Lгcomia pвntecelui (urmгrile dгunгtoare) 


Мы поможем в написании ваших работ!



ЗНАЕТЕ ЛИ ВЫ?

Lгcomia pвntecelui (urmгrile dгunгtoare)



 

„Nu vedeюi, oare, оn fiecare zi nenumгratele boli pe care le aduc mesele оmbelєugate єi lгcomia cea fгrг de mгsurг? De unde durerile de picioare? De unde durerile de cap? De unde creєterea sucurilor stomacale vгtгmгtoare? De unde celelalte nenumгrate boli? Nu, oare, din pricina necumpгtгrii єi din pricinг cг turnгm оn noi mai mult vin decвt trebuie? Dupг cum o corabie оn care intrг apг se scufundг оndatг єi se оneacг, tot aєa єi omul cвnd se pune pe bгut єi pe оmbuibare se aruncг оn prгpastie, i se оntunecг mintea, stг ca un cadavru оnsufleюit; rele poate face adeseori, dar cвnd e vorba de fгcut bine nu se deosebeєte оntru nimic de un mort”. (Omilii la Facere, omilia X, II, оn col. PSB, vol. 21, pp. 117-118)

 

„… єi tulburгrile din trupurile noastre se datoresc lгcomiei la mвncare; cвnd organele trupului nostru sunt silite sг depгєeascг
hotarele lor fireєti єi sг lucreze peste mгsurг, atunci se nasc оn trupul
nostru nenumгrate boli єi moarte chinuitoare”. (Omilii la Matei, omilia X, VII, оn col. PSB, vol. 23, p. 129)

 

„Dupг cum spinii sвngereazг mвinile, ori din ce parte i-ai apuca, tot aєa єi оmbuibarea vatгmг єi picioarele єi mвinile єi capul єi ochii єi, pe scurt, toate mгdularele. Оmbuibarea este stearpг єi fгrг de rod, ca єi spinul, dar pricinuieєte mai cumplite dureri decвt spinul єi vatгmг pгrюile cele mai de seamг ale trupului: оl оmbгtrвneєte оnainte de vreme, оi slгbeєte simюurile, оi оntunecг, judecata, оi betejeєte mintea sprintenг mai оnainte, оi vlгguieєte trupul, face depozit plin de murdгrie, adunг оn jurul lui roi de suferinюe, оngreuiazг cu mult povara єi face оncгrcгtura mai mare decвt puterile lui. De aici cгderile lui dese єi nenumгrate єi naufragiile lui repetate. Spune-mi, pentru ce-юi оngraєi trupul? Crezi cг vrem sг te aducem jertfг? Crezi cг vrem sг te servim la masг? Pгsгrile le оngrгєгm bine, dar mai bine spus nici pe acelea nu le оngrгєгm prea mult, cг dacг sunt prea grase vatгmг sгnгtatea. Atвt de mare rгu e оmbuibarea, оncвt vatгmг єi pe animale. Оntr-adevгr, dacг оmbuibгm prea mult animalele, le facem sг nu ne mai fie de folos nici nouг, nici lor. Din pricina grгsimii o parte din mвncгruri rгmвn nemistuite єi stomacul le aruncг afarг; єi dimpotrivг, animalele pe care nu le оmbuibгm, dar pe care am putea spune cг le юinem la post, cгrora le dгm mвncare cu mгsurг, pe care le punem la treabг єi le muncim, acele animale ne sunt de mare folos єi nouг єi lor єi pentru hranг єi pentru alte treburi. Sunt mai sгnгtoєi oamenii care se hrгnesc cu animale slabe. Єi dimpotrivг, oamenii care se hrгnesc cu animale оngrгєate se aseamгnг cu ele, ajung greoi, predispuєi la boli єi-єi fac mai cumplit lanюul care-i оncercuie. Nu este un duєman mai mare pentru trup decвt оmbuibarea. Nimicaltceva nu-l vatгmг atвta, nimic nu-l sfвєie, nu-l doboarг єi nu-l stricг mai mult. De aceea trebuie sг ne mirгm mai ales de prostia acestor oameni, cг n-au nici atвta milг de stomacurile lor cвtг milг au alюii de burdufurile de vin. Negustorii de vin nu pun prea mult vin оn burdufuri de teamг sг nu plesneascг; lacomii оnsг nu au nici atвta grijг de nenorocitul lor stomac; ci dupг ce-l оndoapг pвnг sг plesneascг mai toarnг оn el єi vin pвnг ce dг afarг pe urechi, pe nas єi pe gвt. Оndoitг vгtгmare оєi pricinuiesc cu asta: оєi vatгmг єi duhul, dar єi puterea care rвnduieєte viaюa trupului. Nu юi-a fost dat de asta gвtlejul ca sг юi-l umpli pвnг la gurг cu vin stricat єi cu alte stricгciuni! Nu pentru asta, omule, ci ca sг cвnюi mai cu seamг lui Dumnezeu, sг оnalюi sfinte rugгciuni, sг citeєti legile dumnezeieєti, sг dai sfaturi folositoare semenilor tгi. Dar tu, ca єi cum l-ai fi primit pentru altceva, nu laєi gвtului nici o clipг de rгgaz pentru o astfel de slujbг sfвntг, ci оl supui toatг viaюa acestei robii amare a pвntecelui. Te asemeni cu un om care a primit o chitarг cu corzile de aur, bine acordate, dar omul acela, оn loc sг cвnte cu ea melodii оncвntгtoare, o acoperг cu murdгrie omeneascг єi noroi. N-am numit mвncarea murdгrie omeneascг, ci оmbuibarea, neоnfrвnarea la mвncare єi bгuturг. Nu mai este mвncare mвncatul peste mгsurг, ci numai vгtгmare. Numai stomacul a fost dat sг primeascг mвncгrurile; gura, gвtlejul, limba au un alt rost, cu mult mai mare. Dar, mai bine spus, nici stomacul n-a fost dat numai pentru primirea mвncгrurilor, ci pentru primirea cu mгsurг a mвncгrurilor. Stomacul оnsuєi ne spune, strigвnd оn fel єi fel de chipuri cвnd оl оncгrcгm peste mгsurг din pricina lгcomiei noastre. Dar nu numai cг ne strigг, ci se єi rгzbunг pentru nedreptatea ce-i facem, pedepsindu-ne cumplit. Оn primul rвnd ne pedepseєte picioarele, pentru cг ele ne poartг єi ne duc la acele ospeюe rele; apoi ne leagг mвinile, care оi slujesc, pentru cг ele bagг оn el atвt de multe єi atвtea feluri de mвncгruri. Multora din pricina оmbuibгrii li s-au strвmbat gura, ochii єi capul. Єi dupг cum o slugг, cгreia i s-a poruncit sг facг ceva peste puterile sale, de deznгdejde, ocгrгєte pe cel care i-a dat porunca, tot aєa єi stomacul, silit sг primeascг mai mult decвt poate юine, оi ruineazг єi оmbolnгveєte єi creierul odatг cu celelalte mгdulare. Bine a rвnduit Dumnezeu ca sг se nascг o boalг atвt de grea din pricina necumpгtгrii, pentru ca atunci cвnd nu vrei sг filozofezi sг te оnveюi sг fii cumpгtat fгrг de voie, de teama unei boli atвt de cumplite.

Єtiind toate acestea sг fugim de оmbuibare, sг cгutгm sг fim cumpгtaюi la mвncare єi la bгuturг, ca sг ne bucurгm єi de sгnгtatea trupului єi, scгpвnd sufletul de orice boalг, sг avem parte єi de bunгtгюile ce vor sг fie”. (Omilii la Matei, omilia XLIV, IV, оn col. PSB, vol. 23, pp. 527-528)

 

„Spintecг, te rog, cu mintea, stomacul unui om care se оmbuibeazг cu atвtea mвncгruri єi bгuturi! Vei vedea cг e o ladг de gunoi, o hazna necuratг, un mormвnt vгruit. Оmi este ruєine sг spun ce se оntвmplг cu el mai departe: ghiorгiturile cele dezgustгtoare, vгrsгturile, ieєirile pe jos єi pe sus”. (Omilii la Matei, omilia LXX, IV, оn col. PSB, vol. 23, pp. 808-809)

 

„De aceea a postit єi Iisus, nu cг avea nevoie de el, ci ca sг ne оnveюe pe noi. Pentru cг pгcatele sгvвrєite оnainte de botez au adus robia pвntecelui, Iisus - ca un doctor priceput, care porunceєte unui bolnav pe care l-a fгcut sгnгtos sг nu mai sгvвrєeascг faptele din pricina cгrora s-a оmbolnгvit - introduce dupг botez postul. Pe Adam neоnfrвnarea pвntecelui l-a izgonit din rai; ea a adus potopul pe timpul lui Noe; ea a pogorвt trгsnete peste sodomeni. Cu toate cг pгcatul sodomenilor era desfrвul, totuєi оn neоnfrвnarea pвntecelui оєi au originea єi o pedeapsг єi alta. Acest lucru l-a lгsat pe Iezechiel sг se оnюeleagг, cвnd a spus: Aceasta era fгrгdelegea sodomenilor: erau mвndri, se оmbuibau cu pвine єi trгiau numai оn chefuri єi оn desfгtгri (Iez., 16, 49). Aєa au ajuns єi iudeii sг sгvвrєeascг cele mai mari pгcate; de la beюie єi de la trai bun au alunecat оn fгrгdelegi”. (Omilii la Matei, omilia XIII, II, оn col. PSB, vol. 23, p.154)

 

,,Cгci Dumnezeu a pus оn noi pвntecele ca un fel de rвєniюг, dвndu-i o putere potrivitг єi rвnduindu-i o anumitг mгsurг pe care el sг-o rвєneascг оn fiecare zi. Dar dacг cineva оi pune mai mult, apoi el atunci se face nelucrгtor єi trвndav єi totul se vatгmг. De aici vin bolile єi slгbiciunile, єi sluюeniile trupului, cгci nu numai bolnгvicios face pe trup desfгtarea, ci chiar pe cel mai frumos єi mai drгgгlaє оl preface оn slut єi pocit atunci cвnd cineva sughiюг єi rвgвie оntruna cu dezgust, cвnd iese dintr-оnsul putoare de vin oюetit, cвnd se оnroєeєte la faюг mai mult decвt trebuie, cвnd stricг rвnduiala cea cuvenitг femeii єi-єi pierde orice podoabг єi bunг cuviinюг, cвnd trupul se face moleєit єi fleєcгit din pricina multei bгuturi, genele ochilor оi sunt roєii ca sвngele єi umflate, cвnd duce cu sine o grгsime mai mult decвt trebuie, cвnd trupul este cгrnos peste mгsurг, apoi poюi pricepe cвtг оngreюoєare vine de aici. Eu am auzit chiar pe doftori spunвnd cг desfгtгrile єi оmbuibгrile trupului оmpiedicг pe cineva a se ridica la o оnгlюime cвt de micг, suflarea fiindu-i greoaie єi оntreruptг prin mulюimea cгrnurilor de pe trup.

Ce ar putea spune cineva de durerile de picioare care izvorгsc de aici, de reumatismele ce se rгspвndesc оn tot trupul єi de celelalte boli ce se nasc din оngrгєarea trupului? Nimic nu este atвt de greюos ca un bгrbat, єi mai cu seamг ca o femeie grasг! Pentru aceea la femeile cele sгrace mai multг frumuseюe ar putea vedea cineva, cгci ele mгnвncг mвncгruri simple єi nu de cele greoaie. Cгci nevoinюa zilnicг, oboselile, necazurile lor, mвncarea lor cea cumpгtatг єi hrana cea simplг le aduc lor bunгstare єi chiar frumuseюea trupului. Dar dacг vei spune de plгcerea dezmierdгrilor, apoi aceasta o vei gгsi la oamenii cumpгtaюi numai pвnг la gвtlej, cгci o datг cu limba care le vorbeєte va dispгrea acea plгcere, lгsвnd оn urmг-i multг greaюг. Nu te uita la cei ce se dezmiardг оn mвncгruri єi bгuturi numai cвnd sunt culcaюi, ci mai cu seamг cвnd sunt treji ia-te dupг dвnєii, єi atunci vei vedea trupuri mai mult de fiare sгlbatice єi de dobitoace decвt de oameni. Vei vedea atunci pe unii cu durere de cap, pe alюii cгscвnd оntruna єi оntinzвndu-se, pe alюii юinвndu-se de gвt єi avвnd nevoie de paturi, de aєternuturi єi de liniєte mare. Gгsindu-se tulburaюi ca єi оn timp de mare furtunг, єi avвnd nevoie de ajutorul altora, doresc a ajunge iarгєi оn starea оn care erau mai оnainte de a se оmbгta, оntocmai ca єi femeile cele оngreunate, tot aєa єi dвnєii de-abia poartг pвntecele cel оncгrcat, єi de-abia se miєcг, de-abia zгresc cвte ceva, de-abia bolborosesc cвte ceva din gurг – єi toate de-abia. De cumva s-ar оntвmpla sг doarmг, apoi prin somn vгd o mulюime de visuri necuvioase єi оncгrcate de mii de nгluciri.

Dar cine ar putea оncг spune de cealaltг nebunie a acestora, adicг de nebunia curviei? Cгci єi aceasta оєi are izvoarele tot оn desfгtare. Єi dupг cum necheazг armгsarii cei оmbuibaюi, tot aєa єi aceєtia, aювюaюi de beюie ca de o streche, sar peste toюi єi zburdг mai grozav decвt aceia, fгcвnd multe alte necuviinюe, care nu este slobod nici a le grгi, cгci la urmг nici nu mai єtiu ce fac. Nu оnsг tot aєa se оntвmplг єi cu cel ce nu se desfгteazг, ci el єade ca оntr-un liman privind naufragiul altora єi se bucurг de o plгcere curatг єi necontenitг, petrecвndu-єi viaюa оn slobozenie.

Acestea dar єtiindu-le, iubiюilor, sг fugim de ospeюele cele necurate ale desfгtгrii єi sг ne hrгnim cu mвncгruri simple, ca astfel gгsindu-ne bine єi trupeєte, єi sufleteєte, sг sгvвrєim toatг virtutea єi sг ne putem оnvrednici de bunгtгюile viitoare.” (Comentariile sau Tвlcuirea Epistolei оntвi cгtre Corinteni, omilia XXXIX, pp. 433-434)

 

„Nu poate marea pricinui atвtea rгutгюi cвnd iese din hotarele ei cвte poate pricinui sufletului nostru єi chiar trupului un pвntece neоnfrвnat. Marea se revarsг peste tot pгmвntul, iar pвntecele peste tot corpul. Pune оnsг hotar pвntecelui precum Dumnezeu a pus nisipul hotar mгrii!” (Omilii la Epistola cгtre Filipeni, omilia a XIV-a, pp. 241-242)

 

„Corpul nostru nu se vatгmг atвt prin foame, cвt prin saюiu peste mгsurг. Mai uєor оl voi moleєi єi slгbгnogi prin оmbuibare, decвt prin foame. Astfel deci foamea este mai suportabilг decat оmbuibarea, cгci de foame poate rгbda cineva єi douгzeci de zile, pe cвnd dacг este deprins cu оmbuibarea, nici chiar douг zile. Cu foamea luptвndu-se оn continuu cei de pe cвmp, sunt totdeauna sгnгtoєi єi nu au nevoie de doctori, pe cвnd cei оmbuibaюi nu ar putea trгi dacг nu ar chema оn continuu pe doctori, ba оncг de multe ori nici nu юin seama de poveюele lor.” (Comentariile sau Explicarea Epistolei cгtre Coloseni, omilia I, p. 13)

 

„Oare dezmierdarea оn mвncгri nu este оmpiedicatг? Ba оncг foarte tare. Єi de ce a fost оmpiedicatг dacг a fost fгcutг de Dumnezeu spre оmpгrtгєire? Pentru cг єi pвinea a fгcut-o, оnsг necumpгtarea оn mвncarea ei a оmpiedicat-o; єi vinul l-a fгcut, оnsг necumpгtarea оn bгuturг a оmpiedicat-o. Apostolul nu porunceєte a se depгrta de dezmierdare оn bucate ca de ceva necurat, ci pentru cг prin necumpгtare moleєeєte sufletul.” (Tвlcuiri la Epistola оntвi cгtre Timotei, omilia a XII-a, p. 123)

 

„De aici izvorгsc curviile, de aici preacurviile, fiindcг pвntecele flгmвnd nu poate zгmisli amoruri, єi chiar nici cumpгtarea bine оntrebuinюatг, оn timp ce оmbuibarea este aceea care naєte poftele cele absurde, aceea este care moleєeєte trupul cu dezmierdгrile.” (Comentariile sau Explicarea Epistolei cгtre Evrei, omilia XXIX, p. 349)

De pe urma оmbuibгrii cu mвncare єi bгuturг se nasc durerile de cap, durerile de stomac, оntunecarea minюii, buimгcelile, ameюelile, оmpгienjenirea ochilor єi оncг alte dureri mai grozave decвt acestea. Єi dacг ruєinea єi paguba aceasta s-ar mгrgini numai la supгrгri de o zi! Dar оn astfel de mese оєi au, mai ales, cauza bolile cel mai greu de vindecat. Care plгcere, deci, ar putea fi tot atвt de mare cвt de mari sunt necazurile pricinuite de chefuri єi оmbuibгri? N-ar prefera, oare, orice om o viaюг cumpгtatг єi austerг, numai ca sг scape de aceste boli єi necazuri?” (Despre Feciorie, 69, оn vol. Despre Feciorie, Apologia vieюii monahale, Despre creєterea copiilor…, p. 119)

„Aє putea arгta єi оn alt chip cвtг pagubг, cвtг neplгcere єi cвtг ruєine atrag dupг sine оmbuibarea єi chefurile dacг aє оnєira toate bolile pe care le оntipгresc оn suflet chefurile. Bolile sufletului sunt cu mult mal multe єi cu mult mal cumplite decвt bolile trupeєti. Din pricina оmbuibгrii єi a chefurilor oamenii ajung molвi, laєi, obraznici, оngвmfaюi, desfrвnaюi, insultгtori, destrгbгlaюi, mвnioєi, cruzi mojici, lacomi, slugarnici єi, ca sг spun pe scurt, nu sunt buni de nici o treabг de folos єi necesarг. Cumpгtarea are dimpotrivг, cu totul alte urmгri.” (Despre Feciorie, 70, оn vol. Despre Feciorie, Apologia vieюii monahale, Despre creєterea copiilor…, p. 120)

 

,,Dupг cum o corabie оncгrcatг cu mгrfuri mai mult decвt poate lua se оneacг, оmpovгratг fiind de greutatea оncгrcгturii, tot aєa єi sufletul, sau trupul nostru, cвnd primeєte mвncгruri peste puterea lui, se оncarcг prea mult єi, neputвnd suporta greutatea celor pe care le are оn el, оneacг оn oceanul pierzгrii єi cгpitanul єi corгbierii єi cвrmacii, єi cгlгtorii єi pierde o datг cu ei єi оncгrcгtura. Dupг cum unor corгbii оncгrcate prea mult nu le este de nici un folos nici liniєtea mгrii, nici єtiinюa cгpitanului, nici mulюimea corгbierilor, nici mгiestria construcюiei, nici anotimpul prielnic al anului –, nefiindu-i nimic de folos unei corгbii atвt de primejduite –, tot aєa, єi cu cei cгrora le place sг se desfгteze cu mвncгruri єi bгuturi; nimic nu poate scгpa un suflet atвt de primejduit, nici mulюimea gвndurilor, nici оnvгюгtura, nici sfatul, nici оndemnurile, nici mustrгrile; nimic, nici оnlesnirea celor viitoare, nici ruєinea, nici оnvinuirea celor prezente; ci necumpгtarea le biruie pe toate єi-l оneacг, aducвnd peste lacom, cu voia sau fгrг voia lui, noian cumplit de ape; cг nu i-a fost uєor sг fugг.” (Despre soartг єi providenюг, cuvвntul VI, оn vol. Omilii la sгracul Lazгr. Despre soartг єi Providenюг…, p. 198)

 

,,Da, оmbuibarea este o fiarг sгlbaticг єi neоmblвnzitг; nu ne sfвєie scorpia sau єarpele оntr-atвta sвnul, dacг le-am bгga оn sвn, cвt ne duce la pieire єi la distrugere pofta de оmbuibare єi desfгtare. Fiarele acelea fac rгu numai trupului; pofta de оmbuibare, cвnd pune stгpвnire pe om, ne pierde єi sufletul o datг cu trupul. De aceea, sг fugim de pofta aceasta! Ca unor оnюelepюi vг grгiesc. Dacг оmbuibarea aduce vreun folos, sг nu mг ascultaюi, sг nu vг lгsaюi оnduplecaюi de cuvintele mele! Dar dacг spusele mele sunt adevгrate, dacг оmbuibarea vatгmг totul, dacг-i cea mai mare ruєine, cruюaюi-vг atunci vigoarea trupului vostru єi sгnгtatea sufletului.” (Despre soartг єi providenюг, cuvвntul VI, оn vol. Omilii la sгracul Lazгr. Despre soartг єi Providenюг…, pp. 200-201)

 

„Єi putem spune cг cel ce-єi оmbuibeazг pвntecele simte plгcere adevгratг, оngurgitвnd mвncгruri multe єi variate? Dar cвnd existг plгcere adevгratг? Cвnd mai оntвi existг dorinюa єi apoi urmeazг satisfacerea ei. Dacг, оnsг, este urmгritг, o desfгtare fгrг sг existe dorinюг sau dincolo de hotarele dorinюei, atunci mulюumirea pricinuitг de plгcere dispare.

Aєa cum o corabie, cвnd este оncгrcatг cu mai multe mгrfuri decвt poate rezista, se scufundг, la fel єi trupul nostru, atunci cвnd primeєte mai multг hranг decвt are nevoie, se scufundг оn nenorocire. Corabia оmpovгratг nu este ajutatг nici de buna construcюie, nici de vremea favorabilг, nici de оndemвnarea cгpitanului, nici de mulюimea marinarilor. Єi celor ce se dedau desfгtгrilor materiale єi sunt lacomi la mвncare єi bгuturг, nu le sunt de folos sfaturile єi poveюele, nici prevestirile єi ameninюгrile, nici frica de moarte єi de iad. Ai zice cг nu mгnвncг pentru a trгi, ci trгiesc pentru a mвnca. Aєadar, dupг ce-єi оmbuibeazг pвntecele єi оєi оngraєг trupul, pleacг din viaюa aceasta, nereuєind altceva decвt sг-єi pregгteascг trupul pentru un ospгю mai bogat al viermilor. Cгci оngrгєarea, de vreme ce provoacг multe boli, duce deseori la o moarte timpurie. Am putea spune cг mesele bogate sunt mai rele decвt otrгvurile. Deoarece otrгvurile оi omoarг iute єi fгrг dureri pe cei care le iau, pe cвnd mesele bogate dau naєtere unei vieюi mai rele decвt o mie ele morюi, pentru cг ele оl omoarг lent pe om. Єi cei care suferг de alte boli sunt compгtimiюi de mulюi, pe cвnd cei ce suferг de boli provocate de multa mвncare єi bгuturг nu pot fi compгtimiюi de oameni, chiar dacг ei ar vrea, оntrucвt ei singuri оєi provoacг bolile, se оndreaptг cu voia lor spre prгpastia relelor.

O fiarг sгlbaticг nu ne poate vгtгma atвt de mult precum dorinюa desfгtгrilor materiale. Cгci fiara ne poate sfвєia doar trupul, pe cвnd dorinюa desfгtгrilor materiale, cвnd se sгlгєluieєte оn inima noastrг, оmpreunг cu trupul ne nimiceєte єi sufletul.”.” (Din vol. Problemele vieюii, pp. 147-148)

 

„Ce se оntвmplг cвnd cineva se strгduieєte sг cвnte la o lirг ale cгrei corzi nu sunt bine оntinse? Oricвtг iscusinюг ar avea el, nimic nu izbuteєte. Corzile slabe nu-i vor lгsa degetele sг-єi arate оndemвnarea. La fel se оntвmplг єi cu trupul. Cвnd este slгbit єi moleєit de desfгtгrile materiale, nu lasг sufletul sг sporeascг duhovniceєte.” (Din vol. Problemele vieюii, p. 149)

 

„Fiindcг pretutindeni, ce este mгsurat este poftit, iar ce este peste mгsurг, nu. Cгci vezi: peste o scвnteie micг pune sarcinг mare de lemne єi nu vei vedea foc care sг strгluceascг, ci fum foarte urвt. Peste un bгrbat foarte tare єi mare pune o sarcinг care sг covвrєeascг puterea lui єi оl vei vedea оmpreunг cu sarcina zгcвnd jos єi aruncat. Pune оncгrcгturг multг оntr-o corabie єi cumplitг ai fгcut sfгrвmarea ei”. (Din Cuvвntul 35 la Faptele Apostolilor, оn vol. Puюul єi Оmpгrюirea de grвu, p. 240)

 

,,Ceea ce am spus adeseori spun єi acum. Dupг cum folosirea cu mгsurг a hranei aduce multг sporire єi sгnгtгюii trupului єi bunei aєezгri a sufletului, tot aєa abuzul оl vatгmг pe om din ambele pгrюi. Cгci оmbuibarea єi beюia moleєesc vigoarea trupului єi vatгmг sгnгtatea sufletului. De aceea sг fugim de lipsa de mгsurг єi sг ni fim uєuratici faюг de mвntuirea noastrг. Dar єtiind cг rгdгcinг a tuturor relelor este lipsa de mгsurг, s-o ucidem fгrг оnduplecare. Ca dintr-un izvor, aєa ювєnesc din desfгtare єi din beюie toate chipurile pгcatului; єi ceea ce este pentru foc materia inflamabilг, sunt desfгtarea єi beюia pentru alunecarea оn pгcat. Єi dupг cum abundenюa lemnelor aprinde mai tare focul єi ridicг mai sus flacгra, tot aєa оmbrгюiєarea desfгtгrii єi beюiei duce la sporirea focului pгcatelor.” (Оndemnul aceluiaєi ca sг ne depгrtгm de desfгtгri, de lux єi de beюie mai mult decвt orice, buna mгsurг. Cuvвnt cгtre neofiюi, оn vol. Cateheze baptismale, p. 83)

 

,,Dacг mвncatul, cвt e de trebuinюг, este sгnгtate, e clar cг оmbuibarea-i maica bolii єi a slгbiciunilor єi naєte оn noi patimi care оntrec chiar єi meєteєugul doftoricesc. Fiindcг єi umflгrile de picioare, єi durerile de cap, єi slгbirea vederii, єi durerile de mвini, єi tremurгturile, єi slгbiciunile ori leєinurile, єi gгlbenarea, єi frigurile оndelungate, єi fierbinюelile, оntr-un cuvвnt, toate celelalte nenumгrate – cг nu este timp a le оnєirui pe toate – nu se ivesc din vieюuirea cumpгtatг єi оnюeleaptг, ci din plгcerea gвtlejului єi lгcomia pвntecelui[269]. Iar dacг vrei sг vezi cг єi bolile sufletului se nasc de aici, оюi vei da seama cг lгcomiile, dezmierdгrile, tristeюea, moliciunea, desfrвul єi toatг neєtiinюa aici оєi au оnceputul. Cгci cu nimic nu sunt mai bune decвt mгgarii sufletele care se desfatг din astfel de mese, de vreme ce sunt hгrюuite de asemenea fiare. Ca sг nu mai spun cвte оntristгri єi neplгceri au cei ce stгruie оn desfгtгri. Dar pe toate nu este cu putinюг sг le spun. Totuєi voi dezvгlui una єi, din aceasta, care este de cгpetenie, vг voi arгta totul. Niciodatг nu au plгcere єi nu se bucurг de mesele cele оncгrcate єi scumpe pe care le оnfulecг. Fiindcг dupг cum folosirea doar a hranei de trebuinюг este maica sгnгtгюii, tot aєa este єi a plгcerii. Pe cвnd lгcomia, dupг cum e maica bolilor, la fel este єi izvorul єi rгdгcina lipsei de plгcere. Dacг eєti sгtul, nu mai poate fi nici o poftг. Iar dacг nu mai ai nici o poftг, cum ar mai putea fi plгcere? Pentru aceea, sг-i socotim pe sгraci nu doar mai оnюelepюi єi mai sгnгtoєi decвt pe bogaюi, ci єi plini de mai multг veselie.” (Ce este Mie єi юie femeie? Nu a venit оncг ceasul Meu, оn vol. Cateheze maritale, pp. 137-139)

 

„Aєa este din experienюa zilnicг, masa bogatг ucide spiritul, єi niciodatг omul plin de hranг nu se va ridica la strгlucirea gвndirii.” (Din vol. Bogгюiile oratorice, p. 501)



Поделиться:


Последнее изменение этой страницы: 2017-01-26; просмотров: 128; Нарушение авторского права страницы; Мы поможем в написании вашей работы!

infopedia.su Все материалы представленные на сайте исключительно с целью ознакомления читателями и не преследуют коммерческих целей или нарушение авторских прав. Обратная связь - 54.224.90.25 (0.042 с.)