dumnezeu. Cгci cel ce vede pe vrгjmaє venind, aleargг mai tare la acela care poate sг-l ajute єi se lipeєte de dвnsul. Aєa fac єi copiii. De vгd ceva, de care se tem, aleargг оn braюele mamei, se apucг de hainele ei, єi cu aceasta se apгrг. Єi adeseori se юin aєa de tare, оncвt cineva nu poate sг-i desprindг. Dimpotrivг, dacг ei nu se sperie de nimica, adeseori nu se duc la mama lor, chiar cвnd оi strigг єi voieєte ca ei sг vinг la dвnsa. Tocmai aєa se оntвmplг єi cu noi. Cвnd Satana ne оnfricoєeazг єi ne оnspгimвntг, ne facem cuminюi, nгzuim la Dumnezeu cu mai multг rвvnг.

b) Dumnezeu n-a nimicit pe Satana pentru ca sг te facг pe tine mai tare, pentru ca mai mult sг preamгreascг pe luptгtor єi sг-i dea mai multe prilejuri de a arгta vitejia sa. Aєadar, cвnd cineva оntreabг pentru ce n-a stвrpit Dumnezeu pe diavolul, rгspunde-i cг celor priveghetori єi pгzitori de sine, Satana nu numai cг nu le face vгtгmare, dar le foloseєte; nu pentru cг aceasta ar fi propria lui voinюг, cгci el este rгu, ci folosul acesta decurge din vitejia celor priveghetori, care rгutatea lui o оntorc оn folosul lor. Aєa s-a luptat cu cucernicul Iov, deєi nu pentru a-l face mai mгrit, ci pentru a-l rгsturna. Acest scop єi acest plan l-a avut el, pentru cг este rгu єi voieєte a pierde pe oameni. Cu toate acestea el n-a putut sг vateme pe cel drept; mai vвrtos acesta a tras folos din luptг. Diavolul a arгtat numai rгutatea sa, iarг cel cucernic vitejia sa. Dar totuєi Satana biruieєte pe mulюi, vei zice tu. Negreєit, оnsг nu tгria lui, ci slгbiciunea acelora este vinovatг de aceasta.

c) Оn sfвrєit, Satana trebuie sг ne chinuiascг pentru ca sг ne facem mai buni. Cum cг Satana poate sг foloseascг oamenilor, putem оncг sг оnvгюгm de la Apostolul Pavel, cвnd el scrie aєa despre amestecгtorul de sвnge de la Corint: Daюi-l pre unul ca acela Satanei, spre chinuirea trupului, pentru ca duhul sг se mвntuiascг (I Cor. 5, 5). Iatг, aici Satana este pricinг de mвntuire, negreєit nu dupг voia lui, ci prin оnюelepciunea Apostolului. Precum adeseori doctorii fac leacuri din lucrurile cele vгtгmгtoare, din plante otrгvitoare, aєa a fгcut єi Apostolul. El a luat de la Satana ceea ce este la el folositor, adicг оndemвnarea lui de a pedepsi pe cineva. El adeseori s-a slujit cu Satana ca un cгlгu sau slugг la schingiuire. Оnsг cгlгii schingiuiesc pe fгcгtorii de rele nu cum voiesc ei, sau dupг propria lor pгrere, ci dupг cum poruncesc judecгtorii. Cгci cгlгul la оndeplinirea pedepsei trebuie sг se conducг dupг voia celui ce a rostit hotгrвrea. Vezi cвt de mare este vrednicia єi оnsemnгtatea Apostolului? El, o fiinюг trupeascг, se slujea de alta fгrг de trup ca de un rob. Єi precum Domnul Dumnezeu a poruncit diavolului pentru Iov: Atinge-te de trupul lui, iarг de sufletul lui sг te fereєti (Iov 2, 6), ca sг-i punг margine єi hotar, pe care Satana, aceastг fiarг sгlbaticг, sг nu le poatг trece, aєa urmeazг єi Apostolul. Cвnd a dat Satanei pe amestecгtorul de sвnge, a zis: Spre pieirea trupului (I Cor. 5, 5), adicг sufletul lui nu trebuie sг-l piardг Satana. Vezi cвtг putere are robul lui Dumnezeu? Aєadar, nu te teme de Satana, cгci el este cгzut єi slab. Dimpotrivг, nimeni nu este mai tare decвt omul care are o оmbucurгtoare оncredere оn Dumnezeu.” (Cuvвnt la Duminica оntвi a Sfвntului єi Marelui Post, оn vol. Omilii la Postul Mare…, pp. 46-49)

 

,,Dar cum de nu este nici unul, veюi zice voi, care sг se оndulceascг de repaus atвt aici cвt єi dincolo? Aceasta, iubiюilor, nu poate sг fie, numгrвndu-se lucrurile cele cu neputinюг. Cгci, desigur, nu se poate ca pe acea lume sг se оndulceascг de cinste cel ce trгieєte aici fгrг grijг, оn siguranюг єi оn desfгtare, cu necumpгtare єi cu uєurгtate de minte. Cine voieєte a fi acolo pгrtaє la cinste, acela nu poate trгi aici fгrг cercare єi ostenealг. Deєi nu l-ar apгsa sгrгcia, totuєi el are a se lupta de-a pururea оmpotriva poftelor, iar aceasta nu este o micг muncг єi povarг. Deєi nu l-ar chinui vreo boalг, totuєi оl rгneєte fierbinюeala mвniei; єi оnfrвnarea mвniei pricinuieєte dureri nu mici. Deєi n-ar veni asupra-i vreo nenorocire, totuєi el are a se lupta de-a pururea cu gвndurile cele pгcгtoase; iarг spre a оnfrвna poftele cele nestгpвnite, a birui ambiюia, a smeri semeюia, a se lepгda de dezmierdгri єi a trгi cu o asprг оnfrвnare, se cere ostenealг nu micг. Cine оnsг nu face aceste єi alte asemenea lucruri, acela nu se poate mвntui. Prin urmare, cerul nu se poate dobвndi fгrг ostenealг, fгrг luptг єi оncercгri.” (Cuvвnt la Duminica Floriilor, оn vol. Omilii la Postul Mare…, p. 104)

 

„... trebuie sг luptгm tot timpul vieюii noastre, iar lupta aceasta оncepe chiar din copilгrie, de Ia vвrsta de zece ani. (Оntr-adevгr, de la vвrsta de zece ani оncepem sг dгm socotealг pentru pгcatele ce le sгvвrєim, єi asta o aratг lгmurit copiii mвncaюi de urєi, pedepsiюi astfel pentru cг єi-au bгtut joc de profetul Elisei) (IV Regi 2, 24-24).” (Apologia vieюii monahale, 17-18, оn vol. Despre Feciorie, Apologia vieюii monahale, Despre creєterea copiilor…, pp. 304-305)

 

„... este o faptг a iubirii de oameni a lui Dumnezeu cг luptele de aici nu юin multг vreme, ci luptгm o clipг, puюin timp, cвt ai clipi din ochi – cг оntr-adevгr atвt e viaюa de aici faюг de cea de dincolo -, dar suntem оncununaюi veacuri nesfвrєite.” (Cuvвnt de sfгtuire cгtre Teodor cel cгzut, 10, оn vol. Despre Feciorie, Apologia vieюii monahale, Despre creєterea copiilor…, pp. 343-344)

 

,,Aєa cum arcaєul, dacг vrea ca sгgeюile trimise sг-єi atingг юinta, se оngrijeєte mai оntвi de poziюia sa єi nu оєi lanseazг sгgeюile pвnг ce nu se aєazг cu precizie drept оnaintea obiectului vizat, tot astfel se оntвmplг єi cu tine: dacг vrei sг-i sгgetezi diavolului capul sгu cel rгu, оngrijeєte-te mai оntвi de starea gвndurilor tale, pentru ca, stabilindu-te оntr-o stare dreaptг єi nestвnjenitг de nimic, sгgeюile lansate de tine sг-єi atingг юinta оndreptatг оmpotriva aceluia.” (Despre necunoaєterea lui Dumnezeu, cuvвntarea IV, p. 100)

 

„Orice lucrare care are ca scop mвntuirea sufletelor este supusг de la оnceput atacurilor. Оndatг ce s-a nгscut Hristos a izbucnit furia lui Irod. Єi tu, dacг te vei оnvrednici vreodatг sг-L slujeєti оn vreun fel pe Dumnezeu, vei suferi mult, te vei оndurera tare, te vei afla оn mari primejdii. Sг nu te miri. Sг nu te tulburi. Sг nu-юi spui: Eu оmplinesc voia lui Dumnezeu єi ar trebui sг fiu slгvit єi оncununat pentru asta. Aєadar de ce sг sufгr? Sг-юi aduci aminte de Hristos, Care a fost prigonit pвnг la moarte єi ne-a prevenit: Dacг M-au prigonit pe Mine, єi pe voi vг vor prigoni (Ioan 15, 20). Ne-a fгcut оnsг єi o fгgгduialг: Cel ce va rгbda pвnг la sfвrєit, acea se va mвntui (Matei 10, 22). Dacг cineva se оngrijeєte de mвntuirea lui este imposibil sг piarг. Dumnezeu nu оl va pгrгsi оn greutгюi єi primejdii. Ce i-a spus Domnul lui Petru? Simone, Simone, iatг cг satana v-a cerut sг vг cearnг ca pe grвu; dar Eu M-am rugat pentru tine ca sг nu-юi piarг credinюa (Luca 22, 31-32).

Cвnd Dumnezeu vede cг povara ispitelor depгєeєte puterile noastre, оєi оntinde mвna єi ne uєureazг de greutatea prisositoare. Оnsг dacг vede cг suntem nepгsгtori pentru mвntuirea noastrг, ne pedepseєte lгsвndu-ne neajutoraюi.” (Din vol. Problemele vieюii, pp. 21-22)

 

„Sг arгtгm rвvnг оn viaюa duhovniceascг. Pentru cг toate eforturile єi toate pгtimirile de pe pгmвnt nu egaleazг bunгtгюile cerului.” (Din vol. Problemele vieюii, p. 58)

 

„Єi ce este mai dulce, spune-mi? Sau ce este mai minunat? A vedea luptвndu-se om cu om, sau rгzboindu-se om cu diavolul єi оmpotrivindu-se trup cu putere netrupeascг єi biruind? La aceste lupte sг privim, cгrora a le urma este lucru cuvios єi folositor, єi cei ce le practicг se pot оncununa, iar nu la acelea, care aduc ruєine.” (Cuvвnt cг de folos este sг fie neluminate proorociile cele pentru Hristos, pentru neamuri єi cгderea iudeilor, оn vol. Din ospгюul stгpвnului, p. 71)

 

„Dar cu cвt e mai mare lupta, cu atвt mai mare e єi cununa єi premiile mai strгlucitoare.” (Scrisori din exil, 17 scrisori cгtre Olimpiada, scrisoarea VIII, 12a, оn vol. Scrisori din exil. Cгtre Olimpiada єi cei rгmaєi credincioєi. Despre deprimare, suferinюг єi Providenюг…, p. 170)

 

„Cгci luptele virtuюii nu stau оn vвrstг, nici оn trup, ci doar оn suflet єi оn voinюг. Astfel femeile au fost оncununate, єi bгrbaюii s-au оmpiedicat єi au cгzut; astfel copiii au fost proclamaюi оnvingгtori, iar bгtrвnii au fost fгcuюi de ruєine.” (Scrisori din exil, 17 scrisori cгtre Olimpiada, scrisoarea XII, 1d, оn vol. Scrisori din exil. Cгtre Olimpiada єi cei rгmaєi credincioєi. Despre deprimare, suferinюг єi Providenюг…, p. 213)

 

„Cгci valurile nu clintesc stвnca, ci cu cвt se nгpustesc asupra ei cu mai mult vвnt, cu atвt mai mult se fac pe ele оnsele sг disparг. Lucru care оn aceste condiюii a fost єi va fi, ba chiar cu mult mai mult. Aєa este rгutatea, aєa este єi virtutea. Cвnd duce rгzboi prima se desfiinюeazг, iar cвnd este rгzboitг cealaltг strгluceєte оncг mai mult. Aceasta din urmг оєi are premiile nu numai dupг lupte, ci єi оn оnsuєi timpul lor єi оntrecerea devine pentru ea єi premiul. Dar atunci cвnd biruie prima, atunci e ruєinatг mai mult, atunci e pedepsitг, atunci se umple de necinste єi, оnainte de pedeapsa care-i este rezervatг dincolo, e pedepsitг оn оnsuєi momentul оnfгptuirii ei, nu numai dupг fгptuirea ei.” (Scrisori din exil, 17 scrisori cгtre Olimpiada, scrisoarea XIII, 3a, оn vol. Scrisori din exil. Cгtre Olimpiada єi cei rгmaєi credincioєi. Despre deprimare, suferinюг єi Providenюг…, pp. 217-218)

 

„... nimeni nu va putea nedreptгюi pe cel care nu s-a neоndreptгюit pe sine оnsuєi, chiar dacг toatг lumea ar dezlгnюui un rгzboi cumplit оmpotriva lui.” (Scrisori din exil, Cгtre toюi credincioєii, cг nimeni nu va putea vгtгma pe cel care nu se nedreptгюeєte pe sine оnsuєi, 12, оn vol. Scrisori din exil. Cгtre Olimpiada єi cei rгmaєi credincioєi. Despre deprimare, suferinюг єi Providenюг…, p. 253)

 

„... nici dificultatea lucrurilor, nici schimbarea vremurilor, nici insultele celor puternici, nici norii uneltirilor, nici mulюimea nenorocirilor, nici amestecul tuturor relelor dintre oameni nu-l vor putea clгtina cвtuєi de puюin pe omul nobil, treaz єi veghetor, cum nici pe cel nepгsгtor, care cade din nou єi se predг pe sine оnsuєi, nu l-ar putea face cu nimic mai bun, chiar dacг ar avea parte de mii de оngrijiri.

Acest lucru deci ni l-a arгtat mai dinainte єi parabola despre bгrbaюii aceia dintre care unul єi-a zidit casa sa pe stвncг, iar altul pe nisip (Mt., 7, 24): nu pentru ca sг ne gвndim la niєte nisip єi la o piatrг, nici la o construcюie de pietre єi trestii, nici la niєte rвuri, la o ploaie єi la niєte vвnturi sгlbatice care cad peste niєte construcюii, ci pentru ca din acestea sг оnюelegem virtutea єi rгutatea єi sг vedem єi de aici cг nimeni nu nedreptгюeєte pe cel care nu se nedreptгюeєte pe sine оnsuєi. Prin urmare, nici ploaia oricвt de nгprasnicг ar fi, nici rвurile care cad cu vuiet mare, nici vвnturile sгlbatice care izbesc cu o forюг intensг, n-au clintit casa aceea, ci ea a rгmas neatinsг єi neclintitг, ca sг оnveюi de aici cг nici o ispitг nu-l poate clгtina pe cel care nu s-a predat pe sine оnsuєi. Dar casa celuilalt s-a surpat uєor nu din pricina atacului ispitelor – fiindcг atunci єi cealaltг ar fi pгюit acelaєi lucru -, ci din pricina nebuniei proprii. Cгci n-a cгzut pentru cг a suflat vвntul, ci a pгюit aceasta cг era ziditг pe nisip, adicг pe nepгsare єi rгutate. Fiindcг era slabг єi gata sг cadг єi оnainte de a se fi nгpustit vijelia aceea; fiindcг asemenea case se prгbuєesc de la sine, chiar єi fгrг sг le tulbure cineva, atunci cвnd fundaюia lor alunecг єi curge. Єi aєa cum pвnzele de pгianjen se rup de la sine, єi fгrг sг le tulbure cineva, iar diamantul rгmвne nesfгrвmat atunci cвnd este lovit, tot aєa єi cei care nu se nedreptгюesc pe sine оnsuєi, chiar dacг sunt loviюi de zece mii de ori, devin mai tari; iar cei care s-au predat pe ei оnєiєi sunt duєi, curg єi pier de la sine, chiar daca nu-i deranjeazг nimeni, ca Iuda care nu numai cг n-a fost deranjat de o astfel de ispitг, dar s-a bucurat de multг grijг.” (Scrisori din exil, Cгtre toюi credincioєii, cг nimeni nu va putea vгtгma pe cel care nu se nedreptгюeєte pe sine оnsuєi, 12, оn vol. Scrisori din exil. Cгtre Olimpiada єi cei rгmaєi credincioєi. Despre deprimare, suferinюг єi Providenюг…, pp. 253-254)

 

,,La luptele olimpice arbitrul stг оn mijlocul celor ce luptг, neоnclinвnd nici spre unul, nici spre altul, ci aєteaptг sfвrєitul. De aceea єi stг оn mijloc, cгci neutrг оi este єi judecata. Оn cazul nostru єi al diavolului, Hristos nu este neutru, ci cu totul de partea noastrг. Iar cг nu este neutru, ci pe deplin cu noi vezi din cele ce-юi spun. Оnainte de a intra noi оn luptг ne-a uns[271]; pe diavol l-a legat. Pe noi ne-a uns cu untdelemnul veseliei; pe acela l-a legat cu lanюuri de nedesfгcut, ca sг-l оmpiedice оn vremea оntrecerii. Mie, chiar dacг оmi este pusг piedicг, оmi оntinde mвna; dacг mг prгbuєesc mг scoalг єi iarгєi face sг-l calc оn picioare pe potrivnic. Cгci veюi cгlca – zice – peste єerpi єi peste scorpii єi peste toatг puterea vrгjmaєului (Lc., 10, 19).

Aceluia, chiar dacг оnvinge, i-a pregгtit deja gheena. Eu, dacг voi оnvinge, voi fi оncununat. Acela, dacг va оnvinge, este osвndit. Єi, ca sг єtii cг atunci mai cu seamг este pedepsit, cвnd biruieєte, hai sг-юi arгt chiar din fapte. L-a biruit pe Adam єi l-a trвntit? Care a fost premiul victoriei? Pe piept єi pe pвntece vei merge єi pгmвnt vei mвnca оn toate zilele vieюii tale (Fac., 3, 14). Dacг pe єarpele vгzut aєa l-a pedepsit, de cвtг osвndг nu are parte єarpele cel оnюelegгtor? Dacг asemenea pedeapsг a dat unelte, e clar cг mult mai cumplitг osвndг stг asupra meєterului. Cгci precum un tatг iubitor care aflвnd pe cel ce i-a omorвt fiul nu numai cг оl pedepseєte pe ucigaє, ci оi sfarmг єi sabia, aєa єi Hristos, gгsindu-l pe diavolul cel ucigaє de oameni, nu doar pe diavol l-a osвndit, ci єi sabia i-a frвnt.

Aєadar, luвnd оndrгznealг, sг ne dezbrгcгm[272] оn vederea оntrecerii. Cгci ne-a оncins cu arme mai lucitoare decвt orice aur, mai tari decвt orice diamant, mai fierbinюi ca orice foc, mai uєoare decвt orice aer. Felul acestor arme nu ne оngreuiazг, ci оntraripeazг mгdularele єi ne saltг; chiar dacг ai vrea sг zbori la cer cu acestea, nimic nu te оmpiedicг. Acesta este un nou fel de arme, cгci nou este єi felul luptei. Om fiind, trebuie sг mг bat cu demonii! Trup avвnd, mг lupt cu puterile netrupeєti! De aceea mi-a єi fгcut Dumnezeu o platoєг nu de fier, ci din dreptate. De aceea mi-a gгtit un scut nu de aramг, ci al credinюei. Am єi sabie ascuюitг: cuvвntul Duhului. Aruncг acela sгgeюi оmpotriva mea? Eu am sabie. Acela e arcaє? Eu sunt hoplit[273]. Оnvaюг єi de aici modul de gвndire al aceluia, cгci arcaєul nu оndrгzneєte sг vinг aproape, ci trage de departe.

Dar ce? Oare numai arme юi-a dat? Nu! Ci єi masг юi-a pregгtit, mai puternicг decвt orice armг, ca sг lupюi cu vlagг єi fiind bine hrгnit sг-l birui pe cel rгu. Cгci numai ce te vede revenind de la Cina Stгpвnului fuge mai aprig decвt vвntul, asemeni unui om ce vede un leu scoювnd foc din gurг. Єi dacг оi arгюi limba оnsвngeratг de scumpul sвnge nu poate sг rabde. De-i arгюi gura оnroєitг, ca un animal speriat, aєa fuge оnapoi.” (Omilia a III-a a aceluiaєi rostitг cгtre neofiюi, оn vol. Cateheze baptismale, pp. 60-62)

 

,,Єi ca niєte ostaєi duhovniceєti, de bunг calitate єi neadormiюi, lustruiюi-vг оn fiecare zi armele cele duhovniceєti, ca privind potrivnicul lucirea lor, sг stea departe єi sг nu socoteascг cг se poate apropia. Cгci dacг vede nu numai armele fulgerвnd, ci єi pe voi оngrгdiюi din toate pгrюile єi avuюia minюii voastre pгzitг cu multг trezvie, precum un palat, se ruєineazг єi pleacг, єtiind cг nu va putea nimic mai mult, chiar de ar оncerca de mii de ori. Cгci єi dacг este temerar, єi dacг pare оnfricoєгtor, єi dacг este mai sгlbatic decвt orice fiarг, vгzвnd armura voastrг duhovniceascг єi tгria datг de Duhul, оєi dг seama mai limpede de propria slгbiciune єi se depгrteazг cu multг ruєine, ocгrвndu-se foarte єi єtiind cг unelteєte оn zadar.” (Оndemnul aceluiaєi ca sг ne depгrtгm de desfгtгri, de lux єi de beюie mai mult decвt orice, buna mгsurг. Cuvвnt cгtre neofiюi, оn vol. Cateheze baptismale, pp. 92-93)

 

„Pentru cг lupta aceasta, a trupului nostru, nu are repaos niciodatг, drept aceea suntem pururea datori sг ne trudim єi sг veghem єi niciodatг sг nu fim fгrг de grijг.” (Din vol. Mгrgгritarele Sfвntului Ioan Gurг de Aur, p. 51)

 

„Pгmвntul este cвmpul de bгtгlie, viaюa prezentг durata ei.” (Din vol. Bogгюiile oratorice, p. 443)

.........................................................................................................

LUXUL ЄI ОMPODOBIRILE

 

„Nu umblгm toatг vremea dupг haine scumpe єi luxoase, nici nu cгutгm sг ne оmpodobim trupul, ci toatг grija pentru podoaba cea din afarг o mutгm pentru оmpodobirea sufletului.” (Omilii la Facere, omilia XXXVII, IV, оn col. PSB, vol. 22, p. 47)

 

„Ce iertare meritг, oare, cei care umblг оn haine luxoase єi scumpe, care юin sг se оmbrace оn haine de mгtase – єi grozгvia mare e cг se mai єi laudг cu ele – cвnd ar trebui sг-єi acopere feюele, sг se teamг єi sг tremure, cг ei se оmbracг cu astfel de haine nu pentru vreo nevoie sau trebuinюг oarecare, ci numai pentru lux єi slavг deєartг єi ca sг fie lгudaюi cвnd ies оn oraє – iar cei de aceeaєi fire cu ei umblг goi, nu au nici o hainг proastг cu care sг se оmbrace; nu-i miєcг nici firea, cг adicг sunt єi ei oameni, nici cugetul nu-i оmpinge sг ajute pe semenii lor; nici gвndul la ziua cea оnfricoєгtoare, nici frica de iad, nici mгreюia fгgгduinюelor, nici gвndul cг cele pe care le dau semenii lor sunt socotite de Stгpвnul nostru obєtesc al tuturora ca date Lui, ci, ca єi cum ar avea inimг de piatrг єi n-ar fi oameni, se socotesc din pricina hainelor niєte supra-oameni; nu se gвndesc cвtг osвndг adunг pe capetele lor cг administreazг rгu cele оncredinюate lor de Stгpвnul єi nu vor sг dea semenilor lor o parte, ci cu plгcere le lasг sг le mгnвnce viermii, pregгtindu-єi cu asta mai dinainte єi mai grozav focul gheenii.” (Omilii la Facere, omilia XXXVII, V, оn col. PSB, vol. 22, p. 48)

 

„Dupг cum nu-i putinюг ca marea sг fie fгrг valuri єi nici nu-i cu putinюг sг socoteєti numгrul lor, cг atвt sunt de dese, tot aєa nu-i cu putinюг sг numeri sг numeri єi turburгrile pe care le naєte pofta de lux єi bogгюie.” (Omilii la Facere, omilia XXXVII, V, оn col. PSB, vol. 22, p. 49)

 

„ Nu cu оmpletituri de pгr sau cu aur sau cu mгrgгritare sau cu haine scumpe (I Tim., 2, 9). Uitг-te cг acest suflet mare cвt cerul n-a socotit un lucru de ruєine sг meargг pвnг acolo cu cuvвntul, оncвt sг dea sfaturi єi de оmpletiturile de pгr! Єi bine a fгcut! Cг toatг grija lui era pentru suflet! Pentru cг єtia cг mai cu seamг umbletul dupг gгtealг єi lux prгpгdeєte sufletul, de aceea n-a lгsat nimic la o parte din cele cuvenite pentru оnvгюгtura celor bolnavi de aceastг boalг ci spune: Dacг vrei, femeie sг te оmpodobeєti, оmpodobeєte-te cu adevгrata podoabг ce se potriveєte femeilor evlavioase, оmpodobeєte-te cu faptele cele bune! Aceasta-i podoaba sufletului! Aceastг podoabг nu poate fi osвnditг de cei ce te vгd, aceastг podoabг nu poate fi de nimeni furatг, aceastг podoabг rгmвne veєnic оn stгpвnirea ta!” (Omilii la Facere, omilia XLI, V, оn col. PSB, vol. 22, p. 87)

 

„Multe femei din pricina dragostei lor mari de lux se оmpodobesc, dispreюuind porunca apostolicг, prin care se spune: nu cu оmpletituri de pгr sau cu aur sau cu mгrgгritare sau cu veєminte scumpe (I Tim., 2, 9). Єi cheltuiesc mult pe astfel de gгteli! Єi fac lucrul acesta nu numai femeile, ci єi bгrbaюii iubitori de lux єi se coboarг pвnг la josnicia sufleteascг a multor femei; оєi pun оn degete inele єi se оmpodobesc cu pietre preюioase, mari єi grele, de care ar trebui mai bine sг roєeascг єi sг se ruєineze. Dacг ar vrea sг asculte cuvintele mele, bгrbaюii aceєtia єi femeile acelea ar preface оn podoabг sufleteascг aurul acesta, care aduce, єi bгrbaюilor єi femeilor, mare vгtгmare. Cu podoabele acestea sг-єi оmpodobeascг sufletul! Dupг cum trupul оmpodobit cu podoabe se urвюeєte chiar cвnd e frumos, tot aєa єi sufletul ajunge nespus de frumos, chiar de e urвt, cвnd e оmpodobit cu ele.

Aє putea fi оntrebat:

– Dar cum оmi pot оmpodobi sufletul cu podoabe de aur?

– Tot prin mвinile sгracilor! Sгracii, primind aurul, ne оmpodobesc sufletul. Оncredinюeazг-le lor aurul, varsг-l оn pвntecele lor єi-юi vor face sufletul atвt de frumos оncвt va atrage cu frumuseюea lui pe Mirele cel adevгrat, Care-юi va da mii de bunгtгюi. De vei atrage pe Stгpвnul prin frumuseюea sufletului tгu, юi se vor da toate bunгtгюile єi vei avea nespusг bogгюie.

Aєadar, dacг vrem sг ajungem plгcuюi lui Dumnezeu sг оncetгm a mai umbla dupг podoabe trupeєti; sг urmгrim оn fiecare zi оmpodobirea sufletului, ca sг atragem asupra noastrг bunгvoinюa iubitorului de oameni Dumnezeu, ca sг dobвndim bunгtгюile nespuse, cu harul єi iubirea de oameni a Domnului nostru Iisus Hristos…”. (Omilii la Facere, omilia XXI, VI, оn col. PSB, vol. 21, p. 256)

 

„Da, de cвtг pedeapsг nu sunt vrednici cei care юin cu orice chip sг se оmbrace оn mгtгsuri, sг se grozгveascг cu ele оn oraє, sг aibг pe ei haine юesute cu fire de aur, haine cu fel de fel de flori, iar pe Hristos nici sг nu-l vadг cг umblг gol, cг n-are nici pвinea cea de toate zilele? Cuvintele acestea, оnsг sunt potrivite mai ales femeilor. Lor mai cu seamг li-s dragi podoabele єi nebunia asta! Lor le place sг se оmbrace cu haine cusute cu fire de aur, sг-єi punг оn jurul capului, a gвtului єi pe tot trupul aurгrii єi sг se laude cu ele. Spune-mi te rog, cвte pвntece de sгraci n-ar putea sгtura єi cвte trupuri goale n-ar putea acoperi numai cerceii atвrnaюi de urechi оn zadar, fгrг rost єi fгrг nici un cвєtig, ci numai spre paguba єi vгtгmarea sufletului?” (Omilii la Facere, omilia XXXVII, V, оn col. PSB, vol. 22, p. 48)

 

„Cг rвvna aceasta pentru оmpodobirea trupului vгdeєte tocmai urвюenia sufletului; desfгtarea trupului vгdeєte tocmai foamea sufletului, iar оmbrгcгmintea luxoasг, goliciunea lui. Cг nici nu-i cu putinюг ca cineva care se оngrijeєte de suflet care se strгduieєte mult pentru оmpodobirea єi оnfrumuseюarea lui, sг se mai dea оn vвnt dupг podoaba din afarг; dupг cum iarгєi nu-i cu putinюг ca cineva оndrгgostit de lux, de haine luxoase, de podoabe de aur, sг se оngrijeascг de suflet. Cum va putea, oare, vedea un astfel de om cele ce trebuie fгcute sau cum va putea sг se gвndeascг la lucrurile duhovniceєti, cвnd este prins de cele lumeєti, єi, ca sг spun aєa, cвnd se tвrвie pe jos єi niciodatг nu poate rгsufla, cвnd e оmpovгrat cu nenumгrate sarcini de pгcate? Nu pot оnfгюiєa acum cu cuvвntul cвte rele se nasc de aici; e de ajuns, оnsг, sг las pe seama cugetului celor ce se оndeletnicesc cu ele sг ne spunг ei cвte necazuri au оn fiecare zi de pe urma lor!” (Omilii la Facere, omilia XXXVII, V, оn col. PSB, vol. 22, p. 49)

 

„Din podoaba cea din afarг se nasc mii єi mii de rele, nu mai vorbesc de vгtгmarea sufletului, de mвndria, care odrгsleєte din ea, de dispreюul semenilor, de оngвmfarea minюii, de distrugerea sufletului, de roiul de plгceri ruєinoase, dar єi de aceea cг podoaba aceasta este uєor de luat єi de rгutatea slugilor єi de atacul hoюilor єi uneltirile hulitorilor. Єi poюi gгsi cг se nasc de aici mii єi mii de rele єi necontenite supгrгri”. (Omilii la Facere, omilia XLI, IV, оn col. PSB, vol. 22, p. 87)

 

„Pentru cг femeile celelalte, care se оmpodobesc spre a atrage spre ele ochii celor cu care se оntвlnesc, chiar dacг nu rгnesc pe nimeni, оєi primesc osвnda cuvenitг lor. A fгcut farmece, a pregгtit otrava, deєi n-a dus paharul la gura nimгnui; mai bine spus, paharul l-a dus, dar nu s-a gгsit nimeni ca sг-1 bea”. (Omilii la Matei, omilia XVII, II, оn col. PSB, vol. 23, p. 221)

 

„Dar dacг vrei sг auzi mustrгri оmpotriva femeilor, ascultг pe Isaia care le spune multe, bгtвndu-єi joc de оmbrгcгmintea lor, de privirile lor, de mersul lor, de hainele lor care se tвrгsc pвnг jos, de picioarele lor jucгuєe єi de grumajii goi. Ascultг-1 єi pe fericitul Pavel, care dг multe legi femeilor єi le mustrг aspru pentru оmpletiturile pгrului, pentru podoabe єi pentru multe alte asemenea lucruri (Isaia 3, 15)”. (Omilii la Matei, omilia XVII, III, оn col. PSB, vol. 23, p. 221)

 

„Sг ne оnchipuim o femeie, (iubitoare de podoabe – n.n.) iar bгrbatul ei sг se strгduiascг sг o оndrepte cu orice chip.

- Cum o va оndrepta?

- Sг nu-i interzicг totul dintr-o datг, ci mai оntвi cele mai uєoare, pe cele la care nu юine prea mult. Dacг, оnsг, o vei sili sг sгvвrєeascг totul de la оnceput, ai pierdut totul. Nu-i lua, deci, de оndatг bijuteriile de aur, ci lasг-i-le sг le aibг єi sг se оmpodobeascг cu ele; cг acesta pare a fi un rгu mai mare decвt sulemenitul єi оncondeiatul ochilor. Aєadar dezbar-o mai оntвi de sulemenitul єi оncondeiatul ochilor, dar nu cu frica єi ameninюarea, ci cu convingerea єi blвndeюea, cu criticile altora єi cu pгrerea єi socotinюa ta. Spune-i neоncetat: Nu юi-i deloc frumoasг faюa cвnd юi-o vopseєti atвta, ci-i chiar tare urвtг! Єi convinge-o, mai cu seamг, cг asta te mвhneєte. Dupг ce i-ai spus pгrerea ta, vorbeєte-i єi de pгrerea altora єi spune-i cг de obicei sulimanurile urвюesc, chiar pe femeile frumoase, ca sг-i stвrpeєti patima. Sг nu-i spui оncг nimic de iad, nici de оmpгrгюia cerurilor; i-o spui de pomanг; ci convinge-o cг simюi mai multг plгcere sг-юi arate nefalsificatг opera lui Dumnezeu. O femeie care-єi chinuieєte faюa, o оntinde, o pudreazг, nici oamenilor nu pare frumoasг єi plгcutг la vedere. Scoate-i boala din suflet mai оntвi cu argumente raюionale єi cu pгrerile celorlalюi oameni; dupг ce i-ai muiat sufletul cu aceste cuvinte, adaugг єi pe cele despre iad єi оmpгrгюia ceru