Lгcomia pвntecelui (remedii)

 

„Cг n-am fost aduєi pe lumea aceasta numai ca sг bem єi sг mвncгm. Nu trгim ca sг bem єi sг mвncгm, ci mвncгm єi bem ca sг trгim. Sг nu rгsturnгm ordinea, nici sг slujim stomacului єi plгcerilor trupeєti, ca єi cum pentru asta am fi fost fгcuюi, ci, gвndindu-ne la vгtгmarea ce-o avem de aici, sг potolim miєcгrile trupului, sг nu ne trвndгvim єi sг nu оngгduim trupului sг se ridice оmpotriva sufletului”. (Omilii la Facere, omilia XXII, VII, оn col. PSB, vol. 21, p. 271)

 

„- Cum trebuie, dar, sг-l biruim pe diavol?

- Aєa cum ne-a оnvгюat Hristos, alergвnd la Dumnezeu. Nici оn vreme de foamete sг nu ne simюim zdrobiюi, avвnd оncredere оn Cel Ce ne poate hrгni єi cu cuvвntul; nici cвnd primim bunгtгюi sг nu ispitim pe Cel Ce ni le-a dat, ci sг ne mulюumim cu slava cea de sus, nepunвnd preю pe slava omeneascг; оn sfвrєit, оn toate оmprejurгrile, sг dispreюuim tot ce depгєeєte trebuinюa. Cг nimic nu ne face sг ne supunem atвt diavolului ca dorinюa de a avea mai mult, ca lгcomia”. (Omilii la Matei, omilia XIII, IV, оn col. PSB, vol. 23, p. 159)

„Cumpгtarea la mвncare єi bгuturг nu are aceste urmгri; alungг departe aceste neajunsuri; este pricinuitoare de sгnгtate єi de bunгstare trupeascг. Iar dacг urmгreєti plгcerea, vei gгsi mai multг plгcere оn cumpгtare decвt оn chefuri єi оmbuibгri. Оn primul rвnd, ne оnzdrгveneєte trupul єi nu оngгduie sг vinг peste trup nici una dintre, care prin ele оnsele, єi chiar numai una dintre ele, sunt оn stare sг stingг єi sг taie din rгdгcinг orice plгcere. Оn al doilea rвnd, cumpгtarea produce mai multг plгcere decвt chefurile єi оmbuibгrile chiar cu ajutorul mвncгrurilor de care se foloseєte.

- Оn ce chip?

Iatг cum. Pofta este aceea care dг naєtere plгcerii, iar pofta nu ne vine nici cвnd suntem ghiftuiюi, nici cвnd suntem sгtui, ci cвnd ne este foame єi cвnd mвncгm puюin. La ospeюele bogaюilor pofta nu-єi face apariюia; dar оntotdeauna e de faюг la mesele sгracilor; Ia mesele sгracilor, pofta picurг atвt de multг miere оn mвncгruri cвt nu pot sг toarne bucгtarii єi oamenii care єtiu sг pregгteascг єi sг оntindг mesele bogaюilor. Bogaюii mгnвncг fгrг sг le fie foame beau fгrг sг le fie sete єi se bagг оn aєternuturi оnainte de a simюi nevoia somnului. Oamenii cumpгtaюi єi sгracii mгnвncг, beau єi se culcг dupг ce mai оntвi simt nevoia de a mвnca, de a bea єi de a dormi. Aceastг nevoie le mгreєte mal mult decвt orice plгcerea.” (Despre Feciorie, 70, оn vol. Despre Feciorie, Apologia vieюii monahale, Despre creєterea copiilor…, pp. 119-120)

 

,,… sг suprimгm mвncгrurile cele de prisos, sг le tгiem pe acelea care sunt оn afara trebuinюei.” (Despre soartг єi providenюг, cuvвntul VI, оn vol. Omilii la sгracul Lazгr. Despre soartг єi Providenюг…, p. 201)

 

,,Hotar al desfгtгrii noastre la mвncare sг ne fie mвncarea care nu vatгmг, mвncarea care ne poate potoli foamea fгrг sг ne facг rгu! Mai mult sг nu cгutгm! Iar dacг trebuie sг spun un lucru minunat, оmpotriva pгrerii oamenilor, totuєi єi adevгrat, dacг urmгrim plгcerea, apoi aceasta o gгsim mai degrabг оn cumpгtare decвt оn оmbuibare. Ascultг c-am sг-юi spun cum cг plгcerea pricinuitг de cumpгtare e mai mare єi mai uєor de dobвndit decвt cealaltг plгcere. Plгcerea pricinuitг de оmbuibare nu poate dura mult, єi nici nu gгseєte totdeauna mвncгruri potrivite ei; plгcerea pricinuitг de cumpгtare poate dura prin starea potrivnicг оmbuibгrii.

- Cine a spus asta?

- Unul care s-a desfгtat cel mai mult cu de toate! Sufletul sгtul dispreюuieєte fagurii, iar sufletului flгmвnd chiar єi lucrurile amare i se par dulci (Proverbe 27, 7). Vezi cum plгcerea aceea se poate satisface uєor cu puюine єi cu de toate, pe cвnd aceasta deloc? Dacг nici fagurii nu ne mulюumesc, atunci ce mвncare poate fi mai dulce? Dacг cea mai dulce dintre mвncгruri nu ne poate face plгcere, atunci care mвncare ne mai poate face plгcere? Deci, dacг urmгrim plгcerea, sг єtiюi cг o gгsim mai degrabг оn cumpгtare.” (Despre soartг єi providenюг, cuvвntul VI, оn vol. Omilii la sгracul Lazгr. Despre soartг єi Providenюг…, pp. 201-202)

 

„Ce dai viermelui masa strгlucitг?

De ce оnmulюeєti puroaiele?

De ce aєezi izvoare de sudori єi de putoare?

Ce te faci pe tine netrebnic spre toate?” (Din Cuvвntul 27 la Faptele Apostolilor, оn vol. Puюul єi Оmpгrюirea de grвu, p. 228)

LEGEA (civilг)

 

,,Avem (…) nevoie de legi care pe cetгюenii rгi sг-i surghiuneascг, iar pe cei buni sг-i distingг єi sг nu-i lase pe cei rгi sг se ridice оmpotriva celor buni. Dacг cineva ar pune оntr-o cetate legi care dau multг оngгduinюг hoюilor, totul s-ar rгsturna, dacг soldaюii nu s-ar folosi de irascibilitatea spre ceea ce se cuvine, totul s-ar vгtгma; єi dacг fiecare lгsвndu-єi rangul sгu l-ar urmгri pe al altuia prin lгcomie s-ar strica buna rвnduialг.” (Cuvвnt despre cum se cade sг-єi creascг pгrinюii copiii, оn vol. Sfaturi pentru o educaюie ortodoxг a copiilor de azi…, pp. 109-110)

LEPГDAREA DE SINE

 

„ Sг te lepezi de tine оnsuюi!, adicг: Sг n-ai nimic comun cu tine оnsuюi, ci sг te dai primejdiilor, muncilor; aєa suflet sг ai, ca єi cum n-ai suferi tu acestea, ci altul! Єi n-a spus: Sг se tгgгduiascг, ci: Sг se lepede. Iar a te lepгda e mai mult decвt a te tгgгdui.

Єi sг-єi ia crucea lui. Luarea crucii este o urmare a lepгdгrii de sine. Єi ca sг nu socoteєti cг a te lepгda de tine оnseamnг numai a suferi cuvintele rele, ocгrile єi insultele, Hristos spune pвnг unde trebuie sг meargг lepгdarea de sine; adicг pвnг la moarte, chiar moartea ruєinoasг. De aceea n-a spus: Sг se lepede de sine pвnг la moarte, ci: Sг-єi ia crucea lui arгtвnd moartea cea ruєinoasг - єi cг nu trebuie fгcutг aceasta o datг, nici de douг ori, ci toatг viaюa”. (Omilii la Matei, omilia LV, I, оn col. PSB, vol. 23, p. 635)

 

„ Sг se lepede de sine. Оnseamnг a se pune оn al doilea rвnd, cum se potriveєte; оnseamnг a face sг treacг Dumnezeu оnaintea sa; оnseamnг a-i da la tot ceea ce este supranatural єi dumnezeiesc оntвietate faюг de tot ce este numai pгmвntesc єi trecгtor.” (Din vol. Bogгюiile oratorice, p. 68)

LIBERTATEA (- dar divin)

 

,,… sг nu оnvinovгюeascг nimeni pe Dumnezeu. Nu din partea celui ce cheamг se оntвmplг a nu crede, ci din partea celor ce fug cвnd sunt chemaюi. Darг, zici tu, trebuia ca єi fгrг voia lor sг-i tragг la sine. Sг nu fie! El nu sileєte pe nimeni, cгci cine oare, chemвnd la cinste, la cununi, ospeюe єi serbгri, trage la sine pe cei chemaюi, legaюi єi fгrг voia lor? Nici unul nu face aєa, cгci un asemenea fapt este al celui ce batjocoreєte. Dumnezeu trimite fгrг voie оn gheena, оnsг оn Оmpгrгюia Cerurilor cheamг pe cei ce vor. Оn focul cel veєnic el trimite pe pгcгtoєi legaюi єi vгicгrindu-se, оnsг cвnd este vorba de miile de bunгtгюi, nu aєa; fiindcг dacг firea celor buni nu este aєa оncвt ei sг alerge spre ele de bunгvoie єi sг cunoascг harul cel mare, apoi atunci sila оntrebuinюatг cu oamenii defaimг оnseєi acele bunгtгюi, Dar pentru ce, zici tu, nu voiesc oamenii aceste bunгtгюi єi nu aleargг dupг ele? Din pricina neputinюei sau, mai bine zis, din pricina slгbiciunii lor. Єi pentru ce atunci nu vindecг slгbiciunea lor? Dar cum єi оn ce fel trebuia sг vindece aceastг slгbiciune? Oare n-a fгcut el fгptura оntreagг, care оnvaюг pe om єi-i aratг puterea єi iubirea de oameni a lui Dumnezeu? Cerurile, zice, spun slava lui Dumnezeu (Ps. 18, 2). Oare nu a trimis єi pe Proroci? Nu i-a cinstit? Nu a fгcut cu dвnєii minuni? Nu le-a dat lege scrisг єi lege fireascг? Nu a trimis єi pe Fiul sгu? Nu le-a trimis єi pe apostoli? Nu a fгcut cu dвnєii semne? Nu i-a ameninюat cu gheena? Nu le-a fгgгduit Оmpгrгюia Cerurilor? Nu оn fiecare zi rгsare soarele sгu peste cei buni єi peste cei rгi? Oare cele ce a poruncit nu sunt atвt de uєoare єi lesne de оmplinit, оncвt mulюi covвrєesc poruncile lui prin prisosinюa filosofiei lor? Ce trebuia sг facг viei sale, єi n-a fгcut? (Is. 5, 4). Darг, zici tu, pentru ce nu ne-a insuflat оn chip firesc cunoaєterea єi virtutea? Deci cine zice acestea, Elinul sau Creєtinul? Amвndoi o zic, оnsг nu pentru aceleaєi lucruri, ci unul se ceartг pentru cunoaєtere, iar celгlalt pentru viaюг. Aєadar, noi vom vorbi mai оntвi cгtre Creєtin, cгci nu atвt оmi este vorba de mгdularele dinafarг, pe cвt de ale noastre proprii.

Deci ce zice creєtinul? Trebuia, zice, ca sг ne insufle оnsгєi cunoaєterea virtuюii. Dar ne-a insuflat aceastг cunoaєtere, cгci de nu ne-ar fi insuflat-o, cum am putea cunoaєte cele vrednice de fгcut, cum єi cele ce nu trebuia a le face? De unde atunci єi pentru ce sunt legile єi judecгюile? Deci el ne-a insuflat aceastг cunoaєtere, sau mai bine zicвnd, nu atвt cunoaєterea, pe cвt оnsгєi fapta. Dar pentru ce atunci ar trebui ca sг primeєti rгsplata, dacг totul ar fi al lui Dumnezeu? Cгci, spune-mi, rogu-te, oare Dumnezeu te pedepseєte la fel cu Elinul, pгcгtuind? Nicidecum, cгci tu ai cu tine libertatea izvorвtг din cunoaєtere. Dar ce? Dacг юi-ar spune cineva acum cг єi tu, єi Elinul vг veюi оnvrednici aceloraєi bunгtгюi pentru cunoaєtere, oare nu te-ai neliniєti? Eu cred cг da, cгci ai zice cг Elinul, putвnd afla cunoaєterea prin sine, n-a voit totuєi sг o afle. Єi dacг єi el ar zice cг Dumnezeu trebuia sг insufle оn noi cunoaєterea оn chip firesc, oare nu ai rвde єi nu ai spune Dar pentru ce n-ai cгutat-o? Pentru ce nu te-ai silit ca sг o afli, precum am aflat-o eu? - єi ai sta cu multг оndrгznealг оmpotriva lui, spunвndu-i cг este cea mai de pe urmг prostie a оnvinovгюi pe Dumnezeu cг nu ne-a insuflat єi cunoaєterea odatг cu firea. Acestea le-ai zice fiindcг tu singur cercetвnd, ai cгpгtat cunoaєterea, єi tot aєa ai putea izbuti sг capeюi o viaюг curatг, dacг nu ai ispiti єi nu ai cere totul; dar fiindcг te оngreuiezi spre fapta bunг, pentru aceea єi pui оnainte astfel de vorbe prosteєti. Cum ar fi putut sг facг ca binele sг fie silit, adicг оndeplinit prin silг? Dar atunci ne-ar fi tгgгduit virtutea multe dintre dobitoacele necuvвntгtoare, fiindcг multe dintre ele sunt mai cumpгtate оn viaюг decвt noi. Darг, zici tu, aє fi voit mai bine sг fiu bun din silг єi sг fiu lipsit de orice platг, decвt sг fiu rгu prin dorirea єi voirea mea, єi apoi sг mг osвndesc єi sг mг pedepsesc. Оnsг niciodatг binele nu este silit, єi nici cг s-a auzit vreodatг cг sila este mama binelui. Dacг nu єtii ce trebuie sг faci, aratг, єi atunci vom spune ce trebuie; dar dacг cunoєti singur cг desfrвnarea, de pildг, este un lucru rгu, pentru ce atunci nu fugi de rгu? Nu pot, zici tu. Оnsг te vor оnvinui єi-юi vor оnchide gura alюii cari au izbutit a face cele mai mari fapte. Tu poate avвnd єi femeie nu te оnfrвnezi, pe cвnd un altul єi fгrг femeie оєi pгstreazг оntreaga-cugetare. Deci ce cuvвnt de оndreptгюire vei avea, nepгzind mгsura cumpгtгrii, pe cвnd acela sare peste primejdie? Nu sunt aєa, zici tu, din pricina firii trupului, єi nu din pricina voirii. Nu eєti aєa fiindcг nu voieєti, єi nu cг n-ai putea.” (Comentariile sau Tвlcuirea Epistolei оntвi cгtre Corinteni, omilia II, pp. 18-19)